Partaj bunuri comune. Lichidare regim matrimonial. Decizia nr. 1056/2014. Curtea de Apel BUCUREŞTI

Curtea de Apel BUCUREŞTI - Sentințe și decizii civile / 2016

Decizia nr. 1056/2014 pronunțată de Curtea de Apel BUCUREŞTI la data de 23-06-2014 în dosarul nr. 1056/2014

Dosar nr._

(_ )

ROMANIA

CURTEA DE APEL BUCUREȘTI - SECȚIA A III A CIVILĂ

ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE

DECIZIA CIVILĂ NR.1056

Ședința publică de la 23 iunie 2014

Curtea constituită din:

PREȘEDINTE - DOINIȚA M.

JUDECĂTOR - D. A. B.

JUDECĂTOR - I. B.

GREFIER - L. C.

* * * * * * * * * *

Pe rol se află soluționarea recursului formulat de recurentul-pârât V. F., împotriva încheierii de ședință din 14.11.2011, precum și a deciziei civile nr. 100 A din 04.02.2013, pronunțate de Tribunalul București - Secția a IV a Civilă în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimata-reclamantă M. A..

Cauza are ca obiect – partaj bunuri comune.

La apelul nominal făcut în ședința publică, se prezintă recurentul-pârât V. F., personal și avocat M. L., în calitate de reprezentant al intimatei-reclamante M. A., în baza împuternicirii avocațiale nr._/2013, emisă de Baroul București, aflată la fila 51 din la dosar.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefier, care învederează depunerea la dosar, prin registratura instanței, a unor note scrise formulate de intimata-reclamantă M. A., la data de 17.06.2014.

La solicitarea instanței, recurentul-pârât V. F. se legitimează cu CI . nr._ eliberat de Secția 22 la 11.12.2004.

Părțile, prin reprezentanți, având pe rând cuvântul arată că nu mai au cereri de formulat și probe de solicitat.

Curtea, având în vedere că nu mai sunt cereri de formulat și probe de solicitat, constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul asupra excepției tardivității recursului promovat împotriva încheierii din 14.11.2011, asupra încadrării criticilor în dispozițiile prevăzute de normele de drept care reglementează recursul, relativ la cererea de recurs îndreptată împotriva hotărârii pe fondul litigiului, precum și în dezbaterea recursului.

Recurentul-pârât V. F., cu privire la excepția tardivității recursului declarat împotriva încheierii din 14.11.2013, consideră că este neîntemeiată și solicită a fi respinsă, apreciind că recursul a fost declarat în termenul legal de 15 zile prevăzut de lege.

De asemenea, consideră că toate criticile invocate pot fi încadrate în dispozițiile prevăzute de codul de procedură civilă .

Pe fond, solicită admiterea recursului, casarea deciziei civile atacate și trimiterea cauzei spre rejudecare, cu cheltuieli de judecată.

Apărătorul intimatei-reclamante solicită admiterea excepției tardivității recursului formulat împotriva încheierii din 14.11.2013, având în vedere că, recursul a fost declarat cu depășirea termenului de 15 zile de la comunicare.

În ceea ce privește fondul recursului, arată că a depus suficiente dovezi la dosar din care rezultă că reclamanta are o cotă majoră de contribuție la dobândirea bunurilor comune.

Referitor la critica ce privește includerea construcției din ..141 în masa partajabilă, consideră că, instanța de apel, a procedat în mod corect, având în vedere că reclamantul are un drept de creanță și doar acesta trebuie inclus în masa partajabilă, nu și construcția ca atare.

Concluzionând, apreciază că niciuna din criticile formulate nu se încadrează în dispozițiile prevăzute de Codul de procedură civilă .

Solicită obligarea recurentului la plata cheltuielilor de judecată, conform chitanțelor pe care le depune la dosar.

CURTEA,

Deliberând asupra recursului civil de față, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Sectorului 6 București la data de 03.12.2008 reclamanta Mîra A. a chemat în judecată pe pârâtul V. F., solicitând ca prin hotărârea ce se va pronunța să se dispună partajarea bunurilor dobândite în timpul căsătoriei; să se dispună ieșirea părților din indiviziune în ceea ce privește masa partajabilă și obligarea pârâtului la plata cheltuielilor de judecată.

De asemenea, reclamanta a solicitat sa se constate ca a avut o cota de contribuție la dobândirea acestor bunuri de 85%, iar paratul a avut o cota de contribuție de 15%, și a solicitat să se dispună partajarea bunurilor comune astfel: I. să-i fie atribuite reclamantei următoarele bunuri:- apartamentul compus din 3 camere situat în București, .. 10, ., ., achitat integral, conform contractului de vânzare cumpărare nr. 9674/1992;- să achite paratului sulta în valoare de 1/2 din avansul în sumă de_ Euro, depus de părți pentru achiziționarea unui apartament situat în București sector 6, .. 141, lotul nr. . AUDI A 3 cu numărul de înmatriculare_,

II. sa-i fie atribuit paratului următoarele bunuri:-imobilul compus din teren în suprafața totala de 4502,52 mp situat în intravilanul/extravilanul Orașului Scornicesti, . O., conform contractului de vânzare cumpărare nr. 1802/2002, urmând sa se constate ca reclamanta a avut o cota de contribuție de 50% la achiziționarea acestui imobil și prin urmare sa se dispună obligarea paratului la plata în favoarea sa a sultei corespunzătoare acestei cote;- autoturismul marca AUDI A4 pe care îl folosește paratul; - remorca auto cu număr de înmatriculare_ pe care paratul a înstrăinat-o înainte de a se fi hotărât asupra partajării bunurilor comune;- remorca auto cu sistem de frânare care se afla în prezent în posesia paratului;- investiția ce s-a realizat pe terenul situat în intravilanul /extravilanul Orașul Scornicești, . O., astfel: împrejmuire cu gard de beton, lemn și plasa de gard pentru suprafața de teren de 4502,52 mp; Poarta auto și acces pietonal; puț; căsuță de lemn Barelly; F. E. – Barelly; pergole de gradină; mobilier de gradină din beton mozaicat: masă, băncuțe și jardiniere; grătar de gradină din beton mozaicat; pavele din beton mozaicat; pavele ecologice; cișmea de gradină din fontă; pădurice de platani; livadă de pomi fructiferi aflați pe rod; arbori și plante ornamentale; stâlpi de iluminat cu becuri; racord la . nivelare a terenului, ocazie cu care s-au achiziționat și descărcat 10 basculante de pământ; utilaje de gradină: mașină de tuns iarba, motosapatoare, trimmer, suport furtun de gradina.

III. Obligarea pârâtului la plata sultei ce va rezulta în urma efectuării raportului de expertiză tehnică și conform cotelor de contribuție stabilite de instanța.

La data de 11.02.2009, pârâtul V. F. a depus la dosar cerere reconvențională prin care a solicitat să se constate că în timpul căsătoriei părțile au dobândit următoarele bunuri comune: apartamentul nr. 6, compus din trei camere, situat în București, .. 10, ., dobândit cu actul de vânzare - cumpărare nr. 9674/ 1992; creditul de 92.329 Euro achitat cu titlu de avans pentru achiziționarea unei locuințe în București, sector 6, .. 141, lotul nr. B1 – 024; un autoturism marca AUDI A3, cu număr de înmatriculare_, aflat în posesia reclamantei; un autoturism marca AUDI A4, cu număr de înmatriculare_, aflat în posesia sa; o remorcă auto cu număr de înmatriculare_, aflată în posesia acestuia; o remorcă auto cu sistem de frânare, cu număr de înmatriculare_, aflată în posesia sa; investiția realizată pe terenul în suprafață de 4502, 52 lei dobândit cu actul de vânzare cumpărare nr. 1802/ 2002 din satul Mărgineni Slobozia, județul O..

De asemenea, pârâtul a solicitat să se dispună sistarea stării de indiviziune, prin partajarea bunurilor în natură și plata sultelor aferente. Apreciază cota părților de participare la dobândirea bunurilor comune arătate ca fiind de 50%; să-i fie atribuite în natură următoarele bunuri: apartamentul nr. 6 din București, .. 10, ., ., autoturismul marca AUDI A4 și remorcile auto.

Referitor la garsonieră, pârâtul a solicitat să se constate că a contribuit în mod egal la cumpărarea acesteia, contribuția pe cote-părți fiind de 50%, să se dispună sistarea stării de indiviziune, să se dispună atribuirea acestui bun reclamantei să se dispună obligarea în compensare la plata sultei aferente.

La termenul de judecată din data de 09.03.2009, reclamanta a depus la dosar întâmpinare la cererea reconvențională prin care a solicitat respingerea acesteia având în vedere următoarele: cota de contribuție de 50% solicitată de pârât nu corespunde gradului real de contribuție al fiecăruia. Reclamanta-pârâtă susține că așa cum a arătat și în cererea de chemare în judecata, în mod constant a realizat venituri mai mari decât ale pârâtului-reclamant, motiv pentru care a solicitat să se constate că a avut o cotă de contribuție de 85% la dobândirea bunurilor comune.

Reclamanta a mai arătat că dorește sistarea stării de indiviziune, fiind de comun acord cu pârâtul cu partajarea bunurilor comune și respectiv atribuirea către parat a celor doua remorci, a autoturismului Audi A4, a terenului și a investiției realizate pe acest teren (așa cum a precizat în cererea de chemare în judecata). De asemenea, reclamanta a solicitat sa se dispună obligarea paratului la plata sultelor ce vor rezulta conform cotelor de contribuție stabilite de instanța pe baza probatoriului administrat. Reclamanta-pârâtă arată că nu este de acord ca imobilul din București, ..10, ., .; să fie atribuit în natură către pârâtul reclamant.

În ceea ce privește garsoniera din București, ..30, ..2, . arătat că aceasta este bunul său propriu, motiv pentru care solicita respingerea cererii pârâtului privind includerea acesteia în masa partajabilă.

Totodată, reclamanta a solicitat să fie înlăturate susținerile pârâtului cu privire la așa zisul act de donație de care ar fi beneficiat în ceea ce privește terenul din satul Mărgineni, Slobazia, Județul O.. De altfel, în considerarea faptului că terenul a fost achiziționat de la părinții pârâtului a solicitat, să se stabilească o cota de 50% de contribuție la dobândirea terenului.

La data de 11.02.2009 reclamanta a depus la dosar cerere precizatoare prin care arată că evaluează provizoriu bunurile comune, astfel: apartament compus din 3 camere situat în București, ..10, ., achitat integral, conform contractului de vânzare cumpărare nr. 9674/1992, îl evaluează la suma de 140.000 Euro, (respectiv 579.320 lei); avansul în suma de 92.328 Euro, depus de părți pentru achiziționarea unui apartament situat în București sector 6, ..141, lotul nr.B 1-024, a fost achitat astfel: 36 704,27 Euro achitați de V. F. (respectiv 151 882,56 Ron ), iar 55 616,73 Euro achitați de Mîra A.( respectiv 230.142,02 ron) (din care 9017,64 Euro împrumutați de la P. V., și 9518,62 Euro împrumutați de la Mîra A., restul fiind bani proprii ai reclamantei Mîra A.); un imobil compus din teren în suprafața totala de 4502,52 mp situat în intravilanul/extravilanul Orașului Scornicești, . O., conform contractului de vânzare-cumpărare nr.1802/2002, pe care îl evaluează provizoriu la suma de 5000 Euro (respectiv 20.690 lei); un autoturism marca AUDI A 3 cu numărul de înmatriculare_, aflat în posesia reclamantei, și pe care îl evaluează provizoriu la suma de 7 000 Euro (respectiv 28.966 Ron); un autoturism marca AUDI A4 aflat în posesia pârâtului-reclamant, pe care îl evaluează provizoriu la suma de 25.000 Euro (respectiv 103.450 Ron); o remorca auto cu număr de înmatriculare_ pe care pârâtul a înstrăinat-o înainte de a se fi hotărât asupra partajării bunurilor comune, pe care o evaluează provizoriu la suma de 500 Ron; o remorca auto cu sistem de frânare care se afla în prezent în posesia pârâtului împreuna cu documentele de identificare ale acesteia - 1100 euro ( respectiv 4552 Ron); investiția ce s-a realizat pe terenul situat în intravilanul /extravilanul Orșului Scornicesti, . O., astfel: împrejmuire cu gard de beton, lemn și plasa de gard pentru suprafața de teren de 4502, 52 mp + poarta auto și acces pietonal, pe care le evaluează provizoriu la suma de 10 000 Euro (respectiv 41.380 Ron); piuâ, pe care îl evaluează provizoriu la suma de 3 000 Euro (respectiv 12.414 Ron); C. de lemn Barelly, pe care o evaluează provizoriu la suma de 4.000 Euro ( respectiv 16.552 Ron); F. E. - Barelly, pe care o evaluează provizoriu la suma de 3.500Euro ( respectiv 14.483 Ron); pergole de grădină, pe care le evaluează provizoriu la suma de 1500 Euro (respectiv 6207 Ron ); mobilier de gradina din beton mozaicat: masa, băncuțe și jardiniere, grătar de gradină din beton mozaicat, pavele din beton mozaicat, pavele ecologice pe care le evaluez provizoriu la suma de 3500 Euro (respectiv 14.483 Ron); cișmea de gradină din fontă, pe care o evaluează provizoriu la suma de 5000 Euro (respectiv 2.069 Ron); pădurice de platani, livada de pomi fructiferi aflați pe rod, arbori și plante ornamentale, pe care o evaluează provizoriu la suma de 10.000 Euro (respectiv 41.380 Ron); stâlpi de iluminat cu becuri, racord la . le evaluează provizoriu la suma de 8000 Euro (respectiv 33.104 Ron); lucrări de nivelare a terenului, ocazie cu care s-au achiziționat și descărcat 10 basculante de pământ, pe care le evaluează provizoriu la suma de 2000 Euro (respectiv 8276 Ron); utilaje de grădină: mașina de tuns iarba, motosăpătoare, trimmer, suport furtun de grădină, betoniera pe care le evaluează provizoriu la suma de 3000 Euro (respectiv 14.483 Ron).

Reclamanta pârâtă cu privire la avansul în sumă de 92.328 Euro, depus de către părți pentru achiziționarea unui apartament situat în (București sector 6, .. 141, lotul nr. B1 -024, solicită să se constate că pârâtul are un drept de creanță pentru suma cu care a contribuit efectiv respectiv 36.704,27 Euro.

De asemenea, reclamanta-pârâtă solicită să se constate că părțile au avut o cotă de contribuție de 50% la achiziționarea terenului în suprafață de 4502,52 mp situat în intravilanul/extravilanul Orașului Scornicești, . O., conform contractului de vânzare-cumpărare nr. 1802/2002; iar cu privire la garsoniera, din . să se constate că este bun propriu al ei.

Prin sentința civilă nr.9730 din 23.12.2010 s-a admis în parte cererea principală astfel cum a fost precizată și modificată formulată de reclamanta-pârâtă și s-a admis în parte cererea reconvențională astfel cum a fost precizată și modificată formulată de pârâtul-reclamant reconvențional V. F. împotriva reclamantei-pârâte Mîra A..

S-a constatat că pârâții au dobândit în perioada căsătoriei, cu o cotă de contribuție de 70% reclamanta-pârâtă Mîră A. și 30% pârâtul-reclamant V. F., următoarele bunuri: imobil situat administrativ în București, ..10, ., ., sector 6; imobil situat administrativ în București, ..141, lotul nr.B1-024, sector 6; investițiile efectuate pe terenul proprietatea pârâtului reclamant din orașul Scornicești, . O. constând în: împrejmuire cu gard de beton, lemn și plasă de gard pentru suprafața de teren de 4502,52 mp; porți din tablă cutată zincată pe schelet de tablă rectangular; puț; căsuță de lemn Barelly; chioșc octagonal cu masă central și banchetă marginală, învelitoare de carton cu ardezie (foișor); pergolă lemn de brad – 2 buc.; mobilier de grădină din beton mozaicat: masă, băncuțe și jardiniere; grătar de grădină din beton mozaicat; pădurice de platani; livadă de pomi fructiferi aflați pe rod; arbori și plante ornamentale; corpuri de iluminat la exterior – 3 buc; tablou electric cu siguranțe conectat la rețea; utilaje de grădină: mașină de tuns iarbă, motosăpătoare, trimmer, furtun de grădină cu cărucior, betonieră; autoturism marca Audi A3 cu nr. de înmatriculare_ ; autoturism marca Audi A4 cu nr. de înmatriculare_ ; o remorcă auto STEMA HP4050 cu nr. de înmatriculare_ .

Valoarea totală a masei partajabile este de 1.030.523,3 lei.

Prin aceeași sentință s-a dispus sistarea stării de devălmășie formând două loturi astfel: Lotul I în valoare de 533.495,3 lei, format din următoarele bunuri: imobil situat administrativ în București, ..141, lotul nr.B1-024, sector 6; autoturism marca Audi A3 cu nr. de înmatriculare_ ; îl atribuie în deplină proprietate și posesie reclamantei-pârâte Mîra A..

Lotul II în valoare de 497.028,4 lei, format din următoarele bunuri: imobil situat administrativ în București, ..10, ., sector 6; autoturism marca Audi A4 cu nr. de înmatriculare_ ; o remorcă auto STEMA HP4050 cu nr. de înmatriculare_ ; investițiile efectuate pe terenul proprietatea pârâtului reclamant din orașul Scornicești, . O., constând în: împrejmuire cu gard de beton, lemn și plasă de gard pentru suprafața de teren de 4502,52 mp; porți din tablă cutată zincată pe schelet de tablă rectangular; puț; căsuță de lemn Barelly; chioșc octagonal cu masă central și banchetă marginală, învelitoare de carton cu ardezie (foișor); pergolă lemn de brad – 2 buc.; mobilier de grădină din beton mozaicat: masă, băncuțe și jardiniere; grătar de grădină din beton mozaicat; pădurice de platani; livadă de pomi fructiferi aflați pe rod; arbori și plante ornamentale; corpuri de iluminat la exterior – 3 buc; tablou electric cu siguranțe conectat la rețea; următoarele bunuri mobile - utilaje de grădină: mașină de tuns iarbă, motosăpătoare, trimmer, furtun de grădină cu cărucior, betonieră; îl

Pentru egalizarea loturilor pârâtul-reclamant V. F. a fost obligat la plata către reclamanta-pârâtă Mîra A., a unei sulte în cuantum de 187.871,29 lei.

Față de împrejurarea că ambele cereri au fost admise în parte compensează cheltuielile de judecată în baza art.276 din codul de procedură civilă.

Pentru a hotărî astfel prima instanță a reținut următoarele:

Părțile s-au căsătorit la data de 20 septembrie 1986, căsătoria fiind desfăcută prin divorț conform sentinței civile nr._/18.11.1998 pronunțată de Judecătoria sectorului 6 București în dosarul civil nr._/1998, rămasă definitivă și irevocabilă la 27.04.1999. Deși căsătoria părților a fost desfăcută prin sentința civilă mai sus amintită aceștia au continuat relația, la data de 17.06.2005 hotărând să se recăsătorească, și această căsătorie, fiind desfăcută prin divorț conform sentinței civile nr.2318 din 03.04.2008, pronunțată de Judecătoria sectorului 6 București în dosarul civil nr._, rămasă definitivă și irevocabilă la 11.06.2008.

Prin aceeași sentință s-a încuviințat ca reclamanta din prezenta cauză să-și reia numele purtat anterior căsătoriei, după rămânerea definitivă a hotărârii de divorț, acela de Mîra.

Instanța a reținut că atât în timpul primei căsătorii cât și a celei de-a doua căsătorii, părțile au achiziționat o . bunuri comune.

Articolul 30 din C. Fam. dispune că bunurile dobândite în timpul căsătoriei, de oricare din soți – sunt de la data dobândirii lor – bunuri comune ale soților.

Așadar un bun este comun, dacă sunt îndeplinite cumulativ, următoarele condiții:-este dobândit de oricare din soți în timpul căsătoriei și nu face parte din categoria de bunuri pe care legea le consideră proprii (art. 31 C.fam. – enumerare limitativă).

Conform susținerilor concordante ale părților, expuse în cererile scrise depuse la dosar (filele 2-5, 19-21, 28-29, 39, 40, 45-49) rezultă că au dobândit în timpul căsătoriei următoarele bunuri: autoturism marca Audi A3 cu nr. de înmatriculare_ – având o valoare de circulație de 34.358 lei (f.208); autoturism marca Audi A4 cu nr. de înmatriculare_ – având o valoare de circulație de 49.083 lei (f.208); o remorcă auto STEMA HP4050 cu nr. de înmatriculare_ – 874 lei; investițiile efectuate pe terenul proprietatea pârâtului reclamant din orașul Scornicești, . O. constând în: împrejmuire cu gard de beton, lemn și plasă de gard pentru suprafața de teren de 4502,52 mp – 17.351 lei; porți din tablă cutată zincată pe schelet de tablă rectangular – 1740 lei; puț – 1575 lei; căsuță de lemn Barelly – 6781 lei; chioșc octagonal cu masă central și banchetă marginală, învelitoare de carton cu ardezie (foișor) - 2245 lei; pergolă lemn de brad – 2 buc. – 837 lei; mobilier de grădină din beton mozaicat: masă – 508 lei, băncuțe – 762 lei și jardiniere – 515 lei; grătar de grădină din beton mozaicat – 1688,4 lei; pădurice de platani (38 buc. a câte 280 lei și 14 buc. a câte 150 lei) –_ lei; livadă de pomi fructiferi aflați pe rod ( 23 buc) 1725 lei; arbori și plante ornamentale – 16.750 lei; corpuri de iluminat la exterior – 3 buc – 504 lei; tablou electric cu siguranțe conectat la rețea – 3434 lei; utilaje de grădină: mașină de tuns iarbă – 120 lei, motosăpătoare – 220 lei, trimmer – 150 lei, furtun de grădină cu cărucior – 65 lei, betonieră – 120 lei.

În privința îmbunătățirilor efectuate pe terenul din orașul Scornicești, . O., instanța în temeiul art.129 alin.6 din Codul de procedură civilă care reglementează principiul disponibilității, a avut în vedere solicitarea părților în sensul ca aceste bunuri să fie evaluate individual, și nu prin indicarea sporului de valoare înregistrat de acest teren prin efectuarea îmbunătățirilor. Instanța a respins ca neîntemeiate susținerile pârâtului-reclamant cu privire la faptul că arborii plantați pe acest teren au ajuns să fie evaluați la o valoare ce depășește prețul de vânzare a unui hectar de pădure în zonă, motivat de faptul că pe această plantație există: castan roșu (700 lei); stejar roșu (360 lei); platani (38 buc. a 280 lei), arbori care în mod normal nu cresc în pădurile din împrejurimile acestui teren.

Din susținerile părților și actele depuse la dosar rezultă că cei doi soți au dobândit în timpul căsătoriei imobilul situat administrativ în București, ..10, ., ., sector 6, având o valoare de circulație de 377.241 lei potrivit concluziilor raportului de expertiză tehnică construcții civile efectuat în cauză.

Imobilul a fost dobândit prin cumpărare, conform contractului de vânzare-cumpărare nr. 9674 din 25.11.1992. Prețul vânzării a fost stabilit la suma de 199.319 lei care a fost achitat astfel: la data de 02.09.1992 a fost achitat avansul în sumă de 24.319 lei, rămânând de achitat suma de 175.000 lei, în rate lunare, pe o perioadă de 15 ani, în prezent achitat integral.

În ceea ce privește imobilul situat administrativ în București ..141, lotul nr.B1-024, sector 6; instanța a reținut că acesta a fost contractat prin mandatar ANL (Contract de mandat nr.CB048 din 26.06.2006 încheiat între ANL și beneficiar V. A. - căsătorită cu V. F. – filele 134, 135 din dosar), și s-a executat în baza Contractului de construire autentificat sub nr._ din 21.09.2006 (f. 131-135 din dosar). Prețul locuinței a fost stabilit la suma de 105.821 euro potrivit art.4 din contractul de construire. La momentul încheierii contractului de construire părțile au achitat un avans de 92.321 euro reprezentând 87% din valoarea de achiziție a imobilului.

Instanța a apreciat că acest bun face parte din masa partajabilă deoarece dobândirea dreptului de proprietate asupra locuinței construite cu credit de la bancă, statul intervenind printr-o instituție abilitată (respectiv, Agenția Națională pentru Locuințe), are loc în momentul încheierii contractului de construire. Dacă contractul de construire s-a încheiat în timpul căsătoriei, dreptul de proprietate al locuinței se naște în patrimoniul comun al soților, chiar dacă predarea ei se face după desfacerea căsătoriei. În speță, Contractul de construire a fost încheiat la data de 21 septembrie 2006 (f. 131-133 din dosar) în timpul căsătoriei părților, procesul-verbal de predare-primire a locuinței fiind încheiat la data de 15 martie 2010, după rămânerea definitivă și irevocabilă a hotărârii de divorț dar înainte de finalizarea procesului de partaj a bunurilor comune.

Valoarea acestui imobil prin raportul de expertiză tehnică judiciară (f.311-327) și răspunsul la obiecțiunile formulate la acest raport (f.637-643) efectuat în cauză a fost stabilita la suma de 499.137,3 lei.

La luarea acestei decizii instanța a avut în vedere voința părților la momentul încheierii contractului de construire, care a fost de a achiziționa un bun comun. Această intenție rezultă din faptul că cea mai mare parte a prețului a fost achitată la data încheierii contractului (87% din preț).

Cu privire la imobilul din ..141, instanța a reținut că art. 30 Codul familiei instituie prezumția de comunitate în considerarea faptului dobândirii bunului în timpul căsătoriei indiferent dacă pe numele unuia sau a ambilor soți și independent de modul de plată a prețului, în cazul dobândirii cu titlu oneros.

Argumentele invocate de reclamanta-pârâtă referitoare la specificul contractului de construire și de credit bancar, la considerentele avute în vedere de ANL și bancă, privind solvabilitatea debitorului și la faptul că reclamanta și-a asumat singură obligația de plată a ratelor, nu atrag concluzia că imobilul îi aparține în exclusivitate.

Dimpotrivă, bunul este comun al soților, iar obligația de rambursare a ratelor de credit are natura unei datorii comune a soților în condițiile art. 32 lit. b Codul familiei, fiind vorba de o obligație asumată de soți împreună prin contractul de credit chiar dacă unul din soți este debitor principal și celălalt este debitor accesoriu.

Ratele aferente perioadei ulterioare divorțului, până în momentul achitării integrale a creditului, pot constitui alături de celelalte împrejurări invocate de aceasta, criterii care să fie avute în vedere de instanță pentru atribuirea efectivă a bunului imobil cu ocazia formării și atribuirii loturilor, în condițiile art. 6739 Cod procedură civilă dar nu poate atrage excluderea de plano a bunului din masa partajabilă.

Instanța va respinge ca neîntemeiate susținerile reclamantei-pârâte cu privire la proveniența și destinația sumelor de 9017,64 euro și 9518,62 euro. Declarațiile sub semnătură privată depuse de reclamanta-pârâtă la dosar (f. 83 și 89) sunt insuficiente și neconvingătoare, neputând atesta cu certitudine faptul că resursele financiare existente în acest cont sau cele cu care reclamanta-pârâtă pretinde că a achitat o parte din prețul pentru imobilul din ..141, ar avea la origine sprijinul pecuniar acordat de rudele acesteia (sora și cumnata). Chiar reținând faptul că reclamanta-pârâtă a beneficiat de ajutorul financiar al acestor rude, nu rezultă din susținerile martorilor, ca de altfel nici din celelalte piese probatorii ale cauzei, faptul că sumele de bani astfel obținute ar fi fost învestite exact în scopul achitării prețului. Astfel instanța nu poate reține că din înscrisurile depuse de reclamantă, referitoare la aceste sume, s-ar prezuma în conformitate cu art.1203 din codul civil, că acestea au constituit un împrumut destinat achiziționării imobilului în cauză.

Mai mult decât atât, declarațiile extrajudiciare a numitelor Mîra A. și P. V. sunt datate 14 aprilie 2009 la aproape șase luni de la introducerea acțiunii de partajare a bunurilor comune, fiind făcute pro causa. De asemenea, așa cum se poate observa din extrasele de cont de la filele 78 și 86 din dosar, atât suma de 9017,64 euro cât și cea de 9518,62 euro, au fost depuse în contul numitelor Mîra A. și P. V. în data de 03.03.2006 dată la care au fost transferate în contul reclamantei-pârâte Mîra A., cu mai bine de 6 luni înainte de încheierea contractului de construire existent la fila 131 din dosar.

Instanța nu a reținut în masa partajabilă lucrările de nivelare a terenului, proprietatea pârâtului-reclamant din satul Mărgineni Slobozia (prin achiziționarea și descărcarea a 10 basculante cu pământ), deoarece din probele administrate în cauză nu reiese că aceste îmbunătățiri s-au făcut pe acest teren, reclamanta pârâtă, potrivit art.1169 din codul civil, nefăcând proba în acest sens. De asemenea, instanța nu a reținut în masa bunurilor comune – stâlpii de iluminat – întrucât potrivit art.35 alin.2 din Legea nr.13/2007 rețeaua electrică de transport din care fac parte și stâlpii în cauză, aparțin furnizorului de energie electrică, iar nu părților din prezentul dosar.

În privința remorcii cu nr. de înmatriculare_, care a fost evaluată ipotetic prin raportul de expertiză tehnică auto efectuat în cauză la suma de 52 lei, instanța nu o va reține în masa partajabilă deoarece părțile nu au făcut dovada existenței acesteia în patrimoniu, prin cererea introductivă reclamanta-pârâtă susținând că aceasta a fost înstrăinată de către pârâtul-reclamant înainte de a se introduce acțiunea de partaj, sarcina probei revenind acesteia în temeiul art.1169 din Codul civil.

Prin cererea reconvențională pârâtul-reclamant a solicitat ca în masa partajabilă să fie introdusă o garsonieră situată în București, ..10; și să se constate calitatea de bun propriu a pârâtului-reclamant asupra terenului în suprafață de 4505,02 mp din satul Mărgineni, județul O.. La data de 05 octombrie 2009 (f.123), instanța a luat act de renunțarea părților la introducerea în masa partajabilă a terenului în suprafață de 4505,02 mp din satul Mărgineni, județul O., și garsoniera situată în București, ..10, motiv pentru care aceste bunuri nu vor fi reținute în masa partajabilă.

În ceea ce privește capătul de cerere privind cota de contribuție la dobândirea bunurilor comune:

Prezumția că ambii soți au contribuit deopotrivă la dobândirea bunurilor comune operează numai în lipsa unor probe din care să rezulte că aportul unuia dintre ei a fosta mai mare decât al celuilalt.

Contribuția soților la constituirea patrimoniului comun se stabilește în raport de mai multe criterii printre care: veniturile din muncă, activitatea desfășurată în gospodărie și pentru creșterea copiilor, măsura în care fiecare soț a suportat sarcinile căsătoriei, dacă unul din soți a plătit singur ratele cu care au fost dobândite bunurile comune, contribuția mai mare a unuia din soți la executarea cheltuielilor gospodărești, achitarea unor datorii personale.

În cauză reclamanta-pârâtă a solicitat să se constate că a avut o cotă de contribuție de 85 % la dobândirea bunurilor comune.

Din ansamblul materialului probator administrat în cauză, înscrisuri, interogatorii și martori, instanța a reținut că pe perioada căsătoriei ambele părți au avut un loc de muncă, veniturile realizate de către reclamanta pârâtă fiind relativ mai mari în anumite perioade de timp așa cum se poate observa din consemnările făcute pe cărțile de muncă ale acestora existente la filele 50-59 și 514-527 din dosar. Din declarațiile martorilor (f.126, 127 din dosar), rezultă că de treburile gospodărești se ocupau în egală măsură părțile.

În ceea ce privește îmbunătățirile aduse (îmbunătățiri neprevăzute în contractul standard) imobilului din ..141, astfel cum au fost constate prin raportul de expertiză tehnică judiciară efectuat în cauză de expertul B. N., și din susținerile părților - răspunsul reclamantei-pârâte la întrebarea nr.3 din interogatoriu – fila 113 din dosar, instanța le-a acordat semnificație juridică în contextul reținerii cotei superioare de contribuție în favoarea reclamantei-pârâte. Această prezumție este susținută și de răspunsul reclamantei-pârâte la întrebarea nr.5 din interogatoriu care recunoaște că o parte din modernizări și îmbunătățiri au fost făcute atât din bani comuni, cât și din bani proveniți din surse proprii. Instanța arată că întinderea contribuției soților la dobândirea bunurilor comune se determină prin raportare la universalitatea patrimoniului devălmaș, iar nu în funcție de bunuri privite ut singuli, așa cum tinde să acrediteze reclamanta-pârâtă.

Pentru aceste motive instanța a reținut că reclamanta-pârâtă a avut o contribuție de 70% la dobândirea bunurilor supuse împărțelii, iar pârâtul-reclamant reconvențional a avut o cotă de contribuție de 30% la dobândirea bunurilor supuse împărțelii.

În ceea ce privește sistarea stării de devălmășie:

Valoarea bunurilor reținute în masa partajabilă a fost stabilită în baza expertizelor construcții, auto și evaluatoare bunuri mobile efectuate în cauză.

De altfel, raportul de expertiză construcții întocmit de expert B. N., inclusiv răspunsul la obiecțiunile încuviințate (filele 311-333 și 637-646), confirmă faptul că la imobilul din .. 141, s-au adus îmbunătățiri care nu au fost prevăzute în contractul standard. Or, este indiscutabil faptul că aceste îmbunătățiri, deși apte să genereze un spor de valoare al fondului în considerarea căruia au fost efectuate, nu se poate considera că în urma executării acestor lucrări a rezultat un bun nou, diferit ca structură și funcționalitate de cel inițial.

Instanța a acordat eficiență probatorie raportului de expertiză construcții întocmit de expert B. N., cu lămuririle suplimentare aduse prin răspunsul la obiecțiuni, în ceea ce privește aspectele punctuale care interesează pricina de față, și anume identificarea, descrierea și evaluarea lucrărilor de îmbunătățire, apreciind, din acest punct de vedere, faptul că lucrarea a fost întocmită în acord cu normativele de specialitate, concluziile expertului fiind fundamentate atât prin raportare la starea concretă a imobilului identificată la fața locului, cât și la metodologia de calcul a valorii actuale a lucrărilor de îmbunătățire.

În consecință, instanța a reținut că valoarea acestor lucrări este cea atestată de expert.

Având în vedere concluziile rapoartelor de expertiză, față de cotele de contribuție la dobândirea bunurilor comune stabilite de către instanță, modul de folosință actual, instanța a dispus sistarea stării de devălmășie prin formarea a două loturi, astfel:

Lotul I în valoare de 533.495,3 lei, format din următoarele bunuri: imobil situat administrativ în București, ..141, lotul nr.B1-024, sector 6; autoturism marca Audi A3 cu nr. de înmatriculare_ ; a fost atribuit în deplină proprietate și posesie reclamantei-pârâte Mîra A..

Lotul II în valoare de 497.028,4 lei, format din următoarele bunuri: imobil situat administrativ în București, ..10, .; autoturism marca Audi A4 cu nr. de înmatriculare_ ; o remorcă auto STEMA HP4050 cu nr. de înmatriculare_ ; investițiile efectuate pe terenul proprietatea pârâtului reclamant din orașul Scornicești, . O., constând în: împrejmuire cu gard de beton, lemn și plasă de gard pentru suprafața de teren de 4502,52 mp; porți din tablă cutată zincată pe schelet de tablă rectangular; puț; căsuță de lemn Barelly; chioșc octagonal cu masă central și banchetă marginală, învelitoare de carton cu ardezie (foișor); pergolă lemn de brad – 2 buc.; mobilier de grădină din beton mozaicat: masă, băncuțe și jardiniere; grătar de grădină din beton mozaicat; pădurice de platani; livadă de pomi fructiferi aflați pe rod; arbori și plante ornamentale; corpuri de iluminat la exterior – 3 buc; tablou electric cu siguranțe conectat la rețea; următoarele bunuri mobile - utilaje de grădină: mașină de tuns iarbă, motosăpătoare, trimmer, furtun de grădină cu cărucior, betonieră; a fost atribuit în deplină proprietate și posesie pârâtului-reclamant V. F..

Pentru egalizarea loturilor pârâtul-reclamant V. F. a fost obligat la plata către reclamanta-pârâtă Mîra A., a unei sulte în cuantum de 187.871,29 lei.

În privința cheltuielilor de judecată instanța a reținut că procesul de partaj al bunurilor comune, având natura unui judicium duplex, finalitatea acestuia, și anume încetarea stării de devălmășie și lichidarea tuturor raporturilor patrimoniale între foștii soți, profită deopotrivă părților litigante, astfel încât și cheltuielile ocazionate de desfășurarea procesului se impun a fi împărțite între acestea sau eventual compensate.

În acest sens, și față de împrejurarea că ambele acțiuni au fost admise în parte, în baza art.276 Cod procedură civilă, instanța a compensat cheltuielile de judecată, constând în valoarea taxelor judiciare de timbru, onorariilor de expert și a onorariilor avocațiale, ce au fost suportate de ambele părți.

Prin decizia civilă nr.100A din 04.02.2013, Tribunalul București Secția a IV-a Civilă, a admis, în parte, apelurile părților împotriva sentinței civile pe care am menționat-o mai sus, și a schimbat-o în parte, în sensul că: a constatat că părțile au dobândit în perioada căsătoriei, cu o cotă de contribuție de 70% reclamanta-pârâtă Mîră A. și 30% pârâtul-reclamant V. F., următoarele bunuri: imobil situat administrativ în București, ..10, .; valoarea avansului în suma de_ EURO depus de către părți pentru achiziționarea imobilului situat în București, sector 6, Valea Oltului nr. 141, lotul nr. B1-024; investițiile efectuate pe terenul proprietatea pârâtului reclamant din orașul Scornicești, . O. constând în: împrejmuire plasa de sârma, împrejmuire laterala din lemn, împrejmuire fațadă, puț forat de mică adâncime, platforma betonata, căsuța din lemn, chioșc din lemn, grătar de gradina, pergola din lemn, jardiniere din beton, masă și băncuțe din beton, pomi și arbori plantați; utilaje de grădină: mașină de tuns iarbă, motosăpătoare, trimmer, furtun de grădină cu cărucior, betonieră; autoturism marca Audi A3 cu nr.de înmatriculare_ ; autoturism marca Audi A4 cu nr.de înmatriculare_ ; o remorcă auto STEMA HP4050 cu nr. de înmatriculare_ .

Valoarea totală a masei partajabile fiind de 888.227,9 lei.

S-a dispus sistarea stării de devălmășie formând două loturi astfel:

Lotul I în valoare de_,9 lei, format din următoarele bunuri: valoarea avansului în suma de_ EURO (_,9 lei la cursul EURO de la data pronunțării prezentei decizii) depus de către părți pentru achiziționarea imobilului situat în București, sector 6, Valea Oltului nr.141, lotul nr.B1-024; autoturism marca Audi A3 cu nr. de înmatriculare_ (în valoare de_ lei); îl atribuie în deplină proprietate și posesie reclamantei-pârâte Mîra A..

Lotul II în valoare de_ lei, format din următoarele bunuri: imobil situat administrativ în București, ..10, ., ., sector 6 (în valoare de 377.241 lei); autoturism marca Audi A4 cu nr. de înmatriculare_ (în valoare de_ lei); o remorcă auto STEMA HP4050 cu nr. de înmatriculare_ (în valoare de 874 lei); investițiile efectuate pe terenul proprietatea pârâtului reclamant din orașul Scornicești, . O., constând în: împrejmuire plasa de sarma, împrejmuire laterala din lemn, împrejmuire fațadă, puț forat de mica adâncime, platforma betonata, căsuță din lemn, chioșc din lemn, grătar de gradina, pergola din lemn, jardiniere din beton, masă și băncuțe din beton, pomi și arbori plantați (în valoare de_ lei); utilaje de grădină: mașină de tuns iarbă, motosăpătoare, trimmer, furtun de grădină cu cărucior, betonieră (în valoare de 725 lei) îl atribuie în deplină proprietate și posesie apelantului pârât-reclamant V. F..

Pentru egalizarea loturilor a fost obligat pârâtul-reclamant V. F., la plata către reclamanta-pârâtă Mîra A., a unei sulte în cuantum de 18.3272,63 lei, fiind menținute celelalte dispoziții ale sentinței atacate și compensate cheltuielile de judecată efectuate de către părți.

Tribunalul a arătat, la rândul său, următoarele: criticile părților în ceea ce privește reținerea greșită a cotei de contribuție a soților la dobândirea bunurilor comune, sunt neîntemeiate, reținând că, din analiza consemnărilor din cuprinsul cărții de muncă a apelantei (filele 50-59), al cărții de muncă a apelantului (filele 514-527), a răspunsurilor la interogatoriu, dar și din declarațiile martorilor audiați de prima instanță, rezultă că apelanta reclamanta pârâtă a obținut, pe parcursul celor două căsătorii cu pârâtul reclamant venituri de aproximativ 2,3 ori mai mari decât apelantul pârât reclamant, iar ambele părți prestau muncă în cadrul gospodăriei.

Față de aceste aspecte, Tribunalul a reținut că în speță contribuția reținută de prima instanță de 70% pentru apelanta reclamantă parata și 30 % pentru apelantul pârât reclamant este corectă, neimpunându-se stabilirea unor contribuții egale, astfel cum a solicitat apelantul pârât reclamant, având în vedere calculul mediei veniturilor obținute de către fosta sa soție, din care se evidențiază obținerea unor venituri de aproximativ 2,3 ori mai mari decât acesta, și nici stabilirea unei contribuții de 85% pentru apelantă și 15% pentru apelant, ceea ce s-ar traduce prin obținerea de către apelantă a unor venituri de aproape 6 ori mai mari decât apelantul, ceea ce nu se verifică în speță.

Tribunalul a reținut că prima instanță a respins în mod corect ca neîntemeiate susținerile reclamantei-pârâte cu privire la proveniența și destinația sumelor de 9017,64 euro și 9518,62 euro. Declarațiile sub semnătură privată depuse de reclamanta-pârâtă la dosar (f. 83 și 89) sunt insuficiente și neconvingătoare, neputând atesta cu certitudine faptul că resursele financiare existente în acest cont sau cele cu care reclamanta-pârâtă pretinde că a achitat o parte din prețul pentru imobilul din ..141, ar avea la origine sprijinul pecuniar acordat de rudele acesteia (sora și cumnata). Chiar reținând faptul că reclamanta-pârâtă a beneficiat de ajutorul financiar al acestor rude, nu rezultă din susținerile martorilor, ca de altfel nici din celelalte piese probatorii ale cauzei, faptul că sumele de bani astfel obținute ar fi fost învestite exact în scopul achitării prețului. Astfel instanța nu poate reține că din înscrisurile depuse de reclamantă, referitoare la aceste sume, s-ar prezuma în conformitate cu art.1203 din codul civil, că acestea au constituit un împrumut destinat achiziționării imobilului în cauză.

Totodată, instanța de apel a mai reținut ca valid și argumentul primei instanțe în sensul că declarațiile extrajudiciare a numitelor Mîra A. și P. V. sunt datate 14 aprilie 2009 la aproape șase luni de la introducerea acțiunii de partajare a bunurilor comune, fiind făcute pro causa. De asemenea, așa cum se poate observa din extrasele de cont de la filele 78 și 86 din dosar, atât suma de 9017,64 euro cât și cea de 9518,62 euro, au fost depuse în contul numitelor Mîra A. și P. V. în data de 03.03.2006 dată la care au fost transferate în contul reclamantei-pârâte Mîra A., cu mai bine de 6 luni înainte de încheierea contractului de construire existent la fila 131 din dosar.

Tribunalul a reținut că existența contractului de împrumut pentru suma de 13.500 EUR încheiat cu J. G., autentificat sub nr.1798/10.11.2008, nu conduce la stabilirea unei contribuții majorate a apelantei la dobândirea bunurilor comune întrucât, date fiind susținerile acesteia în sensul că împrumutul a fost contractat în vederea dobândirii bunurilor comune, datoria invocată de către apelantă nu apare a fi una personală, ci, dimpotrivă, una comună, la restituirea acesteia ar putea fi obligați ambii soți. Având în vedere că prin cererile formulate nu s-a solicitat un partaj al datoriilor, Tribunalul nu s-a pronunțat asupra caracterului datoriei de datorie comună sau proprie, nefiind investit cu o cerere în acest sens, însă, pe baza susținerilor reclamantei care tinde să-și dovedească o contribuție majorată la dobândirea bunurilor comune afirmând că urmează a fi achitată această datorie contractată în scopul obținerii unor bunuri comune, acest motiv de apel fiind respins ca nefondat.

Tribunalul a respins, ca neîntemeiat, și motivul de apel formulat de către apelantă prin care a invocat faptul că instanța de fond a dat ceea ce nu s-a cerut, în sensul că, deși pârâtul-reclamant a solicitat numai includerea în masa partajabilă a avansului, prima instanță a inclus în masă valoarea cu îmbunătățiri a imobilului din Valea Oltului, având în vedere că la fila 157 din volumul I al dosarului de fond se găsește încheierea de la termenul din data de 26.10.2009 din care rezultă faptul că pârâtul prin apărător și-a precizat cererea reconvențională în sensul că imobilul contractat prin ANL intră în masa partajabilă în materialitatea sa, solicitând ca acesta să fie inclus în masa partajabilă, și nu avansul achitat.

Tribunalul însă a constatat că motivul de apel formulat de către apelantă în sensul că în mod greșit a fost inclusă în masa partajabilă valoarea cu îmbunătățiri a imobilului din Valea Oltului, este întemeiat.

În speță, Contractul de construire a fost încheiat la data de 21 septembrie 2006 (f. 131-133 din dosar) în timpul căsătoriei părților, procesul-verbal de predare-primire a locuinței fiind încheiat la data de 15 martie 2010, după rămânerea definitivă și irevocabilă a hotărârii de divorț dar înainte de finalizarea procesului de partaj a bunurilor comune.

Astfel, Tribunalul a reținut că dreptul de proprietate asupra locuinței construite cu credit se transmite beneficiarului odată cu predarea acesteia și nu la executarea integrală a contractului de împrumut. Locuința construită în timpul căsătoriei devine obiect al dreptului de proprietate comună al soților din momentul predării preluării, indiferent de ratele de preț achitate. Dacă predarea-preluarea are loc înainte de încheierea căsătoriei sau după desfacerea căsătoriei, locuința va fi bun propriu al soțului dobânditor (art.31 lit.a Codul familiei), chiar dacă ratele s-au plătit în timpul căsătoriei.

Aplicând această regulă în cauza de față, Tribunalul a reținut că în masa partajabilă nu se găsește imobilul cu îmbunătățiri din Valea Oltului, întrucât momentul predării preluării acestui bun se găsește la un moment ulterior desfacerii căsătoriei părților, respectiv la data de 15.03.2010, iar îmbunătățirile au fost efectuate de către apelantă ulterior desfacerii căsătoriei părților, și având în vedere recepționarea imobilului de către apelantă în afara căsătoriei, acesta devine bunul propriu al apelantei, în masa partajabilă intrând numai valoarea avansului în sumă de 92.328 EURO achitat de către părți în timpul căsătoriei.

Față de aceste aspecte, Tribunalul a reținut caracterul greșit al constatării că bunul imobil face parte din masa partajabilă deoarece dobândirea dreptului de proprietate asupra locuinței construite cu credit de la bancă, statul intervenind printr-o instituție abilitată (respectiv, Agenția Națională pentru Locuințe), are loc în momentul încheierii contractului de construire și că în cazul în care contractul de construire s-a încheiat în timpul căsătoriei, dreptul de proprietate al locuinței se naște în patrimoniul comun al soților, chiar dacă predarea ei se face după desfacerea căsătoriei.

De asemenea, Tribunalul a reținut și caracterul întemeiat al criticii formulate de către apelantul pârât-reclamant care a arătat că valoarea îmbunătățirilor aduse imobilului de la Scornicești este prea mare.

Astfel, prima instanță în privința îmbunătățirilor efectuate pe terenul din orașul Scornicești, . O., în temeiul art.129 alin.6 din Codul de procedură civilă care reglementează principiul disponibilității, a reținut că trebuie să aibă în vedere solicitarea părților în sensul ca aceste bunuri să fie evaluate individual, și nu prin indicarea sporului de valoare înregistrat de acest teren prin efectuarea îmbunătățirilor.

Față de acest aspect, Tribunalul a reținut că lucrările de îmbunătățiri și reparații efectuate de soți sau numai de unul dintre ei, dar prin întrebuințarea de mijloace comune, la imobilul proprietatea exclusivă a unuia dintre soți, în principiu nu sunt de natură să atenteze la calitatea de bun propriu a acestuia, însă sporul de valoare înregistrat de imobil va constitui bunul comun al soților. Plusul valoric adus imobilului va intra în comunitate, esențial fiind ca bunul să fi înregistrat o creștere valorică întrucât lucrările de reparații și recondiționări impuse de uzura normală a bunului sunt inerente și obișnuite, dar ele nu atrag un spor de valoare, ca atare costul lor nu reprezintă un bun comun.

Astfel, în speță prima instanță ar fi trebuit să determine sporul de valoarea adus imobilul din Scornicești, bun propriu al apelantului pârât reclamant, întrucât numai sporul de valoare intră în comunitatea de bunuri.

Ca atare, având în vedere raportul de expertiză efectuat în faza apelului, Tribunalul a reținut că investițiile efectuate pe terenul proprietatea pârâtului reclamant din orașul Scornicești, . O., constând în: împrejmuire plasa de sarma, împrejmuire laterală din lemn, împrejmuire fațadă, puț forat de mica adâncime, platforma betonata, căsuța din lemn, chioșc din lemn, grătar de gradina, pergola din lemn, jardiniere din beton, masa și băncuțe din beton, pomi și arbori plantați au o valoare de_ lei, valoare pe care Tribunalul a reținut-o, scăzând din valoarea totală a investițiilor evaluate de către expert, în sumă de 22.115 lei (reprezentând costul de înlocuire net calculate de expert cu reținerea deprecierii fizice) suma de 297 lei reprezentând valoarea stâlpilor de iluminat despre care prima instanță a reținut că aceștia nu intră în masa bunurilor comune întrucât potrivit art.35 alin.2 din Legea nr.13/2007 rețeaua electrică de transport din care fac parte și stâlpii în cauză, aparțin furnizorului de energie electrică, iar nu părților din prezentul dosar, iar cu privire la acest aspect nu s-au formulat critici prin apelurile formulate în cauză.

Tribunalul a respins cererea formulată de către apelantul pârât reclamant de a-i fi atribuite atât investițiile cât și terenul din Scornicești apelantei, reținând, pe de o parte, că aceasta este o cerere formulată cu caracter de noutate în apel, iar, date fiind dispozițiile art.294 alin.1 Cod procedură civilă, potrivit cărora în apel nu se poate schimba calitatea părților, cauza sau obiectul cererii de chemare în judecată și nici nu se pot face alte cereri noi, nici instanța de apel nu poate proceda la modificarea soluției primei instanțe, iar, pe de altă parte, că pe calea partajului judiciar nu se poate ajunge la atribuirea unui bun propriu al unuia dintre soți către celalalt soț întrucât partajul privește masa bunurilor comune în care, prin definiție, bunurile proprii nu intră și, ca atare, nu pot face obiectul atribuirii.

În ceea ce privește susținerile apelantului de la momentul concluziilor pe fondul apelului în sensul că instanța de fond a omis să includă în masa partajabilă suma de 40 mii de euro care au fost investiți în garsoniera care este în folosința apelantei exclusiv, Tribunalul a constatat că acesta nu a constituit motiv de apel, nu a fost pus în discuția contradictorie a părților, iar cu privire la acesta nu s-au administrat probe, fiind invocat pentru prima oară la momentul concluziilor pe fondul apelului, ca atare, Tribunalul nu a fost legal învestit cu acest motiv de apel și, în consecință, urmează a nu se pronunța asupra acestuia. De altfel, Tribunalul a reținut că, date fiind precizările cererii reconvenționale din fața primei instanțe, nici prima instanță nu a fost investită cu o cerere de includere în masa partajabilă a acestei sume.

Tribunalul a respins ca neîntemeiat și motivul de apel prin care apelanta reclamantă-pârâtă a arătat că prima instanță a compensat greșit cheltuielile de judecată. În acest sens, Tribunalul a reținut că în mod corect a apreciat prima instanță că procesul de partaj al bunurilor comune, având natura unui judicium duplex, finalitatea acestuia, și anume încetarea stării de devălmășie și lichidarea tuturor raporturilor patrimoniale între foștii soți, profită deopotrivă părților litigante, astfel încât și cheltuielile ocazionate de desfășurarea procesului se impun a fi împărțite între acestea sau eventual compensate.

Ca atare, prima instanță, constând în valoarea taxelor judiciare de timbru, onorariilor de expert și a onorariilor avocațiale, ce au fost suportate de ambele părți, a făcut în mod corect aplicarea art. 276 Cod procedură civilă, compensând cheltuielile de judecată față de împrejurarea că ambele acțiuni au fost admise în parte.

Prin recursul declarat împotriva încheierii de ședință de la 14.11.2011, pârâtul susținut că, instanța de apel a interpretat greșit dispozițiile art.281 din Codul de procedură civilă și, prin urmare, în mod greșit a respins cererea sa prin care a completat motivele de apel ca fiind o cerere tardiv formulată.

Prin recursul declarat împotriva deciziei civile la care am făcut referire în cele ce preced, pârâtul a arătat că instanța de apel a apreciat greșit asupra unei contribuții egale a celor doi soți analizând formal cuprinsul carnetelor de muncă ale recurentului și intimatei, răspunsurile la interogatoriu, depozițiile martorilor, expertiza efectuată în faza de atac a apelului. De asemenea, se mai susține că cererea sa prin care a solicitat valoarea avansului achitat a fost interpretată greșit de ambele instanțe. Recurentul a solicitat a se avea în vedere și actualizarea prețurilor bunurilor mobile și imobile întrucât cuantumul sultei la care a fost obligat depășește substanțial valorile de circulație actuale.

Prin întâmpinarea de la 03.03.2014, intimata a invocat excepția tardivității recursului formulat împotriva încheierii de ședință din 14.11.2013 iar în privința recursului declarat împotriva deciziei instanței de apel apreciază că acesta este nefondat. Recurentul a afirmat că aducea venituri suplimentare însă nu a fost în măsură să le probeze iar excluderea din masa partajabilă a garsonierei și a amenajărilor și finisajelor s-a făcut cu acordul ambelor părți.

Prin recursul declarat împotriva încheierii de ședință de la 14.11.2011, pârâtul susținut că, instanța de apel a interpretat greșit dispozițiile art. 281 din Codul de procedură civilă și, prin urmare, în mod greșit a respins cererea sa prin care a completat motivele de apel ca fiind o cerere tardiv formulată.

Examinând cauza, prin prisma criticilor mai sus enunțate, Curtea reține următoarele:

Analizând prioritar, în temeiul prevederilor art.137 din Codul de procedură civilă, excepția tardivității recursului pe care recurentul l-a declarat împotriva încheierii de ședință de la 14.11.2011, Curtea a apreciat că excepția este nefondată.

Astfel, așa cum se observă din actele dosarului, recurentul a declarat recurs împotriva încheierii menționate în chiar ziua pronunțării acesteia, respectiv, 14.11.2011(fila 2 dosar recurs și 65 dosar apel), cererea fiind înaintată instanței de recurs împreună cu declarația de recurs a pârâtului în privința soluției privind fondul celor două apeluri.

Acest recurs este și întemeiat.

Primul termen de judecată în apel a fost cel de la data de 09.05.2011, când instanța a dispus amânarea judecății pentru se achita taxa de timbru de către apelantă și pentru a se depune motivele de apel de către apelant. Cauza a fost amânată la 23.05.2011, termen apreciat de instanța de apel ca fiind prima zi de înfățișare și până la care apelantul pârât avea posibilitatea de a depune completarea motivelor de apel. La acel termen s-a amânat judecata la 12.09.2011 fiind admisă cererea apelantul pârât de a-și angaja apărător, iar la termenul de la 12.09.2011 s-a luat în discuție cuantumul taxei de timbru pe care acesta o datorează în apel; cauza a fost amânată la 24.10.2011 pentru a se i da posibilitatea pârâtului să achite taxa de timbru în cuantumul stabilit de instanță la termenul de judecată anterior.

La termenul de judecată de la 24.10.2011, instanța a soluționat cererea de ajutor public judiciar pe care a formulat-o apelantul iar termenul pentru judecarea cauzei pe fond stabilit la 14.11.2011.

La acea dată, apelantul pârât a depus completarea motivelor de apel astfel că, prin raportare la circumstanțele arătate și la dispozițiile art. 134 și ale art. 287 alin. 2 din Codul de procedură civilă, Curtea apreciază că termenul de la 14.11.2011 a fost prima zi de înfățișare.

În aceste condiții, se impune admiterea recursului declarat împotriva încheierii de ședință în discuție cu consecința rejudecării apelurilor părților pentru o soluționare unitară a cauzei sub toate aspectele și pentru a fi respectat principiul dublului grad de jurisdicție și al ierarhiei căilor de atac întrucât criticile astfel dezvoltate în apel nu au fost rezolvate de instanța de control judiciar; în temeiul dispoziției art. 106 din Codul de procedură civilă soluția este implicită și asupra deciziei pronunțată prin raportare la prevederile legale menționate. În aceste condiții, Curtea nu va mai analiza excepția nulității recursului declarat împotriva deciziei aceleiași instanțe cât timp, în contextul pe care l-am menționat mai sus, motivele de apel nu au fost cercetate; criticile pe care pârâtul le-a expus în recurs nu mai pot fi apreciate ca fiind invocate omisso medio întrucât au fost invocate și în calea ordinară de atac dar nu au fost avute în vedere de instanță pentru argumentele expuse în încheierea de ședință supusă prezentului recurs.

În temeiul dispozițiilor art. 312 din Codul de procedură civilă va admite recursul și va casa cele două hotărâri criticate cauza urmând a fi rejudecată din perspectiva motivelor de apel cu a căror dezlegare a fost învestită instanța de control judiciar anterioară.

Văzând și dispozițiile art. 274 din Codul de procedură civilă, instanța va acorda recurentului cheltuielile de judecată dovedite până la soluționarea cauzei, respectiv taxele de timbru achitate.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Respinge ca nefondată excepția privind tardivitatea recursului formulat împotriva încheierii de ședință de la 14.11.2011, excepție invocată de intimată.

Admite recursul formulat de pârâtul V. F. împotriva încheierii de ședință de la 14.11.2011 și a deciziei civile nr.100A din 04.02.2013 pronunțată de Tribunalul București Secția a IV-a Civilă în dosarul cu nr._ în contradictoriu cu intimata reclamantă MÎRA A..

Casează încheierea și decizia recurate și trimite cauza la aceiași instanță de apel pentru rejudecare.

Obligă intimata la 8.15 lei cheltuieli de judecată către recurent.

IREVOCABILĂ.

Pronunțată în ședință publică, azi, 23.06.2014.

PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR

DOINIȚA M. D. A. B. I. B.

GREFIER

L. C.

Red. D.M.

Tehnored. D.M./ cs

Ex.2/09.07.2014

T.B.Secția a IV-a Civilă – E.A.

- C.C.I.

Jud.sector 6 București – C.P.

← Conflict de competenţă. Sentința nr. 17/2016. Curtea de Apel...		Partaj bunuri comune. Lichidare regim matrimonial. Decizia nr.... →

Partaj bunuri comune. Lichidare regim matrimonial. Decizia nr. 1056/2014. Curtea de Apel BUCUREŞTI

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Partaj bunuri comune. Lichidare regim matrimonial. Decizia nr. 1056/2014. Curtea de Apel BUCUREŞTI