Obligaţie de a face. Decizia nr. 1322/2012. Curtea de Apel BUCUREŞTI
| Comentarii |
|
Decizia nr. 1322/2012 pronunțată de Curtea de Apel BUCUREŞTI la data de 22-06-2012 în dosarul nr. 1322/2012
ROMANIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI SECȚIA A IV-A CIVILĂ
Dosar nr._
DECIZIA CIVILĂ NR. 1322R
Ședința publică de la data de 22.06.2012
CURTEA COMPUSĂ DIN:
PREȘEDINTE - C. M. S.
JUDECĂTOR - Z. D.
JUDECĂTOR - M. D.-L.
GREFIER - D. L.
Pe rol soluționarea cererii de recurs formulată de recurentele – reclamante K. A. M. și K. C. I. împotriva sentinței civile nr. 1323R/07.07.2011, pronunțată de Tribunalul București Secția a V-a civilă în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimații – pârâți P. M. BUCUREȘTI, C. C. PENTRU STABILIREA DESPĂGUBIRILOR și A. NAȚIONALĂ PENTRU RESTITIREA PROPRIETĂȚILOR, cauza având ca obiect „Legea nr.10/2001”.
Dosarul se află la primul termen în recurs și a fost strigat la ordinea listei de recursuri.
La apelul nominal făcut în ședința publică au răspuns recurentele – reclamante K. A. M. și K. C. I. – reprezentate de avocat A. – V. T. în baza împuternicirii avocațiale . nr._/2012-fila 17 din dosar, lipsind intimații – pârâți P. M. București, C. C. pentru Stabilirea Despăgubirilor și A. Națională pentru Restituirea Proprietăților.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care a învederat instanței, că la data de 14.05.2012, la registratura secției s-a înregistrat cererea formulată de recurentele – reclamante prin care au indicat domiciliul ales pentru comunicarea actelor procedurale, respectiv la SCA „Todica & Asociații” cu sediul profesional în București, .. 152, ..
La data de 31.05.2012, s-a înregistrat adresa S.C. Hidroelectrica S.A. cu nr. 13/153/29.05.2012 (fila 29).
La data de 11.06.2012, s-a înregistrat adresa OCPI Sector 2, nr._/25.05.2012 (fila 34).
La data de 14.06.2012, s-a înregistrat întâmpinarea formulată de intimata A. Națională pentru Restituirea Proprietăților, două exemplare fiind comunicate în aceeași zi recurentelor și intimatului P. M. București, în baza rezoluției grefierului șef al secției, dovezile în acest sens fiind depuse la dosar (filele 73 și 74).
La data de 21.06.2012, s-au înregistrat înscrisurile comunicate de Primăria M. București, cu adresa nr._/7721/21.06.2012 (filele 41-72).
Reprezentantul recurentelor – reclamante învederează instanței că a luat cunoștință de conținutul înscrisurilor noi depuse la dosar.
Nemaifiind cereri de formulat sau probe de administrat, Curtea constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în dezbaterea recursului.
Reprezentantul recurentelor – reclamante învederează instanței că, din conținutul adresei S.C. Hidroconstrucția S.A. rezultă că terenul ce face obiectul prezentului litigiu nu a fost niciodată în patrimoniul acestei societăți, nefiind deținut sub nici un titlu de către această societate. Terenul a fost preluat de către stat de la autorul lor.
Expertul care a efectuat expertiza dispusă în cauză a constatat că terenul este în prezent împrejmuit, fiind liber de construcții, dar ocupat de organizare de șantier aparținând S.C. Hidroconstrucția S.A., fără a deține documente de proprietate.
Cu privire la suprafața de teren care nu poate fi restituită, învederează că nu a făcut referire în motivele de recurs, motiv pentru care declară verbal că înțelege să îl invoce ca motiv de ordine publică la termenul de astăzi.
Recurentele – reclamante K. A.-M. și K. C. – I. prin avocat, arată că instanța de fond, în mod corect, a reținut că au dovedit calitatea de persoane îndreptățite, dar a apreciat în baza raportului de expertiză că nu poate fi obligată Primăria M. București să restituie terenul întrucât nu ar fi unitatea deținătoare a terenului ci S.C. Hidroconstrucția” S.A., pornindu-se de la o preluare trunchiată din raportul de expertiză efectuat în prezenta cauză.
În raportul de expertiză se arată că în prezent terenul este ocupat de către S.C. Hidroconstrucția SA. Care a amplasat pe teren o organizație de șantier pentru una din lucrările sale.
În baza înscrisurilor noi administrate în fața instanței de recurs, rezultă că în realitate S.C. Hidroconstrucția „ S.A. nu deține terenul ce face obiectul prezentului litigiu.
Solicită instanței de recurs în sensul admiterii recursului, modificării sentinței pronunțată de tribunal, în sensul obligării intimatei Primăriei M. București la restituirea suprafeței de 491 mp, teren liber, situat în București, ., sector 2.
Precizează că acest teren a fost identificat prin raportul de expertiză efectuat de expertul Manas C. și solicită a fi omologat.
Totodată solicită admiterea motivului de ordine publică pentru care consideră că se impune modificarea în întregime a sentinței pronunțată de tribunal, întrucât a fost dată cu interpretarea greșită a prev. art. 21 din Legea nr.10/2001 și cu privire la suprafața de teren care nu poate fi restituită în natură.
Curtea constatând închise dezbaterile reține cauza în pronunțare.
CURTEA
Deliberând asupra recursului civil de față, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului București-Secția a V-a Civilă, sub nr._, reclamantele K. A. M. și K. C. I. au chemat în judecată pe pârâții P. M. București, C. C. pentru Stabilirea Despăgubirilor și A. Națională pentru Restituirea Proprietăților, solicitând instanței ca prin hotărârea pe care o va pronunța să dispună obligarea pârâților la emiterea dispoziției de restituire în natură a imobilului teren în suprafață de 625 mp situat în București, ., sector 2, iar în subsidiar, în cazul în care restituirea în natură nu este posibilă, obligarea pârâților la emiterea dispoziției privind măsurile reparatorii prin echivalent.
În motivarea cererii, reclamantele au arătat că sunt moștenitoarele lui K. P., astfel cum rezultă din certificatul de moștenitor nr.23/29.07.2005 eliberat de BNP I. Teiusanu P.. Autorul reclamantelor, K. P. este unicul moștenitor al părinților săi, K. P. și K. I., foști proprietari ai terenului viran situat în București,.,sector 2,în suprafață de 625 mp.
Potrivit deciziei nr.730/19.01.1946 a Tribunalului I.-Secția notariat, s-a întocmit pe numele adjudecatarului K. P., actul de adjudecare pentru terenul viran ce formează . suprafață de 625 mp.
Autorul reclamantelor, K. P., a început demersurile în vederea obținerii deciziei de restituire, a notificat Primăria M. București cu privire la terenul mai sus menționat, fiind format dosarul nr.2136-3401, care nu a fost soluționat până în prezent.
În drept,cererea a fost întemeiată pe dispozițiile Legii nr.10/2001.
Prin sentința civilă nr. 1323F/07.07.2011 Tribunalul București Secția a V-a Civilă a admis excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtelor C. C. Pentru Stabilirea Despăgubirilor și A. Națională Pentru Restituirea Proprietăților, a respins cererea formulată de reclamante în contradictoriu cu aceste pârâte ca fiind introdusă împotriva unor persoane fără calitate procesuală pasivă și a respins cererea formulată de reclamante în contradictoriu cu pârâtul P. M. București, ca neîntemeiată.
Pentru a pronunța această hotărâre, tribunalul a reținut, cu privire la excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtelor C. C. pentru Stabilirea Despăgubirilor și A. Națională pentru Restituirea Proprietăților, că notificarea formulată de autorul reclamantelor privind terenul situat în București, ., sector 2 a fost transmisă Primăriei M. București, care până în prezent nu a emis o dispoziție motivată prin care să soluționeze această notificare.
Prin urmare, pârâtele C. C. pentru Stabilirea Despăgubirilor, A. Națională pentru Restituirea Proprietăților nu justifică legitimare procesuală pasivă în cauză, întrucât nu au fost învestite cu soluționarea notificării formulate în baza Legii nr.10/2001 și nu le revine obligația de a soluționa o atare notificare, prin emiterea unei dispoziții motivate de restituire în natură sau prin echivalent, neavând calitatea de unități deținătoare ale terenului a cărui restituire a fost solicitată de către reclamante.
Pe fondul cauzei, tribunalul a reținut următoarele:
Prin notificarea nr.30/15.05.2001 comunicată Primăriei M. București prin intermediul B. Asociați B., R. și B., K. P. a solicitat restituirea în natură a terenului situat în București, ., sector 2, în suprafață de 625 mp.
Astfel cum a rezultat din certificatul de moștenitor nr.23/29.07.2005 emis de BNP Teiusanu-P. I., numitul K. P. a decedat la data de 15.03.2005, de pe urma acestuia rămânând ca moștenitoare reclamanta K. A. M., în calitate de soție supraviețuitoare și reclamanta K. C. I., în calitate de fiică.
Potrivit Deciziei XX/19.03.2007 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, Secțiile Unite, dată în soluționarea unui recurs în interesul legii, instanța de judecată este competentă să soluționeze pe fond nu numai contestația formulată împotriva deciziei /dispoziției de respingere a cererilor prin care s-a solicitat restituirea în natură a imobilelor preluate abuziv, ci și acțiunea persoanei îndreptățite, în cazul refuzului nejustificat al entității deținătoare de a răspunde la notificarea părții interesate.
Având în vedere că în speță notificarea formulată de autorul reclamantelor nu a fost soluționată de entitatea învestită cu soluționarea acesteia, tribunalul a apreciat că în cauză este pe deplin aplicabilă decizia mai sus menționată, obligatorie pentru instanțe, potrivit art.329 alin 3 C.pr.civ. În atare condiții, tribunalul este competent să soluționeze pe fond notificarea formulată de autorul reclamantelor.
Pe fondul notificării, tribunalul a reținut că prin actul de adjudecare nr.12/1946 transcris de Tribunalul I.-Secția Notariat sub nr.1058/19.01.1946, numitul K. P. a dobândit dreptul de proprietate asupra unui teren viran, situat în București, ., ce formează . A,în suprafață de 625 mp.
În temeiul Decretului Consiliului de Stat nr.397/01.12.1986, imobilul situat în București, .,sector 2 compus din teren în suprafață de 575 mp și construcția existentă pe acesta a fost expropriat și trecut în proprietatea Statului, în vederea construirii ansamblului de locuințe „. Dristorului”.
Din adresa nr.240/04.02.2011 emisă de S.C Apolodor S.A rezultă că nu au fost achitate despăgubiri pentru imobilul situat în București, .,sector 2, trecut în proprietatea Statului în baza Decretului de expropriere nr.397/1986.
Conform certificatului de moștenitor nr.1083/28.06.1989 emis de Notariatul de Stat al Sectorului 2 București, fostul proprietar al imobilului, K. P. (zis și P., P.) a decedat la data de 06.09.1988,de pe urma sa rămânând în calitate de moștenitori K. I.,în calitate de soție supraviețuitoare și K. P.,în calitate de fiu.
De pe urma defunctei K. I., decedată la data de 01.03.1993 a rămas ca moștenitor K. P., în calitate de fiu, astfel cum rezultă din certificatul de moștenitor nr.1555/28.06.1989 emis de Notariatul de Stat al Sectorului 2 București.
Prin raportul de expertiză topo întocmit de expertul Manaș C. a fost identificat terenul situat în București, .,sector 2 și s-a stabilit că există identitate între acest imobil și cel care a făcut obiectul actului de adjudecare nr.12/1946 transcris de Tribunalul I.-Secția Notariat sub nr.1058/19.01.1946. S-a arătat de expert că terenul care, conform dimensiunilor și vecinătăților din fișa tehnică a imobilului din septembrie 1985 are suprafața de 579 mp este în prezent împrejmuit, fiind liber de construcții, dar ocupat de organizare de șantier, aparținând, potrivit planului cadastral actualizat (anexa nr.9 la raportul de expertiză) societății comerciale Hidroconstrucția S.A.
Tribunalul a reținut și analizat incidența în cauză a dispozițiilor art. 1 alin. 1, art. 2 alin. 1 lit. h, art. 3 alin. 1 lit. a, art. 4 alin. 2, art.11 alin 2 și art.21 alin 1 din Legea nr.10/2001, în raport de care a constatat că reclamantele au făcut dovada calității de persoane îndreptățite la restituirea terenului situat în București, ., sector 2, însă nu pârâtul P. M. București este abilitat de lege să dispună retrocedarea imobilului, ci societatea comercială Hidroconstrucția S.A, care are înregistrat în patrimoniul său terenul respectiv.
S-a reținut că S.C Hidroconstrucția S.A este societate comercială pe acțiuni, având drept unic acționar statul, fiind înființată în anul 1990, în baza H.G nr.1104/1990-ca urmare a încetării activității Trustului de Construcții Hidroenergetice București.
Prin urmare, în conformitate cu disp. art.21 alin. 1 din Legea nr.10/2001, numai societatea comercială cu capital de stat menționată mai sus poate dispune restituirea imobilului în litigiu către reclamante.
În situația dată, notificarea formulată de autorul reclamantelor privind terenul situat în București, ., sector 2 trebuie înaintată către S.C Hidroconstrucția S.A pentru a se parcurge etapa administrativă, tribunalul neputând obliga P. M. București să restituie reclamantelor terenul respectiv,în condițiile în care nu are abilitarea de a dispune acest lucru,potrivit legii.
Împotriva acestei sentințe civile au declarat recurs reclamantele K. A. – M. și K. C. I..
În motivarea recursului s-a susținut că hotararea pronuntata a fost data cu incalcarea si aplicarea gresita a legii – art. 304 pct. 9 C.proc.civ.
Astfel, reclamantele solicită să se constate ca dupa ce, in mod corect, instanta de judecata a retinut ca au dovedit calitatea de persoane indreptatite, in mod nelegal și fara niciun suport probator a retinut că unitate detinatoare in sensul prevederilor art. 21 alin. 1 din Legea nr. 10/2011 ar fi HIDROCONSTRUCTIA SA iar nu Statul R., prin unitatea administrativ locala.
In acest sens, in mod eronat a aratat in hotararea judecatoreasca recurata ca terenul ar apartine HIDROCONSTRUCTIA SA pornindu-se de la o preluare trunchiata din raportul de expertiza judiciara efectuat in dosar.
In raportul de expertiza se arata de catre domnul expert ca in prezent terenul este ocupat de catre HIDROCONSTRUCTIA S.A. care a amplasat pe teren o organizare de santier pentru una dintre lucrarile sale.
Aceasta ocupare insa a unui teren viran s-a efectuat fara niciu titlu, HIDROCONSTRUCTIA neavand niciun drept asupra terenului in speta iar la dosarul cauzei neaflandu-se niciun inscris care sa ateste acest lucru. Mai mult, toate inscrisurile depuse la dosar arata ca terenul a fost preluat de catre stat si ca este liber de constructii.
F. de aceste considerente, reclamantele apreciază ca in mod eronat instanta de judecata a stabilit calitatea de unitate detinatoare HIDROCONSTRUCTIEI S.A., aceasta regie neavand niciun drept asupra terenului in speta.
Totodata, reclamantele apreciază ca expertul a identificat in fapt situatia terenului iar constatarile acestuia nu duc totodata la stabilirea situatiei juridice a terenului, cu atat mai mult cu cat acesta arata in finalul raportului de expertiza ca nu cuoaste situatia juridica a terenului.
In drept, recursul a fost întemeiat pe dispozițiile art. 304 pct. 9, art. 3041 C.proc.civ.
Intimatul-pârât P. M. București nu a formulat întâmpinare în recurs.
Analizând actele și lucrările dosarului, prin prisma motivelor de recurs, Curtea constată că recursul este fondat, pentru următoarele considerente:
Prin notificarea înregistrată sub nr. 30/2001 la B. Asociați B. și B. și sub nr. 2136-3401 la Primăria M. București, K. P. a solicitat restituirea în natură a terenului în suprafață de 625 m.p. situat în București, ., sector 2.
Această notificare nu a fost soluționată până la data formulării acțiunii de față, situație în care, așa cum a reținut și tribunalul, devin aplicabile dispozițiile art. 25 alin. 1 din Legea nr. 10/2001 republicată, în interpretarea dată prin decizia în interesul legii nr. XX/19.03.2007 pronunțată de ICCJ în dosarul nr. 37/2006 prin care s-a statuat că, în cazul când unitatea deținătoare sau investită cu soluționarea notificării nu se pronunță cu privire la notificare în termen de 60 de zile de la înregistrarea acesteia, „se impune /.../ ca instanța investită să evoce fondul în condițiile prevăzute în art. 297 alin. (l) C.pr.civ. și să constate, pe baza materialului probator administrat, dacă este sau nu întemeiată cererea de restituire în natură".
Prin urmare, acțiunea de față este o contestație împotriva absenței răspunsului la notificare, astfel că tribunalul urma să procedeze la soluționarea pe fond a notificării, prin verificarea îndeplinirii de către recurenții-reclamanți a condițiilor impuse de Legea nr. 10/2001 pentru a beneficia de măsurile reparatorii prevăzute de lege, respectiv:
a. calitatea reclamanților de persoane îndreptățite sau de moștenitori ai persoanei îndreptățite;
b. stabilirea calității de entitate notificată sau de unitate deținătoare;
c. caracterul abuziv al preluării;
d. identificarea tipului de măsuri reparatorii prevăzute de lege, la situația de fapt reținută.
Dintre condițiile enunțate mai sus, tribunalul a constatat că nu este îndeplinită condiția calității de unitate deținătoare în persoana entității investite cu soluționarea notificării, Primăria M. București prin P. General.
În ceea ce privește condiția referitoare la calitatea de persoane îndreptățite, tribunalul a reținut faptul că reclamantele au făcut această dovadă prin înscrisurile administrate în cauză.
În ceea ce privește condiția referitoare la calitatea de entitate notificată sau de unitate deținătoare, tribunalul a reținut faptul că Primăria M. București, prin P. General, este entitatea investită cu soluționarea notificării, în sensul dispozițiilor art. 25 alin. 1 din Legea nr. 10/2001 rep., însă nu are calitatea de unitatea deținătoare în accepțiunea art. 22 din lege, această calitate revenind . comercială cu capital de stat, care este competentă să soluționeze notificarea în conformitate cu dispozițiile art. 21 alin. 1 din lege.
Pentru a reține neîndeplinirea condiției de unitate deținătoare în persoana pârâtei, tribunalul a avut în vedere faptul că, prin raportul de expertiză efectuat în cauză, expertul desemnat de instanță a făcut mențiunea că în prezent terenul este împrejmuit, fiind ocupat de o organizare de șantier ce aparține acestei societăți comerciale.
În faza de recurs a fost depusă la dosar adresa nr._/7721/21.06.2012 emisă de Primăria M. București, Direcția Patrimoniu - prin care se comunică instanței faptul că terenul identificat potrivit raportului de expertiză întocmit de expert Manaș C. a fost expropriat conform Decretului C.S. nr. 397/1986 pe adresa ., sector 2, și că în prezent, în urma sistematizării zonei, acesta este situat într-o zonă afectată de lucrările de sistematizare a arterei de circulația str. Doamna G.- .> De asemenea, la solicitarea instanței de recurs, . comunicat faptul că terenul ce face obiectul notificării nr. 30/2001 identificat conform raportului de expertiză întocmit de expert Manaș C. nu a fost evidențiat niciodată în patrimoniul său și nu a fost deținut cu nici un titlu de această societate comercială.
Din adresa nr. 5401/2/20.06.2012 emisă de Primăria M. București, Direcția Generală Infrastructură și Servicii Publice, reiese, de asemenea, că Societatea de Construcții în Transporturi București are o organizare de șantier pentru obiectivul de utilitate publică „Artera de circulație între . . care o derulează Primăria M. București prin Direcția Transporturi Drumuri și Sistematizarea Circulației.
Prin urmare, față de probele administrate în faza de recurs, Curtea reține că în mod greșit a reținut tribunalul că pârâta Primăria M. București nu are calitatea de unitate deținătoare.
Pentru aceste motive, Curtea constată că în mod greșit tribunalul nu a mai analizat condiția referitoare la caracterul abuziv al preluării și cea referitoare la identificarea tipului de măsuri reparatorii prevăzute de lege, la care sunt îndreptățiți reclamanții.
Neprocedând în acest mod, prima instanță nu a dat o rezolvare pe fond notificării formulate de către reclamanți și nu a stabilit tipul măsurilor reparatorii prevăzute de lege la situația de fapt din speță, motiv pentru care Curtea constată că sunt îndeplinite cerințele art. 312 alin. 3 și 5 C.pr.civ., impunându-se trimiterea cauzei spre rejudecare la prima instanță deoarece prin analiza pentru prima dată în recurs a îndeplinirii celorlalte condiții de fond pentru soluționarea notificării s-ar încălca principiul dublului grad de jurisdicție care trebuie asigurat părților în procedura reglementată de Legea nr. 10/2001.
Pentru aceste motive, în temeiul dispozițiilor art. 304 pct. 9 C.pr.civ. rap. la art. 312 alin. 3 și 5 C.pr.civ., potrivit cărora casarea hotărârii se dispune în toate cazurile în care instanța a soluționat procesul fără a intra în cercetarea fondului, Curtea va admite recursul, va casa sentința civilă recurată și va trimite cauza spre rejudecare la aceeași instanță.
Ca urmare a faptului că nu a făcut obiectul criticilor în recurs, Curtea mai constată că modalitatea de soluționare a excepției lipsei calității procesuale pasive a pârâtei C. C. pentru Stabilirea Despăgubirilor și a pârâtei A. Națională pentru Restituirea Proprietăților a intrat sub puterea lucrului judecat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
IN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite recursul declarat de reclamantele K. A. M. și K. C. I. împotriva sentinței civile 1323F/07.07.2011 pronunțată de Tribunalul București Secția a V-a Civilă în contradictoriu cu intimații – pârâți P. M. București, C. C. pentru Stabilirea Despăgubirilor și A. Națională Pentru Restituirea Proprietăților.
Casează sentința civilă recurată și trimite cauza spre rejudecare la aceeași instanță.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, azi, 22 iunie 2012.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR
M. S. C. D. Z. D. L. M.
GREFIER
L. D.
Red.dact.jud.MSC
Tehnored.T.I./ 2ex./ 02.07.2012.
Jud. fond - S. C.
E. N.
| ← Anulare act. Decizia nr. 291/2013. Curtea de Apel BUCUREŞTI | Partaj judiciar. Decizia nr. 321/2013. Curtea de Apel BUCUREŞTI → |
|---|
