Partaj judiciar. Decizia nr. 1/2015. Curtea de Apel BUCUREŞTI
| Comentarii |
|
Decizia nr. 1/2015 pronunțată de Curtea de Apel BUCUREŞTI la data de 12-01-2015 în dosarul nr. 1/2015
Dosar nr._
(_ )
ROMANIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI - SECȚIA A III A CIVILĂ
ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
DECIZIA CIVILĂ NR. 1
Ședința publică de la 12.01.2015
Curtea constituită din:
PREȘEDINTE - D. A. B.
JUDECĂTOR - I. B.
JUDECĂTOR - DOINIȚA M.
GREFIER - L. C.
Pe rol se află soluționarea recursului formulat de recurentul reclamant G. A., împotriva încheierii din data de 28.10.2013, pronunțată de Tribunalul I. - Secția Civilă în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimații pârâți R. F., D. A. și S. G..
Cauza are ca obiect – partaj judiciar.
La apelul nominal făcut în ședința publică, nu au răspuns recurentul reclamant G. A. și intimații pârâți R. F., D. A. și S. G..
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier, care învederează lipsa părților și împrejurarea că se solicită judecata în lipsă.
Curtea, având în vedere că se solicită judecata în lipsă, constată cauza în stare de judecată și reține dosarul în pronunțare.
CURTEA
Deliberând asupra recursului civil de față, constată următoarele:
Prin încheierea din 28.10. 2013 Tribunalul I. a dispus în baza art.155 ind.1 Cod procedură civilă suspendarea judecării apelurilor formulate de apelantul – reclamant G. A. și apelantele pârâte R. F. și D. A. împotriva sentinței civile nr.6108/9.12.2010 a Judecătoriei B., în contradictoriu cu intimata reclamantă G. Z. – decedată și intimatele – pârâte S. G. și D. S. – decedată.
În considerentele încheierii s-a reținut că apelanții nu și-au îndeplinit obligațiile stabilite în sarcina lor prin încheierea de ședință de la data de 2.09.2013, respectiv să efectueze demersuri rezonabile în vederea indicării moștenitorilor celor două defuncte G. Z. și D. S.. Prin demersuri rezonabile se înțelege: solicitări de informații de la colegi,vecini,s.a.m.d., ai defuncților,prin adrese, și adresă la Primărie și Asociația de locatari unde ar fi trebuit ca moștenitorii celor două defuncte să plătească diferite datorii, sub sancțiunea suspendării cauzei, în sensul celor stabilite de instanța de control judiciar.
Împotriva acestei încheieri a formulat recurs G. A. criticând-o ca nelegală și netemeinică.
Se arată că pentru identificarea moștenitorilor celor două defuncte, recurentul a întreprins toate demersurile rezonabile la Camera Notarilor Publici și la Primăriile de la domiciliul celor două defuncte.
La termenul din 28.10.2013 a învederat oral, că informațiile legate de moștenitorii acestora le-a obținut de la vecinii celor două, din localitățile unde au avut ultimul domiciliu, respectiv . Gruiu, precum și de la rude .
De asemenea, s-a arătat că informațiile legate de moștenitori au fost obținute și de la avocatul defunctei d-l Ș. P. care a reprezentat-o pe defuncta G. Z. și care i-a comunica că nu s-a dezbătut succesiunea de pe urma acesteia și că moștenitorii sunt G. I. ,G. F. și B. P..
Deși a arătat că poate formula și în scris cele menționate oral instanța a suspendat cauza fără a da eficiență acestor susțineri.
Analizând actele și lucrările dosarului Curtea va admite recursul având în vedere următoarele considerente:
Prin decizia civilă nr. 621 A din 6.06.2012, Tribunalul București - Secția a IV-a civilă a respins cererea de repunere pe rol, a admis excepția perimării și a constatat perimat apelul declarat de apelantele pârâte R. F., D. A., apelantul G. A..
Astfel, s-a reținut că prin încheierea de ședință din data de 01.09.2010, tribunalul a dispus suspendarea soluționării apelului, în temeiul art. 243 Cod procedură civilă, până la indicarea moștenitorilor defunctei D. S..
Prin încheierea de ședință din data de 04.05.2011, tribunalul a respins cererea de repunere pe rol și a menținut cauza în stare de suspendare.
Urmare a cererii de repunere pe rol, tribunalul a stabilit termen la 6.06.2012, în vederea verificării motivelor de suspendare a soluționării apelului.
La termenul din 6.06.2012, tribunalul a invocat din oficiu excepția de perimare a apelului, cu privire la care a reținut următoarele:
Soluționarea apelului a fost suspendată la 4.05.2012, urmare a împrejurării că părțile interesate nu au indicat moștenitorii defunctei Dunitru S..
Tribunalul a arătat că pentru a se relua judecata este necesar ca în cauză să fie indicate acele persoane care au calitatea de moștenitor universal sau cu titlu universal al părții decedate, fiind necesar să se depună la dosar certificat de moștenitor sau de calitate de moștenitor, care să ateste această calitate a părților. Simpla indicare a unor persoane, cu privire la care părțile din dosar cred că ar putea avea calitatea de moștenitor al părții defuncte, nu este suficientă pentru reluarea judecății, chiar și în ipoteza în care s-ar depune acte de stare civilă care ar demonstra relația de rudenie între defunct și persoanele indicate ca fiind moștenitori. Aceasta pentru că este știut că relația de rudenie nu conferă automat calitatea de moștenitor, ci numai vocația eventual generală și ulterior, concretă, a acestor persoane de a veni la moștenire.
Așa fiind, tribunalul a reținut că partea interesată nu a indicat moștenitorii defunctei D. S., motiv pentru care cererea de repunere pe rol a fost respinsă.
Ca efect al respingerii cererii de repunere pe rol, aceasta din urmă nu a avut ca efect întreruperea curgerii termenului de perimare.
În raport de dispozițiile art. 248 Cod procedură civilă, s-a constatat rămânerea cererii de apel în nelucrare timp de mai mult de un an din vina părților, ceea ce atrage perimarea acesteia.
Împotriva acestei decizii s-a formulat recurs de către G. A. .
Curtea de Apel București -secția a III-a Civilă și pentru Cauze cu Minori și de Familie prin decizia civilă nr.2084/22.11.2012 a admis recursul și a casat decizia cu trimiterea cauzei spre rejudecare.
În considerente s-a arătat că”, instanțele au obligația să cerceteze dacă partea interesată a făcut toate diligențele posibile din poziția sa pentru identificarea moștenitorilor părții decedate (inclusiv solicitarea de informații de la colegii, vecinii, cunoștințele etc. defunctului și apoi verificarea acestor informații prin adrese trimise autorităților care țin evidența actelor de stare civilă, a testamentelor). Dacă nici aceste minime informații nu pot fi obținute de parte, este suficient ca „indicarea moștenitorilor” în sensul textului de lege analizat să se limiteze la indicarea generică a rudelor cu vocație succesorală legală, fără nominalizarea lor, și în subsidiar a statului, care preia moștenirea vacantă, revenind instanței sarcina de a face cuvenite acțiuni în vederea stabilirii acestora (adrese la primăria/asociația de locatari de la ultimul domiciliu al defunctului - unde ar trebui ca moștenitorii să plătească diverse datorii, la ultimul loc de muncă al acestuia - de unde ar trebui să se fi ridicat ultimul salariu, la camera notarilor publici etc., dacă s-a refuzat transmiterea acestor informații părții interesate), inclusiv introducerea în subsidiar în cauză a statului”.
În rejudecarea cauzei după casare, tribunalul a pus în vedere apelantului la 2.09.2013 îndeplinirea cerințelor obligatorii stabilite prin decizia de casare, sub sancțiunea suspendării cauzei.
În fine, cauza este suspendată în temeiul art.155 ind. 1 Cod procedură civilă la 28.10.2013, cererea de repunere pe rol din 4.11.2013 este anulată ca netimbrată la 13.01.2014.
Se formulează o a doua cerere de repunere pe rol la 22.10.2014 ce nu a fost soluționată nici în prezent, instanța punând din nou în vedere apelanților, să întreprindă demersuri privind dovada domiciliilor moștenitorilor părților decedate, așa cum au fost indicați la fila 59 dosar apel, prorogând discutarea admisibilității cererii de repunere și a cererilor de perimare, în subsidiar suspendare și amendare formulate de apelanta pârâta D. A..
În raport de dispozițiile art. 243 pct. 1 Cod procedură civilă și art.315 Cod procedură civilă Curtea constată că apelanții și-au îndeplinit obligațiile stabilite în sarcina lor la data de 28.10.2013.
Oral, dar și prin cerere scrisă apelantul G. A. a indicat moștenitorii defunctei G. Z. și D. S., indicându-le și domiciliile(fila 39 dosar apel).
De asemenea, s-a atașat răspunsul Camerei Notarilor Publici din care rezultă că nu s-a înregistrat pe rolul vreunui Birou Notarial procedura succesorală după defuncta G. Z.. La data de 22.10.2014 se completează actele depunându-se certificatul Camerei Notarilor Publici și în ceea ce privește pe defuncta D. S., procedura succesorală nefiind înregistrată,adresa Primăriei Comunei Gruiu din care rezultă că nu s-a eliberat anexa 24.
Potrivit art.155 ind.1alin.1 Cod procedură civilă când constată că desfășurarea normală a procesului este împiedicată din vina părții reclamante, prin neîndeplinirea obligațiilor prevăzute de lege ori stabilite în cursul judecății, instanța poate suspenda judecata, arătând în încheiere care anume obligații nu au fost respectate. Dispozițiile art. 108^3 sunt aplicabile. La cererea părții, judecata va fi reluată dacă obligațiile la care se referă alin. 1 au fost îndeplinite și, potrivit legii, aceasta poate continua. Dispozițiile art. 155 alin. 2 se aplică în mod corespunzător.
În cauză, recurentul a întreprins demersurile rezonabile, astfel cum au fost ele definite prin decizia de casare, pentru identificarea moștenitorilor celor două defuncte, conformându-se astfel cerințelor dispuse de instanțe, încă de la termenul din 28.10.2013, astfel încât la acel moment nu se putea reține vre-o cuplă în sarcina apelantului recurent.
În situația în care, tribunalul mai avea nelămuriri îi revenea obligația, conform art. 315 alin. 1 Cod procedură civilă de a întreprinde demersuri în sensul ” de a face cuvenite acțiuni în vederea stabilirii acestora (adrese la primăria/asociația de locatari de la ultimul domiciliu al defunctului - unde ar trebui ca moștenitorii să plătească diverse datorii, la ultimul loc de muncă al acestuia - de unde ar trebui să se fi ridicat ultimul salariu, la camera notarilor publici etc., dacă s-a refuzat transmiterea acestor informații părții interesate), inclusiv introducerea în subsidiar în cauză a statului.
Având în vedere situația de fapt prezentată și faptul că recurentul apelant a indicat atât moștenitorii cât și domiciliile moștenitorilor defunctelor G. Z. și D. S., suspendarea cauzei dispusă la 28.10.2013 este nelegală.
În consecință, în temeiul art.312 alin. 1 cu referire la art. 155 ind.1 și 243 Cod procedură civilă Curtea va admite recursul, va casa încheierea recurată și va trimite cauza pentru continuarea judecății la același tribunal.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite recursul declarat de recurentul reclamant G. A., împotriva încheierii din data de 28.10.2013, pronunțată de Tribunalul I. - Secția Civilă în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimații pârâți R. F., D. A. și S. G..
Casează încheierea de ședință și trimite cauza pentru continuarea judecății la același tribunal.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 12.01.2015.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR
D. A. B. I. B. DOINIȚA M.
GREFIER
L. C.
Red.D.A.B.
Tehnored.DAB/B.I.
2 ex/11.02.2015
--------------------------------------------
T.I. – L.C.C.
- L.G.A.
| ← Legea 10/2001. Decizia nr. 26/2015. Curtea de Apel BUCUREŞTI | Anulare act. Decizia nr. 19/2015. Curtea de Apel BUCUREŞTI → |
|---|
