Strămutare. Sentința nr. 106/2014. Curtea de Apel BUCUREŞTI

Sentința nr. 106/2014 pronunțată de Curtea de Apel BUCUREŞTI la data de 29-10-2014 în dosarul nr. 106/2014

Dosar nr._

(_ )

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL BUCUREȘTI

SECȚIA A III A CIVILĂ și PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE

Sentința civilă nr.106 F

Ședința din camera de consiliu din 29.10.2014

Curtea constituită din:

PREȘEDINTE - M. G. R.

GREFIER - N. - C. I.

**********

Pe rol se află soluționarea cererii de strămutare a dosarului nr._ aflat pe rolul Judecătoriei G.-Secția Civilă, formulată de petenta A. C. ROMÂN, în contradictoriu cu intimații T. I., ., T. F..

La apelul nominal se constată lipsa părților.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care învederează că intimatul T. I. a înaintat la data de 29.10.2014, prin faxul instanței, 1 ex. Întâmpinare iar intimata . a depus Note scrise, la data de 28.10.2014.

Curtea ia act că petenta A. C. ROMÂN a făcut dovada achitării taxei judiciare de timbru aferente cererii de strămutare, potrivit chitanței aflate la fila 5 dosar, însă nu a făcut dovada achitării taxei judiciare de timbru aferente cererii de suspendare a judecării cererii, în cuantum de 20,00 lei și nici dovada achitării cauțiunii în cuantum de 1000 lei, deși a fost legal citată cu această mențiune.

Constând că petenta a solicitat judecarea cauzei în lipsă, potrivit dispozițiilor art.411 alin.1 pct.2 din N.C.pr.civ. reține cauza în pronunțare.

CURTEA,

Asupra cererii de strămutare de față, reține următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul Curții de Apel București Secția a III a Civilă și pentru Cauze cu Minori și de Familie, sub nr._, la data de 30.09.2014, petentul A. C. Român a solicitat strămutarea judecării procesului ce face obiectul dosarului nr._ aflat pe rolul Judecătoriei G., la o altă instanță de același grad în condițiile în care există bănuiala legitimă că imparțialitatea judecătorilor din cadrul Judecătoriei G. ar putea fi știrbită datorită calității părților.

Petentul solicită să se aprecieze ca fiind legitimă bănuiala sa în sensul că imparțialitatea judecătorilor din cadrul Judecătoriei G. ar putea fi știrbită din cauza următoarelor împrejurări:

1. Calității de fost consilier județean în cadrul Consiliului Județean G. a lui T. I. (pârât în dosarul ce se solicită a fi strămutat). Funcție pe care a deținut-o timp de 4 mandate.

2. Calității de fost președinte al Autorității Teritoriale de Ordine Publică a Județului G., funcție pe care a deținut-o pârâtul T. I..

3. Influența pe care petentul o suspectează că o exercită cotidianul local „Jurnalul Giurgiuvean" (.) asupra instituțiilor statului si a întregului judet.

4. Relațiilor de rudenie și de prietenie dintre pârâtul T. I. și dl.G. (G.) N., fost prim procuror al Parchetului de pe lângă Judecătoria G., acesta fiind nașul de cununie al fiicei paratului T. I., D. S. N. (fostă T. S. N.).

5. Relațiilor de prietenie dintre pârâtul T. I. și persoane care, din câte cunoaște petentul, au ocupat sau încă mai ocupă importante funcții publice în Județul G., cum sunt: dl. D. B., fostul Președinte al Consiliului Județean G., Dl. I. losif P., fost adjunct al șefului Inspectoratului de Poliție al Județului G.,

dl. P. M., adjunct al șefului Inspectoratului de Poliție al Județului G., dl. C. D., inspectorul ARR G., dl. Boantă D., director RAR G., dl. P. C., fost viceprimar al Municipiului G., actualul director general al

., dl. lorga I., fostul director al Casei de Pensii a Județului G. actual pensionat etc. Chiar dacă in prezent, unele persoane nu mai dețin demnitățile menționate, petentul are bănuiala că exercita totuși, o influență covârșitoare asupra municipiului G. si a instituțiilor publice din județ.

6. Funcției de notar public în Municipiul G. deținută de fiica pârâtului T. I., dna D. S. N. (fostă T. S. N.).

7. Pe lângă faptul că dna D. S. N. este notar public în Municipiul G., soțul acesteia, D. M. S., este avocat în Baroul G..

8. Multe complete de judecata din cadrul Înaltei Curți de Casație si Justiție au hotărât ca A. C. Român nu poate avea parte de o

judecata obiectivă in fața instanțelor din Municipiul G., motiv

pentru care au admis cererea de strămutare formulată de petent.

În acest sens, petentul menționează, dosarele sale care au fost strămutate la alte instanțe de judecată:

- dosar nr._/236/2011 strămutat la Judecătoria Ploiești;

- dosar nr._ strămutat la Tribunalul Constanta;

- dosar nr._/236/2011 strămutat la Judecătoria S.;

- dosar nr._ strămutat la Tribunalul M.;

Petentul solicită să se aibă în vedere și împrejurarea că presa locală din G. (în speță cotidianul Jurnalul Giurgiuvean) a fost asaltată de articole publicate la comanda lui T. I. sau scrise chiar de acesta, articole care conțin numeroase neadevăruri si denigrări la adresa ACR, și care au ținut mult timp prima pagină a ziarelor din acest județ, și care pot influența obiectivitatea judecătorilor din cadrul Judecătoriei G..

Consideră petentul că nu este lipsit de importanță faptul că toate plângerile penale formulate de A. C. Român împotriva intimatului T. I., au fost soluționate de P. de pe lângă Judecătoria G. cu neînceperea urmăririi penale, deși faptele reclamate ca și vinovăția intimatului T. I. erau de domeniul evidenței.

Precizează petentul că nu a formulat nicio altă cerere de strămutare a acestui dosar.

Cererea a fost întemeiată pe dispozițiile art.143 Cod de procedură civilă și solicită suspendarea judecării procesului a cărui strămutare o solicită petentul, până la soluționarea cererii de strămutare.

Intimatul T. I. a formulat întâmpinare, prin care a solicitat respingerea cererii de strămutare ca neîntemeiată.

Se arată că cererea de strămutare formulată de reclamantă este doar o încercare de tergiversare a cauzei, Astfel, petenta l-a chemat în judecată pe intimat în dosarul nr._ solicitând ca acesta să fie obligat alături de pârâții T. F. și . de a înceta și de a i se interzice a publica, în vreun mijloc media, articole sau orice fel demateriale sau comentarii defăimătoare pentru imaginea reclamantei sau conducerii acesteia șiobligarea intimatului T. I. și a celorlalți doi pârâți la plata sumei de 100.000 lei reprezentând daune morale produse reclamantei, precum și pentru lezarea demnității și personalității președintelui ACR - numitul N. C..

Petenta a făcut vorbire în cererea de chemare în judecată despre articole publicate în presă pe care apreciază că intimatul le-ar fi publicat, deși nu sunt nici semnate de acesta și nici nu are calitatea de redactor sau angajat în vreo societate media, articole care se referă în exclusivitate ia persoana numitului N. C., președintele asociației A. C. Român.

Cererea de chemare în judecată nu a fost formulată de numitul N. ci de către petentă, astfel încât intimatul T. I. a invocat prin întâmpinare excepția lipsei calității procesuale active a reclamantei, excepție ce a fost admisă de către instanța de judecată.

Cu privire la motivele invocate de către petentă în cererea de strămutare, intimatul apreciază că aceasta, cu rea credință a strecurat o . neadevăruri. Astfel, cele învederate de reclamantă cu privire la calitatea de consilier județean în cadrul Consiliului Județean G. a intimatului T. I. nu sunt reale. Intimatul T. I. a avut calitatea de consilier județean, până în anul-2012, însă în prezent nu mai ocupă această funcție de demnitate publică.

Relațiile de prietenie invocate de petentă în cererea de strămutare cu diverse persoane ce au ocupat sau ocupă funcții publice sunt doar insinuări ale acesteia, cu aceste persoane având la momentul la care a deținut funcția de demnitate publica relații profesionale, în același context: l-a cunoscut și pe președintele României sau pe diverși miniștrii asta neînsemnând că are o relație de prietenie cu aceștia.

Într-adevăr fiica intimatului este notar în municipiul G., iar ginerele său este avocat în Baroul G., însă nici una dintre aceste calități nu este în măsură să producă o bănuială legitimă că imparțialitatea judecătorilor din cadrul Judecătoriei G. ar putea fi știrbită datorită acestor împrejurări.

De asemenea, faptul că în finalul plângerii petenta insinuează că influența intimatului ar fi determinat parchetul să dispună neînceperea urmăririi penale este o dovadă în plus a relei-credințe. Petenta a formulat plângeri la P. de pe lângă Judecătoria G. - 2 plângeri, la P. de pe lângă Curtea de Apel București - 1 plângere, la P. de pe lângă Judecătoria Sectorul 1 București - 1 plângere, toate fiind soluționate cu neînceperea urmăririi penale și în toate petenta formulând și plângeri împotriva soluțiilor respinse de procurorul ierarhic superior și apoi de instanța de judecată.

În ceea ce privește calitatea de fost sau actual prim-procuror al Parchetului de pe lângă Judecătoria G., a d-lui. N. G., nașul de cununie al fiicei intimatului T. I., intimatul face precizarea că acesta este avocat în cadrul Baroului G. din luna mai 2011.

Logica pe care o folosește petenta, prin reprezentanții săi, este una puerilă, nefiind adus nici un argument concret și palpabil care să arate motive de bănuială legitimă asupra imparțialității judecătorilor din cadrul Judecătoriei G..

Pe lângă faptul că au formulat numeroase cereri de chemare în judecată, toate soluționate în defavoarea lor, pentru a tergiversa cauzele și pentru a provoca din partea intimatului cheltuieli mai mari, în ultimul timp reclamanta a adoptat tactica de a solicita strămutarea dosarelor în care sunt părți, punând practic la îndoială corectitudinea întregii instanțe de la G..

În subsidiar, dacă instanța va aprecia că cele învederate de petentă sunt motive de bănuială legitimă cu privire la imparțialitatea tuturor judecătorilor din cadrul Judecătoriei G., intimatul T. I. solicită, dacă se va dispune strămutarea cauzei, să se dispună la oricare instanță egală în grad de pe raza Curții de Apel București, cu excepția instanțelor din Județul I., județ unde d-na avocat F. C. F., apărătorul petentei în toate cauzele sale și semnatar la rubrica Oficiul juridic, este membru în Consiliul Baroului I..

În drept, invocă prevederile art. 205 și 140 și urm. Cod de procedură civilă.

Examinând actele dosarului, Curtea constată următoarele:

Potrivit art. 140 alin. 1 C.pr.civ., strămutarea procesului poate fi cerută pentru motive de bănuială legitimă sau de siguranță publică, iar în conformitate cu alineatul al doilea, bănuiala se consideră legitimă în cazurile în care există îndoială cu privire la imparțialitatea judecătorilor din cauza circumstanțelor procesului, calității părților ori unor relații conflictuale locale.

Analizând motivele de fapt pe care petenta și-a întemeiat cererea de strămutare, precum și înscrisurile depuse la doar de către aceasta, Curtea constată că cererea de strămutare nu este întemeiată, motiv pentru care o va respinge, urmând ca, în conformitate cu prevederile art. 144 alin. 2 C.pr.civ., hotărârea pronunțată să fie una fără motivare.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂȘTE:

Respinge cererea de suspendarea judecării cauzei ca rămasă fără obiect.

Respinge, ca nefondată, cererea de strămutare formulată de petentul A. C. ROMÂN, C. RO1590139, cu sediul în București, ..27, sector 1, în contradictoriu cu intimații T. I., CNP_, domiciliat în G., ..6, județ G., ., cu sediul în G., ./2S, ., județ G. și T. F., cu domiciliul ales la ., în G., ./2S, ., județ G..

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică azi, 29.10.2014.

PREȘEDINTE

M. G. R.

GREFIER

N.-C. I.

Red.M.G.R.

Tehdact.R.L./M.G.R.

5 ex./12.11.2014

Jud.Cornetu – M.E.D.

Jud.S.6 – F.A.T.

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Strămutare. Sentința nr. 106/2014. Curtea de Apel BUCUREŞTI