Obligaţie de a face. Decizia nr. 18/2015. Curtea de Apel BUCUREŞTI
| Comentarii |
|
Decizia nr. 18/2015 pronunțată de Curtea de Apel BUCUREŞTI la data de 14-01-2015 în dosarul nr. 18/2015
Dosar nr._
(_ )
ROMANIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI
SECȚIA A III A CIVILĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
DECIZIA CIVILĂ NR.18
Ședința publică din 14.01.2015
Curtea constituită din:
Președinte - A. D. T.
Judecător - M. G. R.
Judecător - A. P. B.
Grefier - E. C.
- XX -
Pe rol se află soluționarea recursului formulat de recurenta reclamantă N. T. A. împotriva deciziei civile nr.1160 A din 25.11.2013, pronunțate de Tribunalul București - Secția a III-a Civilă, în contradictoriu cu intimata pârâtă P. sectorului 1 București.
Cauza are ca obiect acțiune civilă pentru obligația de a face.
La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă numitul P. I. în calitate de mandatar al recurentei reclamante N. T. A., în baza procurii judiciare autentificate, aflate în original la fila 20 din dosarul de fond; lipsește intimata pârâtă P. sectorului 1 București.
Se face referatul cauzei de către grefier, învederându-se faptul că procedura de citare este legal îndeplinită, că recursul nu a fost timbrat și nici nu s-au depus la dosar motivele acestei căi de atac.
Reprezentantul recurentei depune la dosar o chitanță ce atestă plata sumei de 4 lei cu titlu de taxa judiciară de timbru, precum și timbru judiciar de 0,15 lei, pe care instanța le anulează, constatând că recursul este legal timbrat.
Curtea pune în discuție excepția nulității recursului pentru nemotivare.
Reprezentantul recurentei reclamante N. T. A. declară că nu a știut că recursul trebuie motivat.
Curtea reține cauza în pronunțarea asupra excepției nulității recursului.
CURTEA
Asupra recursului civil de față, constată următoarele:
Prin sentința civilă nr._/09.10.2012 pronunțată de Judecătoria S. 1 București, instanța a admis excepția lipsei capacității de folosință a pârâtei P. S. 1 BUCUREȘTI și a respins cererea reclamantei N. T. A. în contradictoriu cu pârâta P. S. 1 BUCUREȘTI, ca formulată împotriva unei persoane fără capacitate procesuală.
Pentru a hotărî astfel, instanța a reținut că prin cererea înregistrată la data de 18.01.2012 pe rolul Judecătoriei S. 1 București sub nr._, reclamanta a chemat în judecată pârâta PRIMARIA S. 1 BUCURESTI, pentru ca instanța să dispună obligarea pârâtei să-i restituie copertina pe care și-a însușit-o cu ocazia reabilitării termice a blocului, copertina fiind un bun personal, ce face parte din apartamentul proprietate personală, cu cheltuieli de judecată.
În fapt, a arătat că în perioada 2010-2011,perioada în care blocul 10, scara A a intrat în reabilitare termica, la terminarea reabilitării, persoanele care erau abilitate din partea Primăriei să efectueze lucrarea și-au însușit copertina.
Cererea nu a fost precizata în drept.
Cererea de chemare în judecată a fost legal timbrată cu suma de 8 lei, reprezentând taxă judiciară de timbru, conform art. 3 lit. b) din Legea nr. 146/1997 și cu suma de 0,3 lei, reprezentând timbru judiciar, conform art. 3 alin. 1 din Ordonanța Guvernului nr. 32/1995, aprobată prin Legea nr. 106/1995.
Pârâta a depus întâmpinare la data de 25.06.2012, prin care a invocat excepția lipsei capacitații sale de folosință și excepția lipsei calității sale procesuale.
În fapt, a arătat că în conformitate cu dispozițiile art. 21 din Legea nr. 215/2001 republicată, unitățile administrativ-teritoriale, respectiv comunele, orașele, municipiile și județele, sunt persoane juridice de drept public cu capacitate juridică deplină și patrimoniu propriu. Conform art. 77 din Legea nr. 215/2001 republicată, PRIMARIA S. 1 BUCURESTI este o structura funcțională cu activitate permanentă, fără personalitate juridică, care are rolul de a pune în aplicare hotărârile Consiliului local - ca autoritate publica deliberativă și dispozițiile Primarului - ca autoritate publica executiva și prin urmare este lipsita de capacitate de folosință.
În drept, a invocat prevederile Legii nr. 215/2001 republicată.
La termenul de judecata din 25.09.2012, instanța a rămas în pronunțare asupra excepția lipsei capacității procesuale de folosință a pârâtei.
Potrivit art. 41 alin. 1 C.proc.civ. orice persoană care are folosința drepturilor civile poate să fie parte în judecată.
Capacitatea de folosință reprezintă aptitudinea unei persoane de a avea drepturi și obligații pe plan procesual. În cazul persoanelor juridice, capacitatea de folosință se dobândește, după caz, la data înregistrării, la data actului de dispoziție, a autorizării sau a îndeplinirii unei alte condiții prevăzute de lege.
Conform art. 77 din Legea nr. 215/2001 republicată, primăria reprezintă numai o structură funcțională cu activitate permanentă, alcătuită din primar, viceprimar, secretarul unității sau subunității administrativ-teritoriale și aparatul de specialitate al consiliului local, fără personalitate juridica, care are rolul de a pune în aplicare hotărârile Consiliului local-ca autoritate publica deliberativa și dispozițiile Primarului - ca autoritate publică executivă.
Legea administrației publice locale, prin art. 21, acordă personalitate juridică numai unităților administrativ-teritoriale. Primăriile sunt simple structuri administrative cu rol în asigurarea bunei administrări a colectivității, lipsite deci de personalitate juridică.
Împotriva acestei sentințe a formulat în termen legal recurs, reclamanta, prin care a solicitat desființarea sentinței primei instanțe, respingerea excepției lipsei capacității de folosința a paratei P. Sector 1 București și trimiterea cauzei la Judecătoria Sector 1 București pentru continuarea judecații pe fondul cauzei, pentru următoarele motive:
Calitatea de subiect de drept procesual este independentă de existența sau nu a personalității juridice în dreptul civil.
A arătat apelanta că a chemat în judecata P. sector 1 București întrucât aceasta instituție a fost implicată în realizarea lucrării de reabilitare termica a blocului. Reprezentanții firmei care s-a ocupat efectiv de executarea lucrării au acționat în calitate de prepuși ai Primăriei.
A constatat apelanta reclamantă, ca primăriile își susțin sau nu capacitatea și calitatea procesuala în funcție de poziția pe care o au. Astfel, primăriile promovează, în calitate de reclamante, acțiuni în instanța prin care solicita demolarea construcțiilor edificate fără autorizație.
Dar aceleași primarii, chemate în judecata în calitate de pârâte, invoca lipsa propriei capacități de folosința.
În raport de considerentele de mai sus a solicitat admiterea recursului.
În dovedirea motivelor de recurs a solicitat administrarea probei cu înscrisuri.
Intimata, legal citată, nu s-a prezentat în instanță și a depus întâmpinare după data pronunțării.
La termenul de judecată din data de 25.11.2013 tribunalul a calificat calea de atac din recurs în apel, acesta fiind analizat ca atare.
Nu au fost administrate probe noi în apel.
Prin decizia civilă nr.1160 A/25.11.2013, Tribunalul București - Secția a III-a Civilă a respins ca nefondat apelul .
A reținut tribunalul că, întrucât în mod corect prima instanță a analizat și a constatat, potrivit art. 77 din Legea nr. 215/2001, că pârâta, P. S. 1 București, nu are capacitate de folosință, prin urmare, nu poate sta în judecată, art. 41 Cod de procedură civilă referindu-se la persoane care au folosința drepturilor lor.
Or, calitatea de subiect de drept procesual nu este independentă de calitatea de a avea folosința drepturilor și obligațiilor sale, anume de a exista, fie ca persoană fizică, fie ca persoană juridică.
În speță, cum P. nu are capacitate de folosință, ea nu există ca și subiect de drept procesual. Faptul că în anumite cauze introduce acțiuni în instanță, acesta se datorează unei prevederi exprese a Legii nr. 50/1991, în temeiul căreia acționează.
Împotriva deciziei instanței de apel, a declarat recurs reclamanta N. T. A. la data de 03.12.2013, fără a arăta motivele de fapt și de drept pe care și-a întemeiat calea de atac.
Examinând actele dosarului, asupra excepției nulității recursului, ca urmare a nemotivării acestuia, Curtea, în baza art. 137 alin. 1 rap. la art. 306 alin. 1 C.pr.civ., reține următoarele:
Recurenta reclamantă a declarat recurs împotriva hotărârii pronunțate de tribunal, fără a arăta motivele pe care și-a întemeiat această cerere.
În aceste condiții, reținând că neindicarea în concret a vreunei critici față de hotărârea recurată, care ar fi de natură să atragă modificarea ori casarea acesteia nu poate permite efectuarea controlului judiciar, în raport și de dispozițiile art. 306 alin. 1 C.pr.civ., în conformitate cu care recursul este nul dacă nu a fost motivat în termenul legal, cu excepția cazurilor prevăzute în alin. 2 (motive de ordine publică), Curtea urmează ca, făcând aplicarea acestor prevederi, să constate nul recursul declarat de recurentă.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Constată nul recursul formulat de recurenta – reclamantă N. T. A., împotriva deciziei civile nr.1160 A/25.11.2013, pronunțată de Tribunalul București - Secția a III-a Civilă, în contradictoriu cu intimata – pârâtă P. S. 1 BUCUREȘTI.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică azi, 14.01.2015.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR
A.-D. T. M. G. R. A. P. B.
GREFIER
E. C.
Red.M.G.R.
Tehdact.R.L./M.G.R.
2 ex./15.01.2015
TB-S.3 – A.P.; C.T.;
Jud.S.1 – P.C.D.
| ← Revendicare imobiliară. Decizia nr. 6/2015. Curtea de Apel... | Succesiune. Decizia nr. 1919/2014. Curtea de Apel BUCUREŞTI → |
|---|
