Succesiune. Decizia nr. 1919/2014. Curtea de Apel BUCUREŞTI
| Comentarii |
|
Decizia nr. 1919/2014 pronunțată de Curtea de Apel BUCUREŞTI la data de 17-12-2014 în dosarul nr. 1919/2014
DOSAR NR._
(_ )
ROMANIA
CURTEA DE APEL BUCURESTI
SECTIA A III A CIVILĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
DECIZIA CIVILA NR.1919
Ședința publică de la 17.12.2014
Curtea constituită din:
P. - A. P. B.
JUDECATOR - C. B. T.
JUDECĂTOR - M.-G. R.
GREFIER - Ș. P.
***** *****
Pe rol se află soluționarea recursurilor formulate de recurentul-reclamant P. I. și de recurenta-pârâtă P. D.D., împotriva deciziei civile nr.46 din 21.02.2014, pronunțată de Tribunalul G. – Secția Civilă, în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimatul-pârât P. N..
P. are ca obiect acțiune civilă pentru succesiune.
La apelul nominal făcut în ședința publică, se prezintă avocat Ț. L., în calitate de reprezentant al recurentului-reclamant P. I., în baza împuternicirii avocațiale nr.GR_/2014, emisă de Baroul G. – Cabinet de avocat, aflată la fila 58 dosar, avocat P. I., în calitate de reprezentant al recurentei-pârâte P. D., în baza împuternicirii avocațiale GR nr.102/_/18.08.2014, emisă de Baroul G. – Cabinet de avocat, aflată la fila 5 dosar și avocat F. P., în calitate de reprezentant al intimatului-pârât P. N., în baza împuternicirii avocațiale . nr._/16.11.2014, aflată la fila 57 dosar.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care,
Avocatul intimatului-pârât P. N., arată că din eroare s-au comunicat întâmpinările, iar la dosar nu mai există întâmpinarea formulată pentru recursul declarat de recurentul P. I., în raport de acest aspect a comunicat în această dimineață câte un exemplar către părțile adverse și mai depune un exemplar la dosar.
Arată că în întâmpinările depuse la dosar a formulat două excepții, prima excepție cu privire la timbraj nu mai insistă, întrucât s-a admis cererea de ajutor public judiciar, urmând a susține excepția nulității recursurilor pentru neîncadrarea criticilor în prevederile art.304 7 și 9 din Codul de procedură civilă.
Curtea acordă cuvântul asupra excepției nulității recursurilor sub aspectul lipsei criticilor de nelegalitate.
Avocatul intimatului-pârât P. N., având cuvântul, asupra excepției de nulitate sub aspectul lipsei criticilor de nelegalitate din dezvoltarea motivelor de recurs invocate.
Urmează a se constata faptul prin dezvoltarea prezentată se tinde spre analizarea probatoriului administrat. Or, analiza deciziei de apel în cadrul recursului este limitată la controlul de legalitate, nefiind posibilă reaprecierea probatoriului administrat în cauză. În opinia sa, criticile de natură a viza temeinicia deciziei de apel, iar nu nelegalitatea acesteia din perspectiva motivelor strict reglementate de art.304 din codul de procedură civilă de la 1865, nu poate face obiectul analizei instanței de recurs, motiv pentru care solicită admiterea excepției și anularea recursurilor declarate, acestea contravin dispozițiilor art.302 al.1 lit.c din Codul de procedură civilă.
Avocatul recurentului-reclamant P. I., având cuvântul solicită respingerea excepției invocate, urmând a se constata faptul că așa cum rezultă din recursul formulat criticile vizează și legalitatea deciziei și, de asemenea, unul din motivele de recurs se referă la faptul că instanța nu a motivat soluția de respingere a apelului în ceea ce privește criticile aduse asupra imobilului casă de locuit, a valorii acestuia. Astfel că, solicită să se aibă în vedere că, în recursul declarat a invocat și faptul că instanța nu a ținut cont de dispozițiile legale prevăzute de art.6739 din Codul de procedură civilă.
Avocatul recurentei-pârâte P. D.D., având cuvântul, solicită să se constate faptul că excepția invocată este nefondată, criticile din recurs sunt întemeiate pe art.304 pct.7 și 9 din Codul de procedură civilă, faptul că sunt fondate sau nu, nu reprezintă o problemă de excepție. În recurs a criticat faptul că instanța de apel nu s-a pronunțat în niciun mod asupra motivelor de apel, critică prevăzută de art.304 pct.7 din Codul de procedură civilă; critica prevăzută de art.304 pct.9 din Codul de procedură civilă se referă la faptul că nu se respectă normele art.6739 din Codul de procedură civil și art.741 Cod civilă 1864, fiind probleme de fond.
Curtea, în urma deliberării, respinge excepția nulității recursurilor, constatând că în ambele recursuri există critici ce se circumscriu dispozițiilor art.304 din Codul de procedură civilă, iar caracterul fondat sau nefondat al acestora se apreciază cu prilejul soluționării recursului.
Părțile prezente și reprezentate, având pe rând cuvântul, declară că nu mai au cereri de formulat, probe de administrat sau excepții de invocat.
Curtea, având în vedere că nu mai sunt cereri prealabile de formulat, excepții de invocat sau probe de administrat, constată dosarul în stare de judecată și acordă cuvântul în dezbaterea recursurilor.
Avocatul recurentului-reclamant P. I., având cuvântul solicită admiterea recursului astfel cum a fost formulat, în principal, modificarea deciziei atacate în sensul admiterii apelurilor astfel cum a arătat în cererea de recurs cu privire la imobil. În ceea ce privește partajarea în natură a terenului în suprafață de 7500 mp situat în tarlaua 59 intravilan, urmează a se omologa varianta formulată de expert la fila 119 dosar. În subsidiar, solicită casarea cu trimitere spre rejudecare.
În recurs critică hotărârea instanței de apel pe considerentul că nu s-a pronunțat cu privire la criticile pe care le-a arătat în apel față de hotărârea dată de instanța de fond, respectiv la imobil, la valoarea acestuia și urmează a se constata faptul că în sentința pronunțată de instanța de fond, se omologhează un raport de expertiză fără a se arăta motivul pentru care le-a înlăturat pe celelalte rapoarte, respectiv care era considerentul de a ales varianta cu valoare mai mare.
Referitor la motivul de recurs vizând terenul în suprafață de 7500 mp așa cum a arătat și în motivul de recurs, respectiv faptul că instanța nu a avut în vedere dispozițiile art.6739 din Codul de procedură aplicabil în cauza de față la atribuirea loturilor neținând cont de acordul părților, de mărimea cotei părți, de natura bunurilor și de faptul că acestea sunt comod partajabile în natură.
Urmează a se avea în vedere faptul că în ceea ce privește terenul în suprafață de 7500 mp, instanța de apel nu modifică decât sultele și apreciază că o partajare în natură ar duce la fărâmițarea loturilor, în condițiile în care prin partajare în natură din cei 7500 mp s-ar forma trei loturi, fiecare lot fiind de 2500 mp, astfel că nu poate fi avută în vedere această motivare a instanței de apel.
Solicită să se analizeze și faptul că în apel, după efectuarea demersurilor la Primăria Comunei Comana și conform adeverinței depusă la dosar rezultă că terenul nu este arabil, ci este intravilan, valoarea acestuia fiind mult mai mare, astfel că s-a revenit cu adresă către expert, s-au formulat completări la raportul de expertiză, intimatul-pârât nefiind de acord cu acea valoare pe care a stabilit-o expertul, însă nu a înțeles să declare recurs.
Referitor la cheltuielile de judecată, provocate de acest proces, arată că urmează a le solicita pe calea unei acțiuni separate.
Avocatul recurentei-pârâte P. D.D., având cuvântul, solicită să constate că cele două recursuri vizează aceleași critici, respectiv pentru nemotivarea hotărârii instanței de apel, nemotivare cu privire la valoarea reală a imobilului.
Instanța de apel a admis apelul său pe un anumit aspect și a fost motivat punctul de vedere în acest sens, dar nu s-a referit în nici un fel la critica punctuală din apel cu privire la faptul că instanța de fond nu a luat în considerare valoarea imobilului de 236.398 lei, în condițiile în care expertul în urma obiecțiunilor a ajuns la suma de 125.693 lei, motiv de apel care nu a fost analizat.
Motivul de nelegalitate vizează faptul că instanța de apel a admis apelul sub un singur aspecte, în sensul că a majorat sultele la care era obligat intimatul de astăzi, având în vedere și aspectul că instanțele nu au respectat în nici un mod criteriile legale prevăzute pentru partajarea bunului, fiind vorba de un bun de mare valoare terenul în suprafață de 7500 mp. Părțile convin în fața expertului să partajeze în natură astfel cum reiese din expertiza aflată la fila 119 și la fila 132 fiind mențiunea expresă a expertului în dosarul de fond. Se formulează critici de către P. I. și D. și, ulterior apare o nouă variantă la dosar, în sensul că se propune ca intimatul-pârât P. N. să preia terenul în integralitate, iar instanța de apel menține sentința și dă eficiență susținerilor procesuale ale intimatului cu privire la diminuarea valorii terenului ca efect al fărâmițării, cu singurul argument că terenul acum este agricol și că este o problemă de viitor cu privire la creșterea valorii acestuia din punct de vedere al dezvoltării imobiliare.
Referitor la cheltuielile de judecată, provocate de acest proces, arată că urmează a le solicita pe calea unei acțiuni separate.
Avocatul intimatului-pârât, având cuvântul, în temeiul dispozițiilor art.312 al.1 din Codul de procedură civilă solicită respingerea recursurilor, ca nefondate cu consecința menținerii ca temeinică și legală a hotărârii de apel.
Referitor la art.304 pct.7 din Codul de procedură civilă pe care se întemeiază ambele recursuri, privind lipsa motivării instanței de apel, solicită a fi respins acest motiv de recurs, având în vedere că instanța de apel a răspuns tuturor motivelor formulate. Împrejurarea că raționamentul instanței de apel nu coincide cu raționamentul părților nu poate fundamenta cu formularea unei critici pe motivul întemeiat de art.304 pct.7 din Codul de procedură civilă, motiv pentru care solicită respingerea recursurilor promovate.
În ceea ce privește critica vizând validarea de către instanța de fond a apărării invocată de către pârâtul-intimat P. N. cu privire la poziția procesuală, solicită să se constate faptul că instanța de apel motivează corespunzător, precizând motivele pro și contra pentru care a optat în adoptarea acelei soluții juridice; se precizează că terenul este unul agricol și raportat la acest aspect fărâmițarea excesivă ar reduce valoarea terenului.. Față de aceste motive, solicită să se constate faptul că pot fi reținute dispozițiile art.261 al.1 pct.5 din Codul de procedură civilă, criticile recurenților fiind neîntemeiate.
Critica privind lipsa motivării hotărârii instanței vizând valoarea imobilului, respectiv respingerea supraevaluării acestuia, urmează a se constata faptul că instanța de fond în condițiile art.6736 și art.6739 din Codul de procedură civilă, valoarea de circulație a imobilului supus împărțelii se stabilește în temeiul unei expertize de specialitate, care a fost admisă la fondul cauzei, au fost formulate obiecțiuni de către ambele părți; prin intermediul motivelor de apel ambele părți au criticat hotărârea instanței de fond sub aspectul evaluării imobilului casă de locuit, deși la nici un termen părțile nu au formulat o cerere de expertiză, o contraexpertiză, o cerere pentru citarea expertului pentru a da lămuriri.
Motivele de recurs întemeiate pe art.304 pct.9 din Codul de procedură civilă prin care s-a invocat încălcarea sau aplicarea greșită a legii, în opinia sa, aceste critici nu pot face analiza instanței de recurs întrucât se tinde la o reapreciere a probatoriilor.
Consideră că instanța de apel a dat în mod corect eficiență art.6739 din Codul de procedură civilă apreciind atâta timp cât intimatul a pus valori noi în construcțiile ce i-au fost atribuite, nu se justifică atribuirea acestora altui copărtaș pe considerente sentimentale, dar și a faptului că imobilul este comod partajabil, fiind astfel respectat principiul partajării în natură.
În ceea ce privește valoarea de circulație a terenului de 7500 mp în raport adresa Primăriei Comunei Comana solicită să se constate faptul că instanța nu a dat eficiență raportului de expertiză, apreciind că este necesar recomandarea unui specialist în domeniu cu caracter de normă de specialitate și nu a unei adrese emisă de către o Primărie care are atribuții administrative.
Pentru aceste considerente, solicită respingerea recursurilor, ca nefondate, fără cheltuieli de judecată, depunând și note scrise la dosar.
CURTEA,
Deliberând asupra recursurilor civile de față, constată următoarele:
Prin încheierea din data16.05.2011, pronunțată în temeiul art. 673/5-673/6 C.pr.civ., Judecătoria G. a constatat deschisă succesiunea def. P. D., decedat la data de 16.04.1996, având ultimul domiciliu în ., a constatat că moștenitorii defunctului P. D. sunt numita P. E. în calitate de soție supraviețuitoare având o cotă de 2/8, reclamantul P. I., pârâții P. N. și P. D. toți în calitate de fii, având fiecare o cotă de 2/8, a constatat că averea succesorală rămasă de pe urma defunctului P. D. toți în calitate de fii, având fiecare o cotă de 2/8, a constatat că averea succesorală rămasă de pe urma defunctului P. D. se compune din următoarele bunuri:
a) suprafața totală de 4 ha 2300 mp teren situată în . pentru care dreptul de proprietate i s-a reconstituit prin Titlul de proprietate nr._/05.08.1998 compusă din următoarele loturi. 7500 mp teren arabil extravilan amplasat în sola 59, . teren arabil extravilan amplasat în sola 97/1, . teren arabil extravilan amplasat în sola 102, . 5500 mp teren arabil extravilan amplasat în sola 122/4, . teren arabil extravilan amplasat în sola 1B, . mp teren arabil extravilan amplasat în sola 96, . mp teren extravilan vii amplasat în sola 95, . teren extravilan vii amplasat în sola 96, . extravilan neagricol amplasat în sola 96, . teren arabil intravilan amplasat în sola 139/16, . teren intravilan curți construcții amplasat în sola 139/16, . class="Bodytext0"> b) Dreptul indiviz de 1/2 de construcția casă de locuit, din cărămidă, având 6 camere situată pe suprafața de 0400 mp teren intravilan curții construcții amplasată în sola 139/16, . class="Bodytext0"> c) 6 acțiuni la SIF Banat Crișana; 5 acțiuni la SIF M.; 8 acțiuni la SIF Transilvania; 1911 acțiuni la SIF Muntenia și 10 acțiuni la SIF Oltenia conform extrasului de cont we-_, 1/1 emis de .>
A constatat deschisă succesiunea defunctei P. E. decedată la 02.01.2010, având ultimul domiciliu în ..
A constatat că moștenitorii defunctei P. E. sunt reclamantul P. I. și pârâții P. N. și P. D., în calitate de fii, având fiecare o cotă de 1/3.
A constatat că averea succesorală de pe urma defunctei P. E. se compune din următoarele bunuri:
a) Dreptul indiviz de 2/8 din averea succesorală rămasă de pe urma defunctului P. D. menționată anterior.
b) Dreptul indiviz de 1/2 din construcția casă de locuit din cărămidă având 6 camere situată pe suprafața de 0400 mp teren intravilan curți construcții amplasată în sola 139/16, . class="Bodytext0"> A dispus efectuarea unei expertize tehnice topografice și a unei expertize tehnice în specialitatea construcții civile în vederea identificării și evaluării terenurilor și construcției ce compus masa partajabilă și pentru formularea de propuneri de lotizare.
A stabilit onorariul provizoriu de expert pentru fiecare expertiză în cuantum de 500 RON în sarcina reclamantului.
În cauză au fost efectuate expertiza tehnică topografică de către expertul F. R. desemnat prin acordul părților și expertiză tehnică în specialitatea construcții civile de către expertul T. R. M., desemnat prin tragere la sorți, potrivit disp. Art. 202 C.pr.civ., rapoartele de expertiză fiind depuse la dosar, acestea fiind completate în funcție de obiecțiunile formulate de părți.
Prin sentința civilă nr.3094/19.04.2012, Judecătoria G. a admis acțiunea formulată de reclamantul P. I. în contradictoriu cu pârâții P. N. și P. D., a dispus ieșirea din starea de indiviziune a părților asupra masei succesorale și a partajat bunurile în natură, egalizând loturile prin acordarea unor sulte, dispunând astfel:
Admite acțiunea formulată de reclamantul P. I., domiciliat în com. Comana, ., jud. G., în contradictoriu cu pârâții P. N., domiciliat în mun. București, .. 3, ., . și P. D., domiciliată în com. Comana, .. 549, jud. G..
Dispune ieșirea din indiviziune a părților asupra masei succesorale stabilite prin încheierea din data de 16.05.2011 pronunțată de Judecătoria G..
Omologhează raportul de expertiză tehnică în specialitatea „construcții civile” întocmit de expertul ing. T. R. M. în forma inițială.
Omologhează raportul de expertiză tehnică topografică întocmit de expertul F. R. astfel cum a fost completat.
Atribuie în deplină și absolută proprietate și posesie reclamantului P. I. din construcția casă de locuit situată în com. Comana, ., jud. G., lotul nr. 2 compus din camera 6, veranda 7, camera 8 și pivnița în valoare totală de 86.192 lei.
Atribuie în deplină și absolută proprietate și posesie pârâtului P. N. din construcția casă de locuit situată în com. Comana, ., jud. G., lotul nr. 1, compus din camerele 1,2 și 4, holurile 3 și 5 și gardul de la stradă în valoare totală de 83.453 lei.
Atribuie în deplină și absolută proprietate și posesie pârâtei P. D. din construcția casă de locuit situată în com. Comana, ., jud. G., lotul nr. 3, compus din camerele 9 și 10, bucătăria 11 și anexele gospodărești ( șopron, magazie și coteț) în valoare totală de 66.753 lei.
Pentru egalizarea loturilor, având în vedere că fiecărei părți îi revine un drept indiviz în valoare de 78.800 lei asupra construcției, obligă pe reclamantul P. I. la plata către pârâta P. D. a sumei de 7.392 lei cu titlu de sultă, iar pe pârâtul P. N. la plata către pârâta P. D. a sumei de 4.653 lei cu titlu de sultă.
Atribuie în deplină și absolută proprietate și posesie pârâtului P. N. suprafața de 377,65 mp teren intravilan situată în com. Comana, .,jud. G., având ca vecini:N- P. I. și P. D., E -Ț. Ș., S- .. Dărășteni, delimitată pe schița anexă la raportul de expertiză topografică de punctele 1-2-A-B-10.
Atribuie în deplină și absolută proprietate și posesie reclamantului P. I. și pârâtei P. D. în indiviziune, în cote egale fiecare suprafața de 754,66 mp teren intravilan situată în ., jud. G., având ca vecini. N- U. și T. I., E- Ț. Ș., S- P. N., V- Fdt. Dărășteni, delimitată pe schița anexă la raportul de expertiză topografică de punctele B-A-3-4-5-6-7-8-9.
Atribuie în deplină și absolută proprietate și posesie reclamantului P. I. următoarele suprafețe de teren extravilan situate în .:
-7000 mp teren arabil ( din totalul de 1 ha 5500 mp) amplasată în sola 122/4, . vecini. N- P. N., E- DE, S- P. D., V- DE.
-3500 mp teren arabil ( din totalul de 1 ha) amplasată în sola 1B, . vecini. N- DE, E- P. D., S- DE, V- P. N..
-1700 mp teren arabil, amplasată în sola 96, . vecini. N- DE, E- O. A., S- DE, V- N. G..
-1000 mp teren vie amplasată în sola 96, . vecini. N- DE, E- O. A., S- DE, V- N. G..
-0500 mp alte terenuri amplasată în sola 96, . vecini. N- DE, E- O. A., S- DE, V- N. G..
Atribuie în deplină și absolută proprietate și posesie pârâtului P. N. următoarele suprafețe de teren extravilan situate în .:
-7500 mp teren arabil amplasată în sola 59, . vecini. N- DE, E- DE, S- DE, V- C. M..
-2500 mp teren arabil ( din totalul de 1 ha 5500 mp) amplasată în sola 122/4, . vecini. N- P. C-tin, E- DE, S- P. I., V- DE.
-2500 mp teren arabil ( din totalul de 1 ha) amplasată în sola 1B, . vecini. N – DE, E- P. I., S – DE, V- P. M..
-1200 mp teren vie amplasată în sola 95, . vecini. N- N.P, E- DE, S- P. T., V- N.P.
Atribuie în deplină și absolută proprietate și posesie pârâtei P. D. următoarele suprafețe de teren extravilan situate în ..
-1200 mp teren arabil amplasată în sola 97/1, . vecini. N- R. Nic., E- DE, S- P. A., V- DE.
-2500 mp teren arabil amplasată în sola 102, . vecini. N- P. T., E- DE, S- I. I., V- DE.
-6000 mp teren arabil ( din totalul de 1 ha 5500 mp) amplasată în sola 122/4, . vecini: N- P. I., E- DE, S- Doncu I., V- DE.
-4000 mp teren arabil ( din totalul de 1 ha) amplasată în sola 1B, . vecini: N- DE, E- M. P., S- DE, V- P. I..
Atribuie fiecăruia dintre reclamantul P. I. și pârâții P. N. și P. D. o cotă de 1/3 asupra a 6 acțiuni la SIF Banat Crișana, 5 acțiuni la SIF M., 8 acțiuni la SIF Transilvania, 1911 acțiuni la SIF Muntenia și 10 acțiuni la SIF Olteania conform extrasului de cont. nr. we-_; 1/1 emis de .>
Compensează cheltuielile de judecată suportate de părți cu prezentul proces.
Obligă pe fiecare dintre pârâți la plata către reclamant a câte 2420 lei reprezentând cheltuieli de judecată.
Împotriva acestei sentințe au formulat apeluri pârâta P. D. și reclamantul P. I..
Apelanta-pârâtă P. D. a criticat sentința în ce privește valoarea construcțiilor, ce a fost omologată de prima instanță conform expertizei în forma inițială, apreciată de apelantă neconformă, și fără să motiveze de ce a ales acea variantă de expertiză din forma initială de la fila 94 din dosarul primei instanțe. A precizat apelanta și că în raport de situația reală și de probatoriul administrat se impunea omologarea raportului de expertiză specialitatea construcții în forma care a fost refăcută aflată la fila 195 din dosarul primei instanțe.
De asemenea apelanta-pârâtă a criticat modul de împărțire a construcției, ce a ignorat raportul de expertiză refăcut(fila 195 dosar prima instanță) și modul cum copărtașii au folosit și locuit încăperile construcției, neavând în vedere că reclamantul P. I. folosește încă de la naștere camera 4, pârâtul P. N. ocupă camerele 1 și 2 cum a arătat si la interogatoriu, fila 48, nelocuind în imobil ci numai depozitând anumite bunuri aduse din domiciliul său din București.
Totodată apelanta a considerat că în mod greșit a procedat prima instanță stabilind intrare exclusivă pârâtului P. N. din . nu folosește imobilul, ci numai trece pe acolo uneori, apelanta pârâtă și reclamantul fiind nevoiti să intre prin Fundătura Dărășteni deși deschiderea la . 23,10 mp.
Apelanta a criticat de asemenea sentința apelată deoarece terenul extravilan în suprafață de 7500 mp, din . fost atribuit în loturi egale tuturor părților conform variantei inițiale a expertizei topografice, de la fila 132 dosar prima instanță, realizată conform acordului părților, ci prima instanță a luat în considerare nelegal o altă variantă, de la fila 159, apelanta solicitând să se ia în considerare varianta de lotizare a acestui teren în natură de la fila 132, cu cele trei loturi, de câte 2.500 mp fiecare, având în vedere situația terenului, valoarea acestuia fiind mult mai mare decât cea calculată de expert, el având amplasamentul în apropierea localității și a pădurii, în această zonă construindu-se și câteva imobile.
În apelul său, apelantul-reclamant, P. I., a adus sentinței aceleași critici menționate ale apelantei-pârâte P. D., cu mențiunile suplimentare, cu privire la intrare, că nu pârâtului P. N. i s-ar cuveni cea din . imobil ci venind sporadic cum rezultă din proba testimonială, ci apelantului reclamant care folosește efectiv imobilul și se ocupă de curte cum rezultă din proba testimonială, și respectiv, cu privire la lotizarea încăperilor de locuit, că prima instanță s-a aflat în eroare la momentul atribuirii loturilor, reținând în lotul reclamantului camerele 6 și 8, deși în realitate, așa cum reiese și din raportul de expertiză, încăperea cu nr. 8 nu este cameră, ci o dependință, respectiv cămară (fila 100 dosar prima instanță).
În întâmpinarea depusă,intimatul P. N. a solicitat respingerea apelurilor ca nefondate, deoarece instanța, în partajarea construcției a ținut cont de faptul că încăperilor atribuite intimatul le-a adus modificări, făcând astfel aplicarea dispozițiilor art.6739 C.pr.civ, iar în ce privește partajarea terenului arabil extravilan arată intimatul că propunerea apelanților ar fărâmița excesiv imobilul și i-ar afecta valoarea economică.
În apel a fost administrată proba cu o nouă expertiză topografică cu obiectiv stabilit de instanța de apel să reevalueze terenul intravilan, la fila 135 fiind depus răspunsul expertului la obiectiuni că a evaluat terenul intravilan în litigiu de 7.500 mp din T 59 P 1 conform Ghidului Notarilor Publici din anul 2013 cu corectie pentru utilități.
Prin decizia civilă nr.46/21.02.2014, Tribunalul G. a admis apelurile formulate de apelanta-pârâtă P. D. și apelantul-reclamant P. I., în contradictoriu cu intimatul-pârât P. N.; a schimbat în parte sentința apelată, în sensul că obligă intimatul-pârât P. N., pentru egalizarea valorică a loturilor de teren extravilan atribuite să plătească fiecăruia dintre apelanți echivalentul în lei la data plății a câte 3957,7 Euro cu titlu de sulte; a menținut toate celelalte dispoziții ale sentinței; a obligat intimatul să plătească apelanților 396,63 lei cheltuieli de judecată și a obligat intimatul P. N. să plătească către stat suma de 3570,30 lei ajutor public judiciar acordat apelanților.
Pentru a decide astfel, tribunalul a reținut că, potrivit expertizei efectuate de expertul consultat în apel, valoarea acestui teren este de 12.750 de Euro, iar alături de celelalte terenuri valoarea lor ajunge la un total de_,2 Euro, respectiv o cotă valorică pentru fiecare parte de 5560,4 Euro.
Astfel, instanța de apel a dat eficiență apărării formulate de P. N. că fărâmițarea excesivă a terenului, i-ar afecta valoarea economică actuală, deoarece interesul dovedit în prezent pune în evidență numai posibilitatea unei exploatări agricole, cele imobiliare invocate de apelanți reprezentând numai perspectiva unei valorificări incerte de orizont mediu sau îndepărtat. Prin urmare în baza dispozițiilor art. 6739 C.pr.civ. instanța a acordat sulte apelanților pentru valoarea mai mare ce i s-a atribuit de prima instanță.
Atâta timp cât intimatul a pus valori noi în construcțiile ce i-au fost atribuite nu se justifică atribuirea acestora altui copărtaș pe considerente sentimentale.
De asemenea, nu se justifică crearea unui alt acces la imobilul atribuit apelanților atâta timp cât Fdt. Dărășteni asigură această facilitate în condiții rezonabile.
Pentru aceste considerente, Tribunalul a admis apelurile formulate de apelanta-pârâtă P. D. și apelantul-reclamant P. I. în contradictoriu cu intimatul-pârât P. N., împotriva sentinței civile 3094/19.04.2012 a Judecătoriei G., a schimbat în parte sentința apelată în sensul că a obligat intimatul-pârât P. N., pentru egalizarea valorică a loturilor de teren extravilan atribuite să plătească fiecăruia dintre apelanți echivalentul în lei la data plății a câte 3957,7 Euro cu titlu de sulte, a menținut toate celelalte dispoziții ale sentinței, a obligat intimatul să plătească apelanților 396,63 lei cheltuieli de judecată și a obligat intimatul P. N. să plătească către stat suma de 3570, 30 lei ajutor public judiciar acordat apelanților.
Împotriva acestei decizii au formulat recurs pârâta P. D.D. și reclamantul P. I..
Prin recursul declarat, recurenta pârâtă susține că decizia nu este motivată sau cuprinde motive străine de natura pricinii.
În motivare, arată că, prin sentință, au fost modificate doar sultele datorate ca urmare a faptului că o suprafață de teren ce a făcut parte din masa succesorală, respectiv 7.500 m.p. teren extravilan, era de fapt teren intravilan, iar valoarea acestuia ar fi diferită.
În decizia menționată, se motivează doar caracterul nefondat al apelurilor cu privire la modul de partajare a casei de locuit și modul de partajare a terenului în suprafață de 7.500 mp.
Instanța nu s-a pronunțat în niciun mod asupra motivelor de apel cu privire la stabilirea unei valori exagerate a casei de locuit, deși expertul, după o primă evaluare a acesteia, ca urmare a obiecțiunilor formulate, a redus valoarea de la 236.398 lei la 125.693 lei.
Practic, asupra acestui motiv, instanța nu s-a pronunțat, nemotivând în niciun mod neprimirea acestui motiv de apel.
Instanța, deși a admis apelurile (nu în forma cerută de către P. D. și P. I.), s-a preocupat să motiveze pretinsul caracter nefondat al apelurilor referitoare la solicitarea adresată instanței de fond și instanței de apel, în sensul partajării în natură a suprafeței de 7.500 m.p. teren, fost extravilan, actual intravilan, teren util dezvoltării imobiliare.
În acest sens, în decizie, se precizează că „instanța va da eficiență apărării formulate de P. N. că fărâmițarea excesivă a terenului i-ar afecta valoarea economică deoarece interesul dovedit în prezent pune în evidență doar exploatarea agricolă, cele imobiliare invocate de apelanți reprezentând doar perspectiva unei valorificări incerte de orizont mediu sau îndepărtat".
Cu alte cuvinte, instanța de apel a preluat întocmai susținerile intimatului-pârât P. N. și nu a dat eficiență susținerilor sale.
Cu această unică motivare, instanța admite apelurile doar în legătură cu sultele datorate de P. N. pentru acest teren, primit „cadou”, Ia un preț derizoriu față de prețui de circulație.
În continuare, recurenta pârâtă susține că hotărârea pronunțată a fost dată cu încălcarea și aplicarea greșită a legii.
Art.673 ind.9 C.pr.civ. 1865, aplicabil cauzei de față, impune obligația instanței ca, la formarea și atribuirea loturilor, să țină cont de acordul părților, mărimea cotei părți, natura bunurilor, domiciliul și ocupația părților.
Nu numai Codul de procedură civilă stabilea regula partajului în natură (art.673 ind.10 C.pr.civ. prevedea posibilitatea atribuirii unui bun doar unui copărtaș numai în situația în care împărțeala în natură ar fi una păgubitoare), ci și Codul civil 1864, în art.741, statuând în sensul că, la formarea și compunerea părților, trebuie să se dea în fiecare parte, pe cât se poate, aceeași cantitate de mobile, de imobile, de drepturi sau de creanțe de aceeași natură și valoare.
În cauza de față, atât sentința, cât și decizia au încălcat principiul partajării în natură cu privire la suprafața de teren de 7.500 mp, situată în ..
Cu privire la acest teren, se pun probleme deosebite deoarece, dacă, la începutul procesului, toate părțile au solicitat partajarea în natură, datorită creșterii valorii bunului prin efectul trecerii acestuia în intravilan și plasarea acestuia într-o zonă apreciată din punct de vedere imobiliar, P. N., prin manevre ascunse (de ceilalți moștenitori ) a făcut totul pentru a primi, în lotul său, întreg terenul.
Instanța nu a examinat poziția procesuală a părților deși art.673 ind.9 impune obligația de a se ține cont de acordul părților, de natura bunurilor, domiciliul și ocupația părților.
Când s-a efectuat expertiza topo, în fața instanței de fond, expert F. R., face mențiunea, în lucrarea depusă (fila 119 și urm.) că „părțile s-au înțeles cu privire la partajarea terenurilor”. Pentru acest motiv, în raport de voința părților, a propus ca partajarea terenului în suprafață de 7.500 mp, situat în ., să se facă în natură, în raport de drepturile părților, de 1/3 fiecare (câte 2.500 mp).
La fila 122 se află schița de partajare a acestei suprafețe (partaj în natură) .
La următorul termen de judecată, 13.12.2011 ( încheiere, fila 142), au formulat obiecțiuni doar pârâta și reclamantul, nu și P. N..
În consecință, prin neformularea obiecțiunilor, P. N. confirmă afirmația expertului cu privire la existența acordului părților privind această modalitate de partajare.
Deși P. N. nu a formulat obiecțiuni și singura variantă de partajare a suprafeței de 7.500 mp era în natură, în mod curios, ca răspuns la obiecțiunile noastre ce vizau terenul intravilan aferent construcției și nu acest teren, de 7.500 mp. expertul a propus o variantă neobservată de părți, de partaj, prin care P. N. primea întreg terenul de 7.500 mp.
Tocmai această variantă a fost omologară de instanța de fond, în sentință, P. N. primind terenul cel mai valoros, singurul cu privire la care nu s-a efectuat partajul în natură.
Instanța de apel, în aceeași notă cu instanța de fond, dar cu o motivare inacceptabilă și contrară legii, respectiv art.673 ind.9 C.pr.civ. și art.741 cod civil (referirile sunt la vechile coduri, aplicabile cauzei), menține atribuirea terenului de 7.500 mp, în exclusivitate, în lotul Iui P. Nicuiae, cu mențiunea că ar da „eficiență" susținerilor acestuia cu privire la diminuarea valorii terenului ca efect al fărâmițării.
Se mai susține, contrar probelor și normelor legale, că terenul este unul agricol, iar dezvoltarea imobiliară este una pe termen mediu și lung. Încălcarea legii este evidentă, pentru următoarele considerente:
- terenul nu este unul agricol eminamente, ci este unul cu o valoare de circulație deosebită ca urmare a trecerii sale în categoria „intravilan”, dezvoltării comunei Comana, în special, în materie imobiliară, ca urmare a investițiilor iminente; instanța s-a mulțumit să preia susținerea lui P. N., neglijând faptul că suprafața de 7.500 mp a fost atribuită lui P. N., la valoarea de 12.500 euro (1,66 euro/ mp) în condițiile în care, la dosarul cauzei, există o adresă a Primăriei comunei Comana (nr.8244 din 15.12.2013, fila 139 dosar) în care se arată că terenul din tarlaua 59, . valoare de 10 euro/ m.p.
- atribuirea unui teren, la un preț subevaluat, în lotul unui copărtaș, este de natură să încalce drepturile celorlalți copărtași; este de remarcat și faptul că prețul a fost stabilit de expert, la cererea Iui P. N. care, prin avocat, a pretins că, în ghidul notarilor publici, prețul terenului ar fi de 2 euro/mp, preț care ar fi trebuit diminuat pentru lipsa fiecărei utilități, cu 5%; ghidul notarilor publici prevede diminuarea cu 5% pentru lipsa fiecărei utilități doar în situația în care se ia prețul terenului „cu utilități"; prețul de 2 euro/mp era prețul terenului fără nicio utilitate; acesta era prețul minim de la care trebuia să pornească expertul și să-l majoreze la valoarea reală de circulație care este mai evidentă în adresa Primăriei Comana de la fila 139 dosarul Tribunalului G.;
-art.673 ind.9 impune instanței obligația de a ține seama de domiciliul și ocupația părților; pârâta și reclamantul P. I. sunt din . preocupări legate de agricultură: P. N., cel care primește terenul, are domiciliul în mun.București și nu se ocupă, în niciun mod, cu producția agricolă; din acest punct de vedere, este inexplicabilă preluarea motivării intimatului deși argumentele puteau să justifice atribuirea terenului pârâtei recurente;
- instanța motivează eventuala diminuare a valorii terenului ca efect al fărâmițării, dar nu observă faptul că două terenuri eminamente agricole, unul de 15.500/mp, situat în T 122/2, . de 10.000 mp, situat în T 18, . în natură, părțile preluând suprafețe diferite, conform înțelegerii lor ( 2.500 mp - P. N., 7.000 mp - P. I., 6.000 mp - P. D., în cazul terenului de 15.500 mp, 2.500 mp - P. N., 3.500 mp - P. I. și 4.000 mp - P. D., în cazul terenului de 10.000 mp); cu privire la aceste terenuri, eminamente agricole (și pe termen mediu și îndepărtat, după cum motivează instanța) nu se reține scăderea valorii economice ca urmare a fărâmițării;
- dacă în cazul terenurilor de 15.500 mp și 10.000 mp, destinate doar agriculturii, acestea se partajează conform voinței inițiale a părților, în cazul terenului de 7.500 mp, nu se aplică aceeași regulă, deși părțile se înțeleseseră în sensul menționat (înțelegere nepusă în practică de P. N. care și-a schimbat poziția, în raport de interesele personale);
- dacă intimatul - pârât P. N. dorea să efectueze lucrări agricole, putea solicita să primească terenurile de 15.500 mp și 10.000 mp, terenuri agricole extravilane;
- este inacceptabilă încălcarea legii și atribuirea singurului teren de valoare deosebită lui P. N., la un preț sub valoarea de piață, deși criteriile impuse de legiuitor nu permit atribuirea în natură a acestui teren Iui P. N..
Pentru considerentele arătate, recurenta pârâtă solicită admiterea recursului și modificarea decizia nr.46 din 21.02.2014 a Tribunalului G. în sensul admiterii apelurilor și cu privire la partajarea în natură a terenului în suprafață de 7.500 mp, situat în ., intravilan . a câte 2.500 mp fiecărei părți, conform expertizei F. R. de la fila 119 și următoarele, schița de partaj de la fila 122.
În varianta dată, sunt excluse sultele, partajul făcându-se, în mod efectiv, în natură.
În subsidiar, recurenta pârâtă solicită casarea cu trimitere a cauzei pentru completarea probelor cu privire la valoarea efectivă a terenului de 7.500 mp, în raport de adresa Primăriei comunei Comana (fila 139) sau stabilirea unei valori reale de circulație a terenului, cu sulte corespunzătoare.
În drept,art.304 pct. 7 și 9 C.pr.civ.
Recurentul reclamant P. I., după expunerea situației de fapt, arată că decizia nu cuprinde motivele pe care se sprijină sau cuprinde motive străine de natura pricinii, motiv de recurs prevăzut de art.304 pct.7 Cod procedură civilă.
Așa cum s-a arătat, prin decizie, Tribunalul G. a modificat doar sultele datorate ca urmare a faptului că suprafață de 7.500 mp teren extravilan, este de fapt teren intravilan, iar valoarea acestuia este alta.
În motivarea deciziei, instanța de apel arată doar că apelurile sunt nefondate referitor la modul de partajare a casei de locuit și modul de partajare a terenului în suprafață de 7.500 mp .
În atare situație, instanța de apel nu s-a pronunțat asupra motivelor de apel referitoare la stabilirea unei valori exagerate a casei de locuit, deși expertul, după o primă evaluare a acesteia ca urmare a obiecțiunilor formulate, a redus valoarea de la 236.398 lei la 125.693 lei.
Practic, asupra acestui motiv, instanța nu s-a pronunțat, nemotivând în niciun mod neprimirea acestui motiv de apel.
Instanța, deși a admis apelurile (nu în forma cerută de către reclamantul P. I. și pârâta P. D.) s-a preocupat să motiveze pretinsul caracter nefondat al apelurilor referitoare la solicitarea adresată instanței de fond și instanței de apel, în sensul partajării în natură a suprafeței de 7.500 mp teren, fost extravilan, actual intravilan, teren util dezvoltării imobiliare.
În acest sens, în decizie, se precizează că „instanța va da eficiență apărării formulate de P. N. că fărâmițarea excesivă a terenului i-ar afecta valoarea economică, deoarece interesul dovedit în prezent pune în evidență doar exploatarea agricolă, cele imobiliare invocate de apelanți reprezentând doar perspectiva unei valorificări incerte de orizont mediu sau îndepărtat".
Astfel, prin decizia pronunțată, instanța de apel a preluat, practic, întocmai susținerile intimatului-pârât P. N. și nu a dat eficiență susținerilor sale.
Sustine recurentul si că sentința pronunțată este lipsită de temei legal, fiind dată cu încălcarea și aplicarea greșită a legii, motiv de recurs prevăzut de art.304 pct.9 Cod procedura civilă.Conform dispozițiilor art.673/9 C.pr.civ. 1865, aplicabil cauzei de față, la formarea și atribuirea loturilor, instanța are obligația să țină cont de acordul părților, mărimea cotei părți, natura bunurilor, domiciliul și ocupația părților.
Atât instanța de fond, cât și instanța de apel nu au avut în vedere aceste dispoziții nici în ceea ce privește imobilul casă de locuit, nici în ceea ce privește terenul în suprafață de 7500 mp, situat în . .
Astfel, referitor la imobilul casă de locuit, instanțele nu au avut în vedere următoarele aspecte:
-reclamantul locuiește în imobilul în litigiu de când s-a născut,
ocupând camera 4, în acest sens depunând și martorii audiați în cauză «P. I. locuiește în acea casă, P. N. vine sporadic» - martora O. A. - fila 53 dosar fond verso; «de când s-a născut P. I. locuiește în această casă, a îngrijit casa, a mai reparat pe unde s-a stricat» - martor B. I. fila 54 verso; «la acest imobil P. I. a adus ca îmbunătățire racordarea la instalația de apă curentă» - martor B. I. fila 54 dosar ultimul alineat;
-intimatul pârât P. N. ocupă 2 camere (camera 1 și 2, cum de
altfel arată și în interogatoriu, fila 48, întrebarea 2) din imobil numai de câțiva
ani de zile, nelocuind niciodată în acest imobil și numai depozitându-și anumite bunuri aduse din domiciliul său din București;
Recurentul reclamant precizează și faptul că prima instanță s-a aflat în eroare la momentul atribuirii loturilor, reținând în lotul reclamantului camerele 6 și 8, deși în realitate, așa cum reiese și din raportul de expertiză, încăperea cu nr. 8 nu este cameră, ci o dependință, respectiv cămară (fila 100), în timp ce instanța de apel nici măcar nu a analizat acest motiv de apel.
În cauza de față, atât sentința, cât și decizia au încălcat principiul partajării în natură, cu privire la suprafața de teren de 7.500 mp, situată în ..
Cu privire la acest teren, instanțele nu au ținut cont de dispozițiile legale și nu au avut în vedere situația din teren, respectiv faptul că această suprafață este situată în apropierea satului și a pădurii, în această zonă construindu-se și câteva imobile, valoarea de piață a terenului fiind mult mai mare decât cea stabilită în expertiză.
De remarcat este faptul că singurul teren cu privire la care nu s-a efectuat partajul în natură este acesta, cel mai valoros, P. N. primindu-l în întregime, deși este foarte comod partajabil în natură, fiecare dintre părți primind o suprafață suficient de mare pentru un teren intravilan, respectiv 2500 mp.
Instanța de apel, cu o motivare inacceptabilă și contrară legii, menține atribuirea terenului de 7.500 mp, în exclusivitate, în lotul lui P. N., cu mențiunea că ar da „eficiență" susținerilor acestuia cu privire la diminuarea valorii terenului ca efect al fărâmițării.
Se mai susține, contrar probelor și normelor legale, că terenul este unul agricol iar dezvoltarea imobiliară este una pe termen mediu și lung.
Recurentul reclamant consideră că instanța de apel a încălcat dispozițiile legale, pentru următoarele considerente:
- terenul nu este unul agricol, ci este unul cu o valoare de circulație deosebită ca urmare a trecerii sale în categoria „intravilan", dezvoltării comunei Comana, în special, în materie imobiliară, Primăria Comana, prin adresa nr.8244 din 15.12.2013 - fila 139, comunicând o valoare a terenului de 10 euro/ mp;
- atribuirea unui teren, la un preț subevaluat, în lotul unui copărtaș, este de natură să încalce drepturile celorlalți copărtași .
În raport de cele menționate, recurentul reclamant solicită admiterea recursului și modificarea decizia nr.46 din 21.02.2014 a Tribunalului G. în sensul admiterii apelurilor, urmând ca:
- în ceea ce privește imobilul casă de locuit, lotul nr.2 compus din
camerele 4,6, hol 5, verandă 7, cămară 8 și pivnița de sub cămară să fie atribuit reclamantului, împreună cu cota de ½ din suprafața de 754,88 mp teren intravilan indicată în planul de situație nr.2 între punctele A,B,C,D,E,9,8,7,6,5,4,3, cealaltă cotă de ½ urmând să fie atribuită apelantei pârâte P. D., valoarea lotului fiind de: 35.586 lei + 6296,6 lei = 41.882,6 lei, accesul la lot urmând a se face prin fdt. Dărăsteni, fiind comun cu accesul la lotul apelantei parate P. D.;
- în ceea ce privește partajarea în natură a terenului în suprafață de 7.500 mp, situat în ., intravilan . fie partajat în mod egal, respectiv prin atribuirea a câte 2.500 mp fiecărei părți, conform expertizei F. R. de la fila 119 și următoarele, schița de partaj de la fila 122.
În subsidiar, solicită casarea cu trimitere a cauzei pentru completarea probelor cu privire Ia valoarea efectivă a terenului de 7.500 mp, în raport de adresa Primăriei comunei Comana (fila 139) sau stabilirea unei valori reale de circulație a terenului, cu sulte corespunzătoare.
În drept, art.304 pct.7 și 9 C.pr.civ.
Intimatul P. N. a depus întâmpinări în sensul respingerii recursurilor și a invocat excepția nulității pentru neîncadrarea dezvoltării motivelor de recurs la art. 304 C.proc.civ., excepție respinsă de Curte conform celor arătate în practicaua prezentei decizii.
Analizând actele și lucrările dosarului conform art.304 pct. 7 și 9 C.pr.civ., Curtea constată că recursurile sunt fondate.
Fondat se plâng recurenții de neanaliza de către instanța de apel a tuturor motivelor de apel. Într-adevăr, deși apelanții au criticat, în cererile de apel, sentința primei instanțe, în ceea ce privește valoarea construcțiilor, cu motivul de apel că prima instanță nu a motivat de ce a ales valoarea din expertiza în forma inițială de la fila 94 din dosarul primei instanțe în locul celei care a fost refăcută de expertiza în specialitatea construcții aflată la fila 195 din dosarul primei instanțe, instanța de apel nu a analizat niciuna din cele două variante de expertiză și nu a răspuns în niciun fel acestor critici ale apelantilor, contrar art. 261 C.proc.civ., neverificând nici măcar dacă/de ce s-au făcut potrivit dispozițiilor primei instanțe mai multe variante de lotizare prin expertiză, sub aspectul necesității verificării acordului părților la partajare stabilit ca și criteriu legal de art.673 ind.9 C.pr.civ. rap. la 673 ind. 6 alin. 2 C.proc.civ.
Apelanții au criticat și modalitatea de împărțire de către prima instanță, din sentința apelată, a construcției, susținând că în această modalitate prima instanță a ignorat raportul de expertiză refăcut, ce era refăcut, atât cu privire la valoare cât și cu privire la lotizări, la fila 195 dosar prima instanță, și au invocat în cererile de apel că prima instanță a ignorat nejustificat criteriul de partajare(ce se încadrează la art.673 ind.9 C.pr.civ. ce indică în conținutul său că sunt enunțiative criteriile scrise expres și că altele asemenea pot fi luate în considerare) al modului cum copărtașii au folosit și locuit încăperile construcției, neavând în vedere că reclamantul P. I. a folosit camera 4, iar pârâtul P. N. a ocupat camerele 1 și 2 . Or, invocarea de apelanți a acestui criteriu legal de partajare, privind modul cum copărtașii au folosit încăperile din construcția supusă partajului, până la data cererii de chemare în judecată pentru partaj, nu a primit dezlegare de la instanța de apel, care nici nu a expus în decizia de apel, în întregul lor(cu privire la motivele de apel), cererile de apel, și în, consecință, nici nu l-a considerat invocat sub incidența art.673 ind.9 C.pr.civ., apreciind nelegal că este făcută o simplă afirmație sentimentală a apelanților cu privire la încăperile din construcția supusă partajului. Or, criteriile orientative la care este invitată instanța de dispozițiile legale din art.673 ind.9 C.pr.civ., încălcate astfel de instanța de apel, nu reprezintă criterii sentimentale cum nelegal a apreciat instanța de apel, ci legal pot fi luate în considerare în modalitatea de stabilire a partajului.
Apelanții au criticat de asemenea sentința apelată deoarece terenul extravilan în suprafață de 7500 mp, din tarlaua 59, . fost atribuit în loturi egale tuturor părților conform variantei inițiale a expertizei topografice, de la fila 132 dosar prima instanță, realizată conform acordului părților, ci prima instanță a luat în considerare nelegal o altă variantă, de la fila 159 dosar prima instanță, invocând apelanții în același timp și că valoarea acestui teren este mult mai mare decât cea calculată de expert la prima instanță deoarece este amplasat în apropierea localității și a pădurii, în această zonă construindu-se și câteva imobile. Instanța de apel a răspuns prin decizie doar pentru valoarea acestui teren, motivând soluția pe expertiza din apel; în schimb, instanța de apel, contrar art. 298 rap. la art. 261 C.proc.civ., nu a răspuns criticii de apel prin care apelanții au solicitat compararea variantei inițiale a expertizei topografice, de la fila 132 dosar prima instanță, cu varianta de la fila 159 dosar prima instanță, și aplicarea criteriului legal al luării în considerare la partaj a acordului părților prevăzut de art.673 ind.9 C.pr.civ. Fără să verifice dacă/care a fost acordul părților de la prima instanță asupra modului de partajare a terenurilor,respectiv celui de 7.500 mp, instanța de apel și-a însușit susținerea intimatului de la apel în sensul că, prin lotizarea(fărâmițarea) acestui teren, i-ar afecta valoarea economică, neargumentându-și o asemenea soluție pe probe în sensul art. 261 C.proc.civ.(în condițiile în care instanța nu are specializare de expert evaluator respectiv agricol care să aibă competența de a stabili dacă prin lotizare s-ar diminua sau nu prea mult valoarea acestui teren sau i s-ar modifica în mod păgubitor destinația economică, după cum prevede art. 673 ind. 10 C.proc.civ.) respectiv pe părerea unui expert de specialitate în evaluare imobiliară sau agricol, în această privință, care să ateste conform art. 201 și 673 ind. 6 alin. 2 C.proc.civ. dacă, prin partajare în natură, scade excesiv valoarea economică a terenului de 7.500 mp, cum susține intimatul, sau nu.
Nici critica apelantululu-reclamant, P. I., că prima instanță s-ar fi aflat în eroare la momentul atribuirii loturilor, reținând în lotul reclamantului camerele 6 și 8, deși în realitate, așa cum reiese și din raportul de expertiză, încăperea cu nr. 8 nu ar fi cameră, ci o dependință, respectiv cămară (indicând apelantul fila 100 dosar prima instanță), nu a primit vreo dezlegare de la instanța de apel, contrar art. 261 C.proc.civ.
Cum nu toate criticile apelurilor din procesul de partaj au fost examinate de instanța de apel, rămânând critici de apel nedezlegate de instanța de apel, care, legal, este instanță de fond, instanța de recurs, neavând îndreptățirea legală de a dezlega aceasta pe bază de probe, situația de fapt, în locul instanței de apel, constatându-se că instanța de apel a soluționat cauza fără a dezlega fondul litigiului având ca obiect partaj, contrar art. 261 C.proc.civ., se va dispune în baza art. 312 alin. 5 C.proc.civ. casarea deciziei de apel recurate si trimiterea cauzei spre soluționarea tuturor criticilor de apel la instanța de apel, deoarece motivarea hotărârii judecătoresti, a instanței de apel, trebuie să arate, conform art. 261 C.proc.civ., motivele de fapt si cele de drept care au format convingerea instanței si cele pentru care a înlăturat susținerile părților.
Așadar, în lipsa analizei de fond asupra temeiniciei sau netemeiniciei tuturor criticilor din cererile de apel și asupra probelor partajului prin raportare la aceste critici, deși instanța de apel era obligată să dezlege toate criticile de apel așa cum au fost formulate, ceea ce nu a făcut, după cum relevă decizia recurată, Curtea, conform art. 312 alin. 5 C.proc.civ., are obligatia legală de a casa decizia recurată și a trimite cauza spre rejudecare la aceeasi instanță.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite recursurile declarate de recurentul reclamant P. I. și P. D.D. împotriva deciziei civile nr.46/21.02.2014, pronunțată de Tribunalul G., în contradictoriu cu intimatul pârât P. N..
Casează decizia recurată și trimite cauza Tribunalului G. pentru rejudecarea apelului.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 17.12.2014.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR
A. P. B. C. B. T. M. G. R.
GREFIER
Ș. P.
Red.C.B.T
Tehnored.B.I.
2 ex/
------------------------------------------------
T.G. – I.C. M.
- G.T.
| ← Obligaţie de a face. Decizia nr. 18/2015. Curtea de Apel... | Grăniţuire. Decizia nr. 1945/2014. Curtea de Apel BUCUREŞTI → |
|---|
