Succesiune. Decizia nr. 1237/2014. Curtea de Apel CLUJ

Comentarii

0

Decizia nr. 1237/2014 pronunțată de Curtea de Apel CLUJ la data de 10-10-2014 în dosarul nr. 435/224/2010*

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL CLUJ

SECȚIA I CIVILĂ

Dosar nr._ Cod operator 8428

DECIZIA CIVILĂ NR. 1237/R/2014

Ședința publică din 10 octombrie 2014

Instanța constituită din:

PREȘEDINTE: A.-A. P.

JUDECĂTORI: C.-M. C.

I.-D. C.

GREFIER: A.-A. M.

S-a luat în examinare recursul declarat de pârâta C. I. împotriva deciziei civile nr. 142/A din 02.04.2014 a Tribunalului Maramureș, pronunțată în dosar nr._, privind și pe reclamanții intimați C. I., C. P. și V. M., având ca obiect succesiune - stabilirea masei succesorale.

La apelul nominal făcut în ședință publică, la prima strigare a cauzei se prezintă reprezentantul pârâtei recurente, dl. avocat M. V., care depune la dosar împuternicirea avocațială pentru reprezentarea recurentei în fața Curții de Apel Cluj, lipsă fiind părțile personal.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei după care Curtea constată următoarele:

Recursul declarat de pârâta C. I. a fost introdus în termen legal, a fost motivat, a fost comunicat părților adverse și nu a fost timbrat la data introducerii cererii de recurs.

La memoriul de recurs s-a anexat împuternicirea avocațială, prin care se atestă împrejurarea că dl. avocat M. V. a fost împuternicit de către recurentă pentru redactarea recursului (f. 4 din dosar).

La data de 02.10.2014 a fost înregistrată la dosar o întâmpinare, prin care reclamanții intimați C. I., C. P. și V. M. solicită respingerea recursului formulat de pârâta C. I., ca nefondat, și menținerea hotărârii recurate ca temeinică și legală, precum și judecarea cauzei în lipsa lor de la dezbateri.

Reprezentantul pârâtei recurente depune la dosar chitanța prin care se atestă achitarea taxei judiciare de timbru în cuantum de 330 lei și timbre judiciare în valoare de 8 lei, astfel încât, recursul este legal timbrat.

Reprezentantul pârâtei recurente arată că nu are de formulat alte cereri prealabile sau excepții de invocat.

Curtea, din oficiu, înțelege să invoce excepția inadmisibilității acelor motive de recurs prin care se critică hotărârea primei instanțe, excepție întemeiată pe dispozițiile art. 316 C.pr.civ. coroborat cu art. 137 alin. 1 C.pr.civ., raportat la art. 299 alin. 1 C.pr.civ.

Nemaifiind de formulat alte cereri prealabile sau excepții de invocat, Curtea declară închisă faza cercetării judecătorești și acordă cuvântul reprezentantului pârâtei recurente în susținerea recursului și pentru a pune concluzii asupra excepției invocată, din oficiu, de către Curte.

Reprezentantul pârâtei recurente solicită admiterea recursului așa cum a fost formulat, modificarea hotărârii atacate și admiterea apelului declarat împotriva sentinței nr. 688/2013, pronunțată de către Judecătoria Dragomirești, și schimbarea în parte a sentinței, în sensul de a se dispune ieșirea părților din indiviziune potrivit variantei nr. 1 din raportul de expertiză întocmit de către ing. P. C. G., cu obligarea intimaților la plata cheltuielilor de judecată, în cuantum de 1330 lei, din care suma de 330 lei reprezintă taxa judiciară de timbru achitată în recurs, iar suma de 1.000 lei reprezintă onorariu de avocat, achitat conform chitanței pe care o depune la dosar. Totodată, solicită ca instanța să țină seama de modul de folosire a terenului, potrivit prevederilor art. 673⁹ C.pr.civ. De asemenea, arată că expertiza întocmită de dl. expert M. M. este corectă, potrivit principiului atribuirii în natură.

Curtea reține cauza în pronunțare.

CURTEA:

Prin sentința civilă nr. 311/08.06.2012, pronunțată de Judecătoria Dragomirești în dosarul nr._ /R, s-a admis excepția autorității de lucru judecat și s-a respins ca inadmisibilă cererea în nulitate absolută a titlului de proprietate nr. 6005/88/04.11.2002 și cererea în partaj cu privire la terenul din pct.”Dealul Bradului”.

S-a admis în parte cererea de partaj a reclamanților-pârâți C. I., C. P. și V. M., în contradictoriu cu pârâta-reclamantă C. I., s-a admis în parte cererea reconvențională de partaj a pârâtei-reclamante C. I. în contradictoriu cu aceiași reclamanți-pârâți.

S-a dispus partajarea posesiei și folosinței bunurilor succesorale stabilite prin încheierea de admitere în principiu pronunțată în cauză la data de 13.12.2011, astfel: reclamantului-pârât C. I., i s-a atribuit în posesie și folosință lotul în valoare totală de 45.906,oo lei, compus din: terenul din pct. ”Bungări”, în suprafață de 2937 mp și valoarea de 8.811,oo lei; terenul din pct. ”Buleasa 2”, identificat prin lotul nr.1 în anexa grafică nr.2 la completarea raportului de expertiză, având suprafața de 3005 mp și valoarea de 15.025,oo lei; terenul din pct. ”Dealul Comarnicului” identificat în anexa nr.1 la completarea raportului de expertiză, în suprafață de 1375 mp și valoarea de 2.750,oo lei; terenul din pct. ”Valea Dinadii”, în suprafață de 2270 mp și valoarea de 4.540,oo lei; terenul din pct.”Șetref” în suprafață de 3910 mp și valoarea de 7.820,oo lei; terenul din pct.”Seci 1” în suprafață de 1160 mp și valoarea de 6.960,oo lei.

Reclamantei-pârâte V. M., i s-a atribuit în posesie și folosință lotul în valoare totală de 44.590,oo lei, compus din: terenul din pct. ”Seci 2” în suprafață de 1630 mp și valoare de 9.780,oo lei; terenul din pct. „Buleasa 2”, identificat prin lotul nr. 2 în anexa grafică nr.2 la completarea raportului de expertiză, având suprafața de 6412 m.p. și valoarea de 32.060,oo lei; terenul din pct. ”Dealul Comarnicului” identificat în anexa grafică nr.1 la completarea raportului de expertiză, având suprafața de 1375 m.p. și valoarea de 2.750,oo lei.

Reclamantei C. P., i s-a atribuit în posesie și folosință lotul în valoare totală de 44.590,oo lei, compus din: terenul din pct. „Seci 2”, în suprafață de 2675 și valoare de 16.050,00 lei; terenul din pct. ”Buleasa”, identificat prin lotul nr.3 în anexa grafică nr.2 la completarea raportului de expertiză, având suprafața de 5158 mp și valoarea de 25.790,00 lei, terenul din pct.”Dealul Comarnicului” identificat în anexa nr.1 la completarea raportului de expertiză în suprafață de 1375 mp și valoarea de 2.750,oo lei.

Pârâtei-reclamante C. I. i s-a atribuit în posesie și folosință lotul în valoare totală de 43.280,oo lei, compus din: terenul din pct.”Acasă”, în suprafață de 965 mp și valoarea de 40.530,oo lei; terenul din pct.”Dealul Comarnicului” identificat în anexa nr.1 la completarea raportului de expertiză în suprafață de 1375 mp și valoarea de 2750,oo lei.

S-a respins cererea de compensare valorică a loturilor atribuite în posesia și folosința părților.

Au fost compensate cheltuielile de judecată și au fost obligați prin dispoziție executorie reclamanții C. I., V. M. și C. P. să plătească suma de 300,oo lei cu titlu de diferență onorariu datorat expertului P. C. G. pentru efectuarea expertizei de identificare a bunurilor succesorale.

Pentru a pronunța această soluție, instanța de fond a reținut în considerentele sentinței următoarele:

„Prin cererea inițial introdusa la data de 15.03.2004 si înregistrata pe rolul instantei sub nr. 353/2004 reclamanții C. I., C. P. si V. M. au chemat in judecata pe parata C. I., solicitand: stabilirea masei succesorale după defuncții părinți ai parților, C. I. – decedata la data de 04.09.1972 si C. V. – decedat la data de 26.02.1987, constatarea calității de moștenitori legali pentru parti, in calitate de fii si fiice; sistarea stării de indiviziune, in cote de cate ¼ pentru fiecare mostenitori, indicându-se suprafețele de teren a căror partajare se solicita, precum si persoana in posesia căreia se afla fiecare suprafața.

Parata a depus întâmpinare precum si cerere reconvenționala, arătând că nu opune admiterii in parte a cererii reclamanților, urmând a se respecta ordinea deschiderii succesiunilor. S-a învederat ca partile au mai avut o sora – C. A., in prezent decedata, urmând a se stabili masa succesorala si calitatea de mostenitori a partilor si raportat la aceasta defunctă. S-au indicat bunurile ce nu sunt recunoscute sub aspectul suprafeței sau al situației juridice, invocându-se Titlu de proprietate nr. 6005/88/04.11.2002 ce i-a fost eliberat paratei cu privire la terenurile fata de care afirma un drept de proprietate exclusiva, astfel: terenul de la pct. 1 din actiune, situate in intravilan, in pct. “Acasa”, cu suprafata de 300 mp; terenul de la pct. 2 din actiune, cu suprafata de 986 mp, situat in pct. “Acasa”; terenul de la pct. 3 din actiune, in masura suprafetei de 2075 mp, situat in pct. “Seci”; terenul de la pct. 4, are suprafata de 1302 mp, situat in pct. “Seci”; terenul de la pct. 6, are suprafata de_ mp, fiind format din doua parcele, situate in pct. “Buleasa”; terenul de la pct. 7, cu suprafata de 1620 mp, situat in pct. “Buleasa” sau “Lazul Latului”, fiind dobandit prin contractul de vanzare-cumparare din 26.05.1991.

Cu privire la terenul indicat la pct. 11 s-a afirmat ca a format obiectul reconstituirii dreptului de proprietate in baza Legii 1/2000, fiind proprietar exclusiv parata împreuna cu o ruda colaterala, conform Sentinței civile nr. 3113/2003 a Judecatoriei V. de Sus pronunțata in Dosar nr. 3728/2003, fiind eliberat titlu comun. In ce privește terenul de la pct. 12 din acțiune s-a susținut ca s-a formulat cerere de reconstituire in baza Legii nr. 1/2000, ce nu a fost soluționata.

S-au recunoscut ca bunuri succesorale cele indicate la pct. 6 din cerere – in masura suprafetei de 3000 mp, situat in pct. “Buleasa”, aflata in folosinta reclamantului C. I.; pct. 3 din cerere – diferenta pana la 4500 mp, dupa excluderea suprafetei de 2075 mp, situat in pct. “Seci”; pct. 8-10 din cerere.

Prin cererea reconvenționala, parata C. I. a cerut a se include in masa succesorala lăsata de defuncta sa mamă, C. I., decedata la data de 04.09.1972, a terenului in suprafața de 0,30 ha, situat in Săliștea de Sus, pct. “Bungari”, aflat in prezent in folosința reclamantului C. I.. S-a solicitat a se constata calitatea de mostenitori ai acestei defuncte pentru soțul postdecedat C. V., a carui cota legala este de ¼ din moștenire, precum si pentru reclamanți si parata, alături de sora postdecedata C. A., cărora le revine cota de 1/5 din masa succesorala, după imputarea cotei soțului defunctei.

In continuare, s-a solicitat a se stabili masa succesorala rămasa după defunctul C. V., decedat la data de 26.02.1987, ai carui moștenitori legali sunt partile, alături de sora lor postdecedata, C. A., in cote egale de 1/5 din moștenire.

In fine, s-a solicitat a se stabili succesiunea defunctei C. A., ai carei moștenitori sunt partile, in cote egale de ¼, masa succesorala lăsata de aceasta cuprinzând “1/20 din bunul menționat la pct. 1 din cererea reconvenționala”.

Prima instanță a maio reținut că pentru reclamanții ulterior au indicat separat bunurile ramase după cei doi defuncți, precum si calitatea de moștenitor legal a surorii omise inițial – C. A., iar prin întâmpinare la cererea reconvenționala, s-a solicitat a fi respinsa cererea, cu motivarea ca terenul din pct. “Bungari” nu a aparținut părinților parților, ci numitului V. S., unchi al acestora. S-a mai învederat ca bunurile succesorale ramase după defunctul C. V. sunt înscrise in Certificatul de moștenitor nr. 248/1987, astfel incat se impune a se constata ca acestea nu pot forma obiectul dreptului exclusiv al paratei in baza titlului de proprietate ce i s-a eliberat, întrucât terenurile menționate nu au fost cooperativizate.

S-a învederat ca s-a solicitat distinct anularea Titlului de proprietate nr. 6005/88/04.11.2002 eliberat paratei, obiect al cauzei înregistrate sub nr. 554/2004 (f.30).

La același termen s-a învederat ca pe rolul Judecătoriei V. de Sus s-a aflat cauza având ca obiect stabilirea masei succesorale după aceiași defuncți, înregistrata sub nr. 511/2004, obiect al cererii fiind terenul din pct. “Dealul Bradului”, cauza fiind in apel la Curtea de Apel Cluj la acel moment.

S-a dispus suspendarea judecații in baza art. 244 pct. 1 C.pr.civ. pana la soluționarea definitiva a Dos. nr. 7461/2004 al Curții de Apel Cluj.

Cauza a fost repusa pe rol, in vederea continuării judecații, atașându-se Dec.civ. nr. 633/R/2005 a Curții de Apel Cluj, Dec. civ. nr. 1703/2004 a aceleiași instanțe, prin care Sent.civ. nr. 463/19.02.2004 a Judecătoriei V. de Sus pronunțata in Dos. Nr.511/2004 a devenit irevocabila, prin sentința statuându-se asupra cererii de stabilire a masei succesorale in sensul ca parata din acea cauza, având aceeași calitate si in prezenta cauza, are titlu de proprietate pentru terenul din pct.”Cornedei” sau “Dealu Bradului”, pentru o suprafata de 10 ha, impreuna cu V. I..

Judecata a fost din nou suspendata, in baza art. 244 al. 1 pct. 1 C.pr.civ., pana la soluționarea definitivă a cauzei cu nr. 1182/R/2005 având ca obiect nulitate titlu de proprietate.

După repunerea pe rol parata a depus completare la cererea reconvențională, prin care a solicitat a se include in masa succesorala rămasa după defunctul C. V. unele imobile cuprinse in Certificatul de moștenitor nr. 248/26.11.1987: suprafata de 5000 mp teren arabil, situat in Săliștea de Sus, pct. “Bungari” (poz.3); suprafata de 5500 mp teren faneata,situat in Săliștea de Sus, pct. “Gruiul lui C.” (poz.5). suprafata de 7500 mp teren faneata, situat in Salistea de Sus, pct. „Buleasa” (poz.7).

F. de completarea la reconvenționala s-a depus întâmpinare, învederându-se ca terenul din pct. “Bungari” si cel din pct. “Gruiul lui C.” nu au aparținut defuncților, iar cel din pct. “Buleasa” a fost inclus de către reclamanți la masa succesorala, reclamantul C. I. depunând adresa nr. 2785/01.10.2007 a Primăriei Săliștea de Sus din care rezulta ca tatăl acestuia nu figurează in Registrul agricol al anilor 1959-1960 cu terenul din pct. “Bungari” (f.90).

La termenul din 16.09.2008 s-a acordat cuvântul asupra admiterii in principiu, încheierea pronunțându-se la data de 06.10.2008, anulându-se ca netimbrata cererea reconvenționala a paratei si dispunându-se lotizarea terenurilor.

Prin sentința civilă nr. 315/24 III 2009 a fost soluționată cauza, iar prin decizia civilă nr. 70/R/25 I 2010 a Tribunalului Maramureș hotărârea primei instanțe a fost casată în tot, cu consecința trimiterii cauzei în rejudecare, urmând a se soluționa fondul cauzei, precum si cererea reconvenționala, după stabilirea obiectului si timbrării acesteia.

In rejudecare cauza a fost înregistrata sub nr._ . S-a restrâns cererea reconvenționala, solicitându-se cuprinderea in masa succesorala a defunctei C. I. numai terenul din pct. “Bungari”, in suprafața de 2937 mp, urmând a se partaja conform cotelor legale intre parti, cu privire la acest teren susținându-se ca a fost dobândit de defuncta de la părinții săi.

La termenul din 27.07.2010 s-au pus in discuție, sub aspectul autorității de lucru judecat, cererea reclamanților privind terenul din pct. “Dealu Bradului”, raportat la Sent.civ. nr. 463/19.02.2004 a Judecătoriei V. de Sus, precum și cererea de nulitate privind Titlu de proprietate nr. 6005/88/04.11.2002, urmând a se explica si daca imobilul construcții de la nr. 473 Săliștea de Sus formează obiectul litigiului.

Reclamanții au depus explicații in scris, relevând că nu formează obiectul cererii bunurile din testamentul nr. 678/1986 prin care testatorul C. V. a gratificat pe parata C. I. si pe sora ei C. A., obiectul fiind casa si anexele gospodaresti de la nr. 743 din Săliștea de Sus; pentru terenurile cu vegetație forestiera s-a renunțat la judecata, întrucât nu s-a eliberat titlu de proprietate, iar Sent.civ. nr. 463/2004 are autoritate de lucru judecat; prin Sent.civ. nr. 182/R/2005, irevocabila, s-a anulat titlu de proprietate si încheierile de intabulare.

La termenul din 02.11.2010 s-a făcut aplicarea art. 673 ind. 3 C.pr.civ., părțile arătând, de comun acord, ca terenurile nerecunoscute reciproc sunt cele din pct. “L. Latului” sau “Buleasa”, din pct. “Acasa” sau “Pe coasta” si din pct. “Bungari”, fiecare dintre acestea arătând titlul cu care se pretinde ca folosesc fiecare dintre aceste terenuri(f.50-51).

Întrebate fiind părțile au arătat ca nu au titluri de proprietate asupra terenurilor in litigiu, astfel încâr s-a pus in discuție calificarea juridica a cererii, părțile precizând ca înțeleg sa solicite un partaj de folosință.

La termenul din 13.12.2011 s-a pronunțat încheierea de admitere în principiu a cererii, sens în care s-a constatat deschisă succesiunea defunctei C. I., decedată la data de 04.09.1972, cu ultimul domiciliu in Salistea de Sus, judet M., mostenitorii legali ai defunctei fiind C. V. – sot supravietuitor, in cota de 5/20 parte din masa succesorala lasata de defuncta si descendentii de gradul I ai defunctei – reclamantii C. I., C. P., V. M., parata C. I. si fiica postdecedata, C. A., in cote egale de cate 3/20 fiecare, din aceeasi succesiune.

S-a constatat că masa succesorala ramasa dupa defuncta C. I. se compune din urmatoarele terenuri: suprafata de 465 mp, situata in intravilanul localitatii Salistea de Sus, nr. 743, judet M., pct. „Acasa”, avand ca vecini pe V. A., D. I.,V. I. si I. N., cu valoarea de circulatie 19 530,oo lei, suprafata de 1160 mp, arabil, situat in pct. Seci 1, avand ca vecini pe M. V., C. I., C. D. și C. G., cu valoarea de circulatie 6960,oo lei, suprafata de 4305 mp, arabil, situat in pct. Seci 2, avand ca vecini pe C. I., M. G. și V. I., cu valoarea de circulatie 25 830,oo lei, suprafata de 14 575 mp, fanete, situat in pct. Buleasa 2, avand ca vecini râul Buleasa, C. V., I. P. și pădure, cu valoarea de circulatie 72 875,oo lei, suprafata de 5 500 mp, fanete, situat in pct. Dealul Comarnicului, avand ca vecini pe I. G., I. M., B. V. și C. G., cu valoarea de circulatie 11 000,oo lei.

S-a constatat deschisă succesiunea defunctului C. V. decedat la data de 26.02.1987, cu ultimul domiciliu in Salistea de Sus, judet M., mostenitorii legali ai defunctului fiind descendentii de gradul I ai acestuia – reclamantii C. I., C. P., V. M., parata C. I. si fiica postdecedata, C. A., in cote egale de cate 4/20 fiecare, din masa succesorala lasata de defunct.

S-a constatat că masa succesorala ramasa dupa defunctul C. V. se compune din urmatoarele terenuri: suprafata de 500 mp, curti – constructii si arabil, situata in intravilanul localitatii Salistea de Sus, nr. 743, judet M., pct. „Acasa”, avand ca vecini pe V. A., D. I.,V. I. si I. N., cu valoarea de circulatie 21.000,oo lei, suprafata de 2937 mp, arabil, situat in pct. Bungari, avand ca vecini pe I. V., V. I. și C. I., cu valoarea de circulatie 8 811,oo lei, suprafata de 2 270 mp, fanete, situat in pct. Valea Dinadii, avand ca vecini pe I. G., B. S. și V. S., cu valoarea de circulatie 4 540,oo lei, suprafata de 3 910 mp, fanete, situat in pct. Setref, avand ca vecini pe P. P., T. V. și I. G., cu valoarea de circulatie 7 820,oo lei.

De asemenea s-a constatat deschisă succesiunea defunctei C. A. decedată la data de 02.01.1989, cu ultimul domiciliu in Salistea de Sus, judet M., mostenitorii legali ai defunctei fiind colateralii privilegiati ai acestia, frate si surori – reclamantii C. I., C. P., V. M., parata C. I., in cote egale de cate 5/20 fiecare, din masa succesorala lasata de defuncta.

S-a mai constatat că masa succesorală ramasa după defuncta C. A., se compune din cotele asupra bunurilor imobile culese in calitate de mostenitor legal conform prezentului dispozitiv și că masa bunurilor succesorale lasate succesiv de defunctii C. I., C. V. si C. A., supusa partajului de folosinta intre reclamantii C. I., C. P., V. M. si parata C. I., mostenitori legali pentru cotele egale de cate ¼ parte fiecare din aceasta masa, se compune din urmatoarele terenuri, avand o valoare totala de 199.355,oo lei: suprafata de 465 mp, situata in intravilanul localitatii Salistea de Sus, nr. 743, judet M., pct. „Acasa”, avand ca vecini pe V. A., D. I.,V. I. si I. N., cu valoarea de circulatie 19 530,oo lei, suprafata de 1160 mp, arabil, situat in pct. „Seci 1”, avand ca vecini pe M. V., C. I., C. D. și C. G., cu valoarea de circulatie 6960,oo lei, suprafata de 4305 mp, arabil, situat in pct. „Seci 2”, avand ca vecini pe C. I., M. G. și V. I., cu valoarea de circulatie 25 830,oo lei, suprafata de 14 575 mp, fanete, situat in pct. „Buleasa 2”, avand ca vecini râul Buleasa, C. V., I. P. și pădure, cu valoarea de circulatie 72 875,oo lei, suprafata de 5 500 mp, fanete, situat in pct. „Dealul Comarnicului”, avand ca vecini pe I. G., I. M., B. V. și C. G., cu valoarea de circulatie 11 000,oo lei, suprafata de 500 mp, curti – constructii si arabil, situata in intravilanul localitatii Salistea de Sus, nr. 743, judet M., pct. „Acasa”, avand ca vecini pe V. A., D. I.,V. I. si I. N., cu valoarea de circulatie 21.000,oo lei, suprafata de 2937 mp, arabil, situat in pct. „Bungari”, avand ca vecini pe I. V., V. I. și C. I., cu valoarea de circulatie 8 811,oo lei, suprafata de 2 270 mp, fanete, situat in pct. „Valea Dinadii”, avand ca vecini pe I. G., B. S. și V. S., cu valoarea de circulatie 4 540,oo lei și suprafata de 3 910 mp, fanete, situat in pct. „Setref”, avand ca vecini pe P. P., T. V. și I. G., cu valoarea de circulatie 7 820,oo lei.

S-a efectuat în cauză un raport de expertiză de către expert tehnic judiciar P. C. G..

Examinând cererea în partaj în limitele încheierii de admiterii în principiu, prima instanță de fond a reținut că excepția autorității de lucru judecat, este întemeiată, întrucât prin Sentința civilă nr.493/12.09.2006 a Judecătoriei Dragomirești, irevocabilă prin Decizia civilă nr.47/R/31.01.2007 s-a soluționat cererea în nulitate absolută a aceluiași T.P.nr.6005/88/04.11.2002, între aceleași părți ca și în prezenta cerere, iar prin Sentința civilă nr.463/19.02.2004 a Judecătoriei V. de Sus, pronunțată în Dosar nr.511/2004 al acestei instanțe, definitivă prin Decizia civilă nr.1073/2004 pronunțată de Curtea de Apel Cluj în Dosar nr.6889/2004, s-a respins cererea de partaj cu privire la terenul din pct. Dealul Bradului, judecata fiind între aceleași părți și având același obiect și aceeași cauză.

S-a mai reținut că întrucât prin declarație verbală au renunțat la judecata cererii de partajare a acestui teren și a cererii în nulitate TP nr.6005/88/04.11.2002 numai reclamanții C. I. și V. M. dar nu și reclamanta C. P., renunțarea făcută de aceștia prin apărător neîntrunind cerințele art.246 C.pr.civ., instanța s-a pronunțat asupra excepției autorității de lucru judecat și raportat la cererea privind acest teren și a respins ca inadmisibile cererea în nulitate absolută a T.P. nr. 6005/88/04.11.2002 si cererea de partaj cu privire la terenul din pct. Dealul Bradului.

Pe fondul cererii de partaj instanța a reținut că bunurile de împărțit sunt terenurile descrise în încheierea de admitere în principiu, cu privire la care părțile au învederat la termenul din 02.11.2010 că nu au titlu de proprietate și prin urmare, solicită un partaj de folosință a acestor terenuri.

Instanța s-a raportat la prevederile Codului civil de la 1864, dat fiind momentul introducerii cererii de partaj.

Prima instanță a reținut că partajul este operațiunea juridică prin care se pune capăt stării de indiviziune, drepturile de proprietate pe cote părți abstracte transformându-se în drepturi de proprietate exclusive ale coindivizarilor asupra bunurilor ce fac parte din masa partajabilă. Partajul de folosință se deosebește de partajul definitiv sau de proprietate, referindu-se numai la posesia și folosința bunurilor succesorale, fiecare copărtaș folosind individual bunurile atribuite și având dreptul la fructele produse de acestea, fără obligația de a da socoteală celorlalți coindivizari.

Partajul definitiv este reglementat de dispozițiile art.728-750 C. civil, ce se va aplica prin asemănare și partajului de folosință, întrucât soluția ce se va da de către instanță nu poate fi considerată incompatibilă cu starea de indiviziune, iar rațiunile de utilitate practică reclama rezolvarea neînțelegerilor dintre părți cu privire la folosința bunurilor succesorale, cu atât mai mult fiind admisibilă cererea în partaj de folosință, câtă vreme niciunul dintre coindivizari nu au solicitat un partaj de proprietate.

Reținând dispozițiile art. 6735 si art.6739 Cpr.civilă, art.741-742 C.civ., componența masei partajabile, prima instanță a constatat că expertul desemnat pentru formarea loturilor a identificat două variante de partajare, având în vedere criteriul folosinței actuale-pentru varianta I și adăugând la acest criteriu și pe cel valoric pentru varianta a II-a. Încuviințându-se obiecțiunile reclamanților față de lucrarea de expertiză, s-a dispus a fi întocmită o variantă în care să fie împărțit în 4 părți terenul din pct.”Acasă”, iar terenul din pct.”Bungări” să fie înscris în lotul reclamantului C. I., conform folosinței actuale și pe cât posibil, fără a fi necesare sulte. Expertul a completat expertiza, propunând o variantă ce corespunde, în partea referitoare la terenul din pct.”Bungări”,cerinței reclamanților, însă același expert a estimat a nu fi comod partajabil în natură terenul din pct.”Acasă”, întrucât prin atribuirea către fiecare parte a unei parcele de 241 mp din suprafața din suprafața totală de 964 mp a acestui teren, s-ar produce o împărțire ce nu ar asigura accesul tuturor părților la calea publică ce se află situat numai pe latura nordică a terenului, iar prin instituirea unor servituți de trecere s-ar ajunge la fărâmițarea excesivă a acestuia.

Instanța a remarcat că . atribui în natură fiecărei părți este de 207 mp, întrucât suprafața de 135 mp a amprentei la sol a casei și a anexelor gospodărești ce au fost testate pârâtei și surorii acesteia, C. A., în prezent decedată, se impune a fi scăzută din suprafața totală de 965 mp a terenului din pct. „Acasă”, cuprins în masa succesorală, iar instituirea servituților de trecere ce s-ar solicita în mod inevitabil de către părțile cărora li s-ar atribui parcele fără deschidere la calea publică, ar fărămița excesiv terenul din pct.”Acasă”.

Întrucât înșiși reclamanții au arătat că nu pretind drepturi succesorale cu privire la casa și anexele cu care au fost gratificata pârâta C. I. și sora ei, C. A., instanța a apreciat excesivă pretenția reclamanților față de terenul aferent construcțiilor testate, fiind greu de conceput că tatăl părților a avut, la momentul testării, reprezentarea că terenul ce excede amprentei la sol a construcțiilor, ar putea fi solicitat de ceilalți succesibili ai săi, fiind de adăugat și împrejurarea că reclamanții nu au fost în măsură să demonstreze că asupra terenului aferent acelor construcții, tatăl lor a avut un drept de proprietate, de care ar fi putut să dispună prin liberalitatea evocată, deși au susținut că terenurile nu au fost cooperativizate, înșiși reclamanții fiind cei care au solicitat un partaj de folosință, iar nu unul de proprietate, definitiv, astfel că fărămițarea obiectului folosinței actuale ar învinge chiar criteriul după care s-a solicitat a se face atribuirea bunurilor.

Astfel fiind, instanța a optat pentru atribuirea loturilor propuse de expert în cea din urma variantă, cea din completarea raportului de expertiza de lotizare, cu o modificare. Raportat la valorile loturilor propuse de expert în completarea la expertiză, instanța a reținut că această variantă de lotizare ar satisface nu numai principiul atribuirii în natură, cu diferențe valorice minime, dar și principiul echității, dacă reclamantului C. I. i s-ar atribui terenul din pct. „Seci 1”, inclus de expertul P. C. G. in lotul paratei C. I., dar cu privire la care a stabilit ca se impune a fi compensata această parată, de către reclamantul C. I., prin plata unei sulte de 1113,5 lei.

Pe cale de consecință, instanța a atribuit loturile conform dispozitivului, constatând că lotul atribuit reclamantei V. M. are o valoare de 44.590,00 lei, lotul atribuit reclamantei C. P. are o valoare de 44.590,00 lei, iar lotul atribuit pârâtei C. I. valorează 43.280,00 lei. Comparând aceste valori și raportându-le la valoarea de 44.591 lei, care ar reflecta o egalitate valorică a loturilor atribuite, instanța a reținut că lotul reclamantului C. I. depășește valoric pe cel al pârâtei C. I. cu suma de 1311,50 lei, astfel cum a calculat și expertul cauzei în completarea la expertiza de lotizare, iar față de loturile reclamantelor C. P. și V. M., s-a constatat o diferență valorică de 1,50 lei, ceea ce formează convingerea instanței că varianta de atribuire omologată, se circumscrie principiului echității, pârâta C. I. beneficiind de o menținere a situației actuale în ce privește terenul din pct.”Acasă” a cărui valoare este evident superioară tuturor celorlalte terenuri, astfel că pretenția sa de a se omologa varianta I din Raportul inițial va fi privită ca neîntemeiată.

În ce privește compensarea valorică a loturilor atribuite, instanța a apreciat că nu poate opera în cazul unei partaj de folosință”.

Împotriva acestei sentințe a declarat apel, în termen legal, pârâta C. I., solicitând admiterea apelului, schimbarea în parte a hotărârii primei instanțe, în sensul de a se dispune ieșirea din indiviziune a părților potrivit variantei I din raportul de expertiză tehnică întocmit de expert P. C. G., cu cheltuieli de judecată.

În motivarea apelului, s-a învederat Tribunalului că prin încheierea de admitere pronunțată în cauză la data de 13 decembrie 2011, s-a dispus admiterea în principiu și în parte atât a cererii principale, cât și a cererii reconvenționale formulată de către reclamantă, constatându-se componența masei succesorale după defuncții C. I. și C. V., precum și moștenitorii și cotele legale ce revin acestora.

S-a învederat că apelanta înțelege să critice hotărârea instanței de fond sub aspectul variantei de partaj la care s-a oprit instanța, variantă care nu reflectă situația din teren și nu respectă criteriile prevăzute la art. 673 ind. 9 Cod procedură civilă.

S-a precizat că prin raportul de expertiză efectuat și depus la dosar pentru termenul de judecată din 28 februarie 2012 de către ing. P. C. G. s-au propus două variante de partaj, în prima variantă propunându-se partajarea terenurilor în natură, conform folosinței actuale, variantă ce a fost și este agreată de către apelantă fiind cea care reflectă cel mai bine situația de fapt, care ține seama de criteriile generale de partajare, nu duce la fărâmițarea excesivă a bunurilor și nu se plătesc sulte.

Apelanta a arătat că terenul situat la locul numit Seci 1 se află în folosința sa de peste treizeci de ani, la fel cum se afla și . 67 de ari de la locul numit Buleasa 2, teren pe care a construit un grajd. În varianta de partaj agreată de către instanță, cea din completarea raportului de expertiză, terenul de la locul numit Seci I este propus tot în lotul apelantei și nicidecum al reclamantului C. I., astfel încât nu se relevă rațiunea pentru care s-a solicitat și s-a agreat de către instanță varianta partajării terenului situat la locul numit Dealu Comarnicului, acest teren aflându-se în folosința reclamantei V. M., în varianta propusă fărâmițându-se excesiv terenul.

Intimații C. I., V. M. și C. P. au formulat întâmpinare, prin care au solicitat respingerea apelului, cu cheltuieli de judecată.

Tribunalul Maramureș, prin decizia civilă nr. 6/A/07.01.2013, pronunțată în dosar nr._ , a respins apelul declarat de apelanta C. I., cu consecința menținerii în întregime a sentinței apelate.

A fost obligată apelanta C. I. să achite intimatei V. M. suma de 1300 lei cheltuieli de judecată.

Motivând decizia pronunțată, Tribunalul a reținut în considerentele acesteia, următoarele:

„Prin încheierea ședinței publice din data de 13 decembrie 2011 instanța a admis în principiu și în parte cererea principală introdusă și precizată de reclamanții-pârâți C. I., C. P. și V. M., în contradictoriu cu pârâta-reclamanta C. I., având ca obiect stabilirea masei succesorale și partaj.

A admis în principiu si in parte cererea reconvenționala formulata de pârâta-reclamantă C. I. împotriva reclamanților-pârâți C. I., C. P. si V. M., având ca obiect stabilirea masei succesorale și partaj.

A constatat deschisă succesiunea defunctei C. I., decedată la data de 04.09.1972, cu ultimul domiciliu in Salistea de Sus, judet M., mostenitorii legali ai defunctei fiind C. V. – sot supravietuitor, in cota de 5/20 parte din masa succesorala lasata de defuncta si descendentii de gradul I ai defunctei – reclamantii C. I., C. P., V. M., parata C. I. si fiica postdecedata, C. A., in cote egale de cate 3/20 fiecare, din aceeasi succesiune.

A constatat ca masa succesorala ramasa dupa defuncta C. I. se compune din urmatoarele terenuri: suprafata de 465 mp, situata in intravilanul localitatii Salistea de Sus, nr. 743, judet M., pct. „Acasa”, avand ca vecini pe V. A., D. I.,V. I. si I. N., cu valoarea de circulatie 19 530,oo lei, suprafata de 1160 mp, arabil, situat in pct. Seci 1, avand ca vecini pe M. V., C. I., C. D. și C. G., cu valoarea de circulatie 6960,oo lei, suprafata de 4305 mp, arabil, situat in pct. Seci 2, avand ca vecini pe C. I., M. G. și V. I., cu valoarea de circulatie 25 830,oo lei, suprafata de 14 575 mp, fanete, situat in pct. Buleasa 2, avand ca vecini râul Buleasa, C. V., I. P. și pădure, cu valoarea de circulatie 72 875,oo lei, suprafata de 5 500 mp, fanete, situat in pct. Dealul Comarnicului, avand ca vecini pe I. G., I. M., B. V. și C. G., cu valoarea de circulatie 11 000,oo lei.

A constatat deschisă succesiunea defunctului C. V. decedat la data de 26.02.1987, cu ultimul domiciliu in Salistea de Sus, judet M., mostenitorii legali ai defunctului fiind descendentii de gradul I ai acestuia – reclamantii C. I., C. P., V. M., parata C. I. si fiica postdecedata, C. A., in cote egale de cate 4/20 fiecare, din masa succesorala lasata de defunct.

A constatat ca masa succesorala ramasa dupa defunctul C. V. se compune din urmatoarele terenuri suprafata de 500 mp, curti – constructii si arabil, situata in intravilanul localitatii Salistea de Sus, nr. 743, judet M., pct. „Acasa”, avand ca vecini pe V. A., D. I.,V. I. si I. N., cu valoarea de circulatie 21.000,oo lei, suprafata de 2937 mp, arabil, situat in pct. Bungari, avand ca vecini pe I. V., V. I. și C. I., cu valoarea de circulatie 8 811,oo lei, suprafata de 2 270 mp, fanete, situat in pct. Valea Dinadii, avand ca vecini pe I. G., B. S. și V. S., cu valoarea de circulatie 4 540,oo lei, suprafata de 3 910 mp, fanete, situat in pct. Setref, avand ca vecini pe P. P., T. V. și I. G., cu valoarea de circulatie 7 820,oo lei.

A constatat deschisă succesiunea defunctei C. A. decedată la data de 02.01.1989, cu ultimul domiciliu in Salistea de Sus, judet M., mostenitorii legali ai defunctei fiind colateralii privilegiati ai acestia, frate si surori – reclamantii C. I., C. P., V. M., parata C. I., in cote egale de cate 5/20 fiecare, din masa succesorala lasata de defuncta.

A constatat că masa succesorală ramasa după defuncta C. A., se compune din cotele asupra bunurilor imobile culese in calitate de mostenitor legal și a constatat că masa bunurilor succesorale lasate succesiv de defunctii C. I., C. V. si C. A., supusa partajului de folosinta intre reclamantii C. I., C. P., V. M. si parata C. I., mostenitori legali pentru cotele egale de cate ¼ parte fiecare din aceasta masa, se compune din urmatoarele terenuri, avand o valoare totala de 199 355,oo lei: suprafata de 465 mp, situata in intravilanul localitatii Salistea de Sus, nr. 743, judet M., pct. „Acasa”, avand ca vecini pe V. A., D. I.,V. I. si I. N., cu valoarea de circulatie 19 530,oo lei. suprafata de 1160 mp, arabil, situat in pct. „Seci 1”, avand ca vecini pe M. V., C. I., C. D. și C. G., cu valoarea de circulatie 6960,oo lei, -suprafata de 4305 mp, arabil, situat in pct. „Seci 2”, avand ca vecini pe C. I., M. G. și V. I., cu valoarea de circulatie 25 830,oo lei, suprafata de 14 575 mp, fanete, situat in pct. „Buleasa 2”, avand ca vecini râul Buleasa, C. V., I. P. și pădure, cu valoarea de circulatie 72 875,oo lei, suprafata de 5 500 mp, fanete, situat in pct. „Dealul Comarnicului”, avand ca vecini pe I. G., I. M., B. V. și C. G., cu valoarea de circulatie 11 000,oo lei, suprafata de 500 mp, curti – constructii si arabil, situata in intravilanul localitatii Salistea de Sus, nr. 743, judet M., pct. „Acasa”, avand ca vecini pe V. A., D. I.,V. I. si I. N., cu valoarea de circulatie 21.000,oo lei, suprafata de 2937 mp, arabil, situat in pct. „Bungari”, avand ca vecini pe I. V., V. I. și C. I., cu valoarea de circulatie 8 811,oo lei, suprafata de 2 270 mp, fanete, situat in pct. „Valea Dinadii”, avand ca vecini pe I. G., B. S. și V. S., cu valoarea de circulatie 4 540,oo lei și suprafata de 3 910 mp, fanete, situat in pct. „Setref”, avand ca vecini pe P. P., T. V. și I. G., cu valoarea de circulatie 7 820,oo lei.

Urmare a pronunțării acestei încheieri (ce nu a fost apelată), expertul P. C. G. a propus inițial două variante de lotizare: una de partajare a terenurilor în natură, conform folosinței actuale, cu suprafețe egale, variantă în care nu se plătesc sulte, dar nu se ține seama de valoarea diferită a terenurilor, egalizarea operând doar ca suprafață; a doua variantă, de partajare valorică a terenurilor, conform folosinței actuale, cu plata unor sulte semnificative, ambele variante fiind propuse prin raportul de expertiză tehnică din 28.02.2012 (filele 136-140 dosar).

În data de 7.03.2012 reclamanții C. I., C. P. și V. M. au depus la dosar o cerere prin care au solicitat partajarea terenului „Acasă” în loturi, iar terenul „Dealul Comarnicului” să i se dea lui C. I., dat fiind că terenurile cele mai valoroase și din vatra satului au fost propuse spre atribuire lui C. I.. În consecință, prin completarea raportului de expertiză, expertul P. C. G. a relevat că terenul „Acasă”, în suprafață de 965 mp, din cauza amplasamentului construcțiilor pe acesta și a faptului că drumul de acces este situat parțial numai pe latura nordică, nu este economic partajabil, împărțirea în 4 parcele de câte 241 mp nu ar asigura acces la drumul public la toate parcelele. De asemenea expertul a propus o variantă de partaj în care terenul Dealul Comarnic (cel mai greu accesibil) a fost partajat în 4 loturi egale între cei patru frați, terenul „Bungari” fiind atribuit reclamantului C. I..

Prima instanță de fond a ales o variantă de partaj prin care a menținut propunerile expertului în ce privește lotul lui C. I., prin includerea terenurilor Acasă (965 mp – valoare_ lei) și o pătrime din terenul Dealul Comarnic (1375 mp – 2750 lei), dar a preluat din lotul propus pentru aceasta terenul Seci 1 (1160 mp -6960 lei) și l-a atribuit în lotul reclamantului C. I., cu compensarea prin sultă a lui C. I.. De altfel, analizând strict sultele calculate de expert, pare a rezulta că această modalitate de lotizare a fost avută în vedere și de expert în varianta a 3-a.

Tribunalul reține că potrivit prevederilor art. 6739 C.pr.civ. „la formarea și atribuirea loturilor, instanța va ține seama, după caz, și de acordul părților, mărimea cotei-părți ce se cuvine fiecăreia ori masa bunurilor de împărțit, natura bunurilor, domiciliul și ocupația părților, faptul că unii dintre coproprietari, înainte de a se cere împărțeala, au făcut construcții, îmbunătățiri cu acordul coproprietarilor sau altele asemenea”. Aceste criterii trebuie complinite și prin cele prevăzute de art. 741 C.civil de la 1864. Se apreciază că rămân operante criteriile prevăzute de art. 6739 C.pr.civ., chiar dacă în speță se procedează la efectuarea unui partaj de folosință, nu de proprietate.

Sub acest aspect, trebuie reținut că modalitatea în care au fost folosite bunurile de către coindivizarii posesori anterior partajului solicitat, nu reprezintă un criteriu expres în enumerarea art. 6739 C.pr.civ., iar pe de altă parte ar fi inoperant în condițiile partajului de folosință, care nu este menit a valida și respecta întocmai folosința anterioară, ci, în contextul neînțelegerilor între coposesori, a reechilibra echitabil această folosință între ei, proporțional cu cotele invocate și care în speță sunt egale. Întrucât prioritatea absolută în materie de partaj o reprezintă împărțirea bunurilor în natură, ori de câte ori aceasta este posibilă și economic avantajoasă, a atribui majoritatea bunurilor imobile (susceptibile de partajare) unui singur coposesor, pentru unicul considerent că acesta le-a folosit anterior (iar folosința nu este valorificată juridic altfel) echivalează cu eludarea dispozițiilor legale care instituie criterii de atribuire a bunurilor. Finalmente, partajul de folosință este solicitat tocmai pentru că această folosință ajunge să fie controversată și disputată.

În speță, apelanta a solicitat consfințirea judiciară a variantei nr. 1 din raportul de expertiză, (partajare în natură, conform folosinței, suprafețe egale) potrivit căreia îi reveneau terenurile „Acasă”, „Seci 1” și lotul 3 din terenul „Buleasa 2”. Valoric însă, lotul pretins de către reclamantă este net superior celui propus pentru C. I. și V. M.. Pe cale de consecință, varianta pentru care a optat prima instanță apare ca fiind cea mai echitabilă. Dificultatea exploatării terenului Dealul Comarnic este suportată egal, prin partajarea terenului între părți. Expertul a relevat că acest teren este situat la mare distanță de localitate, este și greu accesibil. Apoi, formarea unor loturi de câte 1375 mp nu este echivalentă cu o fărâmițare excesivă a respectivului teren. Pe de altă parte, apelanta a primit în lot cel mai valoros teren, pe care are edificate casa și anexa, terenul „Acasă”, în valoare de_ lei. Este lipsit de relevanță că prima instanță a modificat parțial propunerea de partajare avansată de expertul desemnat în cauză, deoarece hotărârea asupra modalității concrete de împărțire a bunurilor revine instanței sesizate cu acțiunea, raportul de expertiză fiind doar un mijloc de probă, iar nu un îndrumar obligatoriu pentru aceasta.

Raportat la considerentele anterior expuse, împrejurarea că apelanta ar folosi de peste 30 de ani terenul din locul numit Seci I sau că ar fi construit un grajd pe . construcție care în planșa foto depusă la dosar apare ca fiind provizorie) nu sunt de natură a atrage schimbarea hotărârii sub aspectul modalității de împărțire a folosinței terenurilor între coposesori, în primul rând o atare împărțire trebuind să fie echitabilă, inclusiv sub aspect valoric, al avantajelor pe care părțile le pot obține urmare a exercitării folosinței asupra terenurilor atribuite în lot și care în speță sunt evident mai mari în cazul terenurilor intravilane comparativ cu cele extravilane greu accesibile.

În același context este corectă aprecierea primei instanțe referitoare la lipsa obligației de achitare a sultei, sulta fiind echivalentul proprietății, iar nu al folosinței bunurilor, menirea acesteia fiind de a compensa o inegalitate valorică între loturi atribuite în proprietate.

Pe cale de consecință, în temeiul prevederilor art. 297 teza I C.pr.civ., apelul va fi respins ca nefondat, iar în aplicarea dispozițiilor art. 298 si 274 C.pr.civ., apelanta va fi obligată să achite intimatei V. M. suma de 1300 lei, cheltuieli de judecată în apel, constând în onorar avocat conform chitanțelor nr. 452/13.07.2012 și nr. 459/14.12.2012 depuse la dosar”.

Împotriva acestei decizii a declarat recurs, în termen legal, pârâta C. I., solicitând, în temeiul art. 312 coroborat cu art. 304 pct. 9 C.pr.civ., admiterea recursului, modificarea hotărârii atacate, în sensul admiterii apelului, schimbarea in parte a hotărârii instanței de fond, cu ieșirea din indiviziune a părților potrivit variantei nr. I din Raportul de Expertiza Tehnica, întocmit în cauza de către ing. P. C. G.. Cu cheltuieli de judecată în apel și în recurs.

În motivarea recursului s-a arătat că hotărârile pronunțate in cauza sunt nelegale si netemeinice, în ceea ce privește modalitatea de ieșire din indiviziune a pârtilor.

In urma probelor administrate in cauza, atât in primul ciclu procesual, cât si in rejudecare, instanța de fond a admis in principiu și în parte cererea principala si cererea reconventionala, stabilind componența masei succesorale după defuncții C. I. si C. V., părinții recurentei si ai reclamanților si cotele legale ce se cuvin moștenitorilor.

Critica recurentei se rezuma in a contesta modalitatea prin care s-a dispus partajarea bunurilor ce compun masa succesorala. Varianta adoptata de către prima instanța nu este in concordanta cu situația din teren si nu respecta criteriile enumerate la art. 673 ind. 9 C.pr.civ., dispozițiile art. 673 ind. 1 și urm. C.pr.civ., fiind aplicabile în speța, după opinia recurentei, acestea referindu-se la procedura împărțelii judiciare.

Varianta nr. I din Raportul de Expertiza, întocmit de către ing. P. C. G., reflecta situația din teren, are in vedere modalitatea de folosința a terenurilor ce compun masa succesorala si nu se stabilesc sulte.

Terenurile Seci 1 si Buleasa 2 se afla in folosința recurentei de peste treizeci de ani, perioada in care s-au adus terenului îmbunătățiri, au fost efectuate investiții, respectiv au fost plantați pomi fructiferi, iar pe terenul situat la locul numit Buleasa 2 a fost construit un grajd. Aceste aspecte nu au fost avute in vedere de către instanța de fond si instanța de apel.

Instanța de fond a avut in vedere la stabilirea loturilor Completarea la Raportul de Expertiza, dar nu in totalitate, din aceasta completare rezultând faptul ca terenul situat la locul numit Seci 1 este propus in lotul pârâtei si nicidecum in lotul intimatului C. I..

Tot in varianta cuprinsa in Completarea la Raportul de Expertiza se stabilesc si sultele nu au fost avute in vedere de către instanțe, motivându-se ca sultele se achita doar in situația discutării partajului asupra bunurilor proprietate si nu si in situația partajului de folosința cum este cazul in speța, opinie nelegala după susținerea recurentei pârâte.

Prin întâmpinarea formulată în cauză, intimații V. M., C. I. si C. P. au solicitat respingerea recursului formulat de C. I., ca nefondat, cu obligarea acesteia la cheltuieli de judecata.

În motivarea întâmpinării se arată că motivele invocate de recurenta nu sunt fondate. Atât instanța de fond, cat si instanța de recurs au pronunțat hotărâri temeinice si legale. Recurenta critica cele două hotărâri sub aspectul prin care s-a dispus partajarea bunurilor ce compun masa succesorala. Nu se aduc critici la componenta masei succesorale.

Susține recurenta in motivele de apel ca terenurile situate in Săliștea de Sus, la locurile denumite "Seci 1" si "Buleasa 2" se afla in folosința ei de peste 30 ani, perioada in care a adus terenurilor îmbunătățiri, a făcut investiții, respectiv a plantat pomi fructiferi si a construit un grajd.

În opinia intimaților, reaua credința a recurentei depășește orice imaginație. Pe lângă faptul ca recurenta nu a făcut niciun fel de îmbunătățiri la terenurile mai sus menționate si nu a construit niciun grajd, uita ca după apariția Legii nr. 18/1991 s-a prezentat la Primăria orașului Săliștea de Sus si a declarat ca toate terenurile ramase după părinții lor au fost incluse in C.A.P. Săliștea si ca este inica moștenitoare.

In consecința, i se eliberează Titlu de proprietate conform declarației, titlu a fost anulat, constatându-se ca terenurile nu au fost cooperativizate.

Părinții intimaților au avut si un teren cu vegetație forestiera in perimetrul orașului B..

F. știința si consimțământul intimaților, recurenta a făcut cerere de retrocedare (declarând ca este unica moștenitoare) si a obținut Titlu de proprietate, intimații fiind convinși ca, potrivit înțelegerii, a depus cererea prin care se solicita eliberarea unui titlu de proprietate pe numele tuturor moștenitorilor. Intimații s-au înșelat, sau mai bine au fost înșelați, de recurenta. Recurenta a vândut terenul cu vegetație forestiera, primit ca unica moștenitoare după părinții intimaților, obținând sume considerabile.

Pe terenul numit Buleasa 2, recurenta nu a construit nici un grajd. Din toate expertizele efectuate nu reiese ca pe acest teren s-ar afla vreun grajd. Pe acest teren exista un șopru de fan făcut de părinții intimaților, iar pomii existenți sunt plantați tot de părinții intimaților. In mod corect, au reținut cele două instanțe ca varianta pentru care au optat apare ca fiind cea mai echitabila, recurentei fiindu-i atribuit lotul cel mai valoros, pe care se afla casa si anexele (primite tot de la părinți).

Prin decizia civilă nr. 2378/R/17.05.2013 a Curții de Apel Cluj, pronunțată în dosar nr._ , s-a admis recursul declarat de pârâta C. I., împotriva deciziei civile nr. 6/A0.01.2013 a Tribunalului Maramureș, pronunțată în dosar nr._, care a fost casată și rejudecând, s-a admis apelul declarat de pârâta C. I., în contra sentinței civile nr. 311/08.06.2012 a Judecătoriei Dragomirești, pronunțată în dosar civil nr._, care a fost anulată în întregime, fiind trimisă cauza pentru rejudecare pe fond la Judecătoria Dragomirești.

Pentru a pronunța această soluție, instanța de recurs a reținut în considerentele hotărârii sale, următoarele:

„La termenul de judecată din data de 17.05.2013 Curtea, din oficiu, în temeiul art. 306 alin. 2 C.pr.civ., coroborat cu art. 304 pct. 5 C.pr.civ., a invocat un motiv de recurs de ordine publică, și anume, nulitatea hotărârii pronunțate de instanța de fond, nulitate decurgând din lipsa minutei acestei hotărâri.

Examinând recursul prin prisma acestui motiv de recurs de ordine publică, Curtea constată că acesta este fondat strict în aceste limite, pentru motivele ce urmează a fi expuse:

Potrivit art. 306 alin. 2 C.pr.civ., motivele de recurs de ordine publică pot fi invocate și din oficiu de instanța de recurs, care însă este obligată să le pună în dezbaterea părților.

În conformitate cu prevederile art. 304 alin. 1 pct. 5 coroborat cu art. 312 alin. 3 teza II C.pr.civ., este posibilă casarea unei hotărâri când, prin hotărârea dată, instanța a încălcat formele de procedură prevăzute sub sancțiunea nulității de art. 105 alin. 2 C.pr.civ., acest din urmă text legal stipulând expres faptul că actele îndeplinite cu neobservarea formelor legale se vor declara nule numai dacă prin aceasta s-a pricinuit părții o vătămare ce nu se poate înlătura decât prin anularea lor, exceptând cazul nulităților prevăzute anume de lege, când vătămarea se presupune până la dovada contrarie.

Art. 258 alin. 1 C.proc.civ. prevede că, după ce s-a întrunit majoritatea, se va întocmi de îndată dispozitivul hotărârii care se semnează, sub pedeapsa nulității, de către judecător și care se pronunță de către președinte în ședință publică, chiar în lipsa părților.

Potrivit art. 261 alin. 1 pct. 1-8 C.proc.civ., hotărârea se dă în numele legii și va cuprinde: arătarea instanței care a pronunțat-o și numele judecătorilor care au luat parte la judecată; numele, domiciliul sau reședința părților, calitatea în care s-au judecat; numele mandatarilor sau reprezentanților legali și al avocaților; obiectul cererii și susținerile în prescurtare ale părților, cu arătarea dovezilor, arătarea concluziilor procurorului; motivele de fapt și de drept care au format convingerea instanței, cum și cele pentru care s-au înlăturat cererile părților; dispozitivul întocmit potrivit art. 258 alin. 1 C.pr.civ., calea de atac și termenul în care se poate exercita; mențiunea că pronunțarea s-a făcut în ședință publică, precum și semnăturile judecătorilor și grefierului.

Prin urmare, în mod imperativ, Codul de procedură civilă, prin textul art. 258 alin. 1 C.pr.civ., prevede obligativitatea întocmirii dispozitivului hotărârii, dispozitiv care nu reprezintă altceva decât soluția pe scurt, consemnată, sub sancțiunea nulității, de îndată ce s-a întrunit majoritatea.

Dispozitivul hotărârii, întocmit în conformitate cu prevederile art. 258 alin. 1 C.pr.civ., trebuie să fie cuprins, potrivit art. 261 alin. 1 pct. 6 C.pr.civ., și în hotărârea ce se va redacta ulterior.

În speță, se constată că în dosarul instanței de fond nu se regăsește nicăieri minuta hotărârii, respectiv, dispozitivul întocmit în conformitate cu dispozițiile art. 258 alin. 1 C.pr.civ.

Dezbaterea pe fond a cauzei și concluziile părților au avut loc la termenul de judecată din data de 05.06.2012 (f. 182 dosar fond), când, în temeiul art. 260 C.pr.civ., s-a dispus amânarea pronunțării hotărârii în cauză pentru data de 08.06.2012.

La dosarul de fond, imediat după încheierea de amânare a pronunțării, aflată la fila 182, se regăsește sentința primei instanțe (f. 183 - 187 dosar fond), fără însă să existe și minuta hotărârii.

Minuta hotărârii nu se regăsește nici în cuprinsul dosarului, prin scrierea acesteia pe verso-ul cererii de chemare în judecată, ori a vreunei încheieri de ședință.

Chiar dacă, în cuprinsul hotărârii fondului este trecut acest dispozitiv (pag. 187 dosar fond), totuși, dispozitivul sentinței nr. 311/08.06.2012, nu poate fi colaționat cu minuta hotărârii, întrucât aceasta nu se regăsește la dosarul cauzei.

Prin prisma art. 105 alin. 2 și 3 C.pr.civ., coroborat cu art. 108 alin. 1 C.pr.civ., lipsa dispozitivului ce trebuia întocmit în conformitate cu art. 258 alin. 1 C.pr.civ., atrage nulitatea hotărârii primei instanțe.

Așa fiind, pentru considerentele anterior expuse, prin prisma art. 258 alin. 1, art. 261 alin. 1 pct. 6 C.pr.civ., rap. la art. 105 alin. 2 și 3 C.proc.civ., Curtea constată că hotărârea primei instanțe este lovită de nulitate absolută, pentru lipsa minutei, „a dispozitivului” hotărârii Judecătoriei Dragomirești.

Pe cale de consecință, în temeiul art. 306 alin. 2 C.proc.civ., rap. la art. 304 pct. 5 C.proc.civ., se va admite în parte recursul pârâtei, în limitele motivului de recurs de ordine publică, conform dispozitivului prezentei decizii, se va casa în întregime decizia recurată și rejudecându-se apelul, se va dispune admiterea acestuia, în conformitate cu art. 297 alin. 2 C.pr.civ., cu consecința anulării în întregime a sentinței primei instanțe, și a trimiterii cauzei pentru rejudecare pe fond la Judecătoria Dragomirești.

Eventualele cheltuieli de judecată ocazionate părților vor fi avute în vedere de instanța de rejudecare”.

În rejudecare cauza a fost înregistrată pe rolul Judecătoriei Dragomirești sub nr._ *.

Prin sentința civilă nr. 688/02.07.2013, pronunțată de Judecătoria Dragomirești în dosar nr._ , s-a admis excepția autorității de lucru judecat și, în consecință, s-a respins ca inadmisibilă cererea în nulitatea absolută a titlului de proprietate nr. 6005/88/04.11.2002 și cererea în partaj, cu privire la terenul din pct.”Dealul Bradului”.

S-a admis în parte cererea de partaj a reclamanților-pârâți C. I., C. P. și V. M., în contradictoriu cu pârâta-reclamantă C. I..

S-a admis în parte, cererea reconvențională de partaj a pârâtei-reclamante C. I., formulată în contradictoriu cu aceeași reclamanți-pârâți.

S-a dispus partajarea posesiei și folosinței bunurilor succesorale stabilite prin încheierea de admitere în principiu pronunțată în cauză la data de 13.12.2011, astfel:

1. Reclamantului-pârât C. I., i se atribuie în posesie și folosință lotul în valoare totală de 45.906 lei, compus din:

-terenul din pct.”Bungări”, în suprafață de 2937 mp și valoarea de 8.811 lei;

-terenul din pct.”Buleasa 2”, identificat prin lotul nr.1 în anexa grafică nr.2 la completarea raportului de expertiză, având suprafața de 3005 mp și valoarea de 15.025 lei;

-terenul din pct. ”Dealul Comarnicului” identificat în anexa nr.1 la completarea raportului de expertiză, în suprafață de 1375 mp și valoarea de 2.750 lei;

-terenul din pct.”Valea Dinadii”, în suprafață de 2270 mp și valoarea de 4.540 lei;

-terenul din pct.”Șetref” în suprafață de 3910 mp și valoarea de 7.820 lei;

-terenul din pct.”Seci 1” în suprafață de 1160 mp și valoarea de 6.960 lei.

2.Reclamantei-pârâte V. M., i se atribuie în posesie și folosință lotul în valoare totală de 44.590 lei, compus din:

- terenul din pct.”Seci 2” în suprafață de 1630 mp și valoare de 9.780 lei;

- terenul din pct. „Buleasa 2”, identificat prin lotul nr. 2 în anexa grafică nr.2 la completarea raportului de expertiză, având suprafața de 6412 m.p. și valoarea de 32.060 lei;

- terenul din pct. ” Dealul Comarnicului” identificat în anexa grafică nr.1 la completarea raportului de expertiză, având suprafața de 1375 m.p. și valoarea de 2.750 lei.

3. Reclamantei C. P., i se atribuie în posesie și folosință lotul în valoare totală de 44.590 lei, compus din:

- terenul din pct. „Seci 2”, în suprafață de 2675 și valoare de 16.050 lei;

-terenul din pct.”Buleasa”, identificat prin lotul nr.3 în anexa grafică nr.2 la completarea raportului de expertiză, având suprafața de 5158 mp și valoarea de 25.790 lei.

-terenul din pct.”Dealul Comarnicului” identificat în anexa nr.1 la completarea raportului de expertiză în suprafață de 1375 mp și valoarea de 2.750 lei

4.Pârâtei-reclamante C. I. i se atribuie în posesie și folosință lotul în valoare totală de 43.280 lei, compus din:

-terenul din pct.”Acasă”, în suprafață de 965 mp și valoarea de 40.530 lei;

-terenul din pct.”Dealul Comarnicului” identificat în anexa nr.1 la completarea raportului de expertiză în suprafață de 1375 mp și valoarea de 2750 lei.

S-a respins cererea de compensare valorică a loturilor atribuite în posesia și folosința părților.

Au fost compensate cheltuielile de judecată și au fost obligați, prin dispoziție executorie, reclamanții C. I., V. M. și C. P. să plătească suma de 300 lei, cu titlu de diferență onorariu datorat expertului P. C. G., pentru efectuarea expertizei de identificare a bunurilor succesorale.

Pentru a pronunța această soluție, instanța de fond a reținut în considerentele sentinței sale, următoarele:

„După ce s-a trimis cauza în rejudecare și a fost înregistrată la instanță sub nr._ respectându-se îndrumarul deciziei tribunalului, s-a timbrat cererea reconvențională, s-a stabilit obiectul acesteia, s-a pus în discuție excepția autorității de lucru judecat cu privire la cuprinderea în masa bunurilor de împărțit a terenului situat la locul numit *Dealu Bradului*, raportat la Sent.civ. nr. 463/19.02.2004 a Judecătoriei V. de Sus, precum și cererea de nulitate a Titlului de proprietate nr. 6005/88/04.11.2002.

Totodată reclamanții au precizat obiectul acțiunii, ca fiind casa si anexele gospodărești de la nr. 743 din Săliștea de Sus; s-a renunțat la judecata pentru terenurile cu vegetație forestiera, întrucât nu s-a eliberat titlu de proprietate și au arătat că Sent.civ. nr. 463/2004 are autoritate de lucru judecat. De asemenea, au menționat că prin Sent.civ. nr. 182/R/2005, irevocabila, s-a anulat titlu de proprietate si încheierile de intabulare. Au mai depus explicații în scris prin care au arătat că nu formează obiectul cererii bunurile din testamentul nr. 678/1986 prin care testatorul C. V. a gratificat pe parata C. I. si pe sora ei C. A..

Pentru că părțile au arătat că nu au titluri de proprietate asupra terenurilor in litigiu s-a pus in discuție calificarea juridică a cererii, părțile arătând că înțeleg să solicite un partaj de folosință.

Trebuie reținut că la termenul din 02.11.2010 din dosarul_ părțile au arătat, de comun acord ca terenurile nerecunoscute reciproc sunt cele din pct. “L. Latului” sau “Buleasa”, din pct. “Acasa” sau “Pe coasta” si din pct. “Bungari”, fiecare dintre acestea arătând titlul cu care se pretinde ca folosesc fiecare dintre aceste terenuri(f.50-51).

Întrucât la acest termen, cei doi avocați, care reprezintă părțile cu interese contradictorii din proces, au declarat că sunt de acord cu bunurile incluse în cele trei mase succesorale rămase după defuncții C. I., C. V. și C. A., că nu au de formulat nici un fel de obiecțiuni cu privire la acestea, nici cu privire la constatarea persoanelor care au calitatea de moștenitori cu vocație succesorală ai defuncților și a cotelor ce le revin din moștenire, instanța a apreciat că sunt aplicabile dispozițiile art. 673 ind. 3 C.pr.civ., astfel că încheierea de admitere în principiu din data de 13.12.2011 este legală și întemeiată și a menținut-o.

Nu au existat discuții nici cu privire la excepția autorității de lucru judecat, referitor la terenul situat la locul numit *Dealu Bradului*, raportat la Sent.civ. nr. 463/19.02.2004 a Judecătoriei V. de Sus, precum și la cererea de nulitate privind Titlu de proprietate nr. 6005/88/04.11.2002, puse în discuția părților la termenul din data de 27.07.2010, în dosarul de mai sus,astfel că instanța le-a unit cu fondul cauzei.

Prin încheierea de admitere în principiu s-a constatat că masa succesorala rămasa după defuncta C. I. se compune din următoarele terenuri: suprafața de 465 mp, situata in intravilanul localității Săliștea de Sus, nr. 743, județ Maramureș, la locul numit *Acasa*, având ca vecini pe V. A., D. I.,V. I. si I. N., cu valoarea de circulație 19 530 lei, suprafața de 1160 mp, arabil, situat la locul numit * Seci 1*, având ca vecini pe M. V., C. I., C. D. și C. G., cu valoarea de circulație 6960 lei, suprafața de 4305 mp, arabil, situat la locul numit * Seci 2*, având ca vecini pe C. I., M. G. și V. I., cu valoarea de circulație 25 830 lei, suprafața de 14 575 mp, fanete, situat la locul numit * Buleasa 2*, având ca vecini râul Buleasa, C. V., I. P. și pădure, cu valoarea de circulație 72 875 lei, suprafața de 5.500 mp, fanete, situat la locul numit *Dealul Comarnicului*, având ca vecini pe I. G., I. M., B. V. și C. G., cu valoarea de circulație 11 000 lei.

S-a stabilit că au vocație succesorală ai defunctei, în calitate de moștenitori, C. V., ca soț supraviețuitor, în cotă de 5/20 parte, reclamanții C. I., C. P., V. M., pârâta C. I. și fiica postdecedată C. A., în calitate de fiu și fiice, în cote de 3/20 parte fiecare.

S-a constatat că masa succesorala rămasa după defunctul C. V. decedat la data de 26.02.1987, cu ultimul domiciliu in Săliștea de Sus, județ Maramureș, se compune din următoarele terenuri: suprafața de 500 mp, curți – construcții si arabil, situata in intravilanul localității Săliștea de Sus, nr. 743, județul Maramureș, la locul numit *Acasa*, având ca vecini pe V. A., D. I.,V. I. si I. N., cu valoarea de circulație 21.000 lei, suprafața de 2937 mp, arabil, situat la locul numit *Bungari*, având ca vecini pe I. V., V. I. și C. I., cu valoarea de circulație 8 811 lei, suprafața de 2 270 mp, fânețe, situat la locul numit *Valea Dinadii*, având ca vecini pe I. G., B. S. și V. S., cu valoarea de circulație 4 540 lei, suprafața de 3 910 mp, fanete, situat la locul numit *Setref*, având ca vecini pe P. P., T. V. și I. G., cu valoarea de circulație 7 820 lei.

Totodată s-a stabilit că sunt moștenitori legali ai defunctului reclamanții C. I., C. P., V. M., parata C. I. si fiica postdecedata, C. A., în calitate de fiu și fiice, in cote egale de cate 4/20 parte, fiecare.

S-a mai constatat că masa succesorală rămasă după defuncta C. A., decedată la data de 02.01.1989, fostă cu ultimul domiciliu in Săliștea de Sus, județul Maramureș se compune din cotele asupra bunurilor imobile culese in calitate de moștenitor legal conform prezentului dispozitiv și că masa bunurilor succesorale lăsate succesiv de defuncții C. I., C. V. si C. A., supusa partajului de folosința intre reclamanții C. I., C. P., V. M. si parata C. I., moștenitori legali pentru cotele egale de cate ¼ parte fiecare din aceasta masa, se compune din următoarele terenuri:

suprafața de 465 mp, situata in intravilanul localității Salistea de Sus, nr. 743, județ Maramureș, la locul numit *Acasă*, având ca vecini pe V. A., D. I.,V. I. si I. N., cu valoarea de circulație 19 530 lei, suprafața de 1160 mp, arabil, situat la locul numit *Seci 1*, având ca vecini pe M. V., C. I., C. D. și C. G., cu valoarea de circulație 6960 lei, suprafața de 4305 mp, arabil, situat la locul numit *Seci 2*, având ca vecini pe C. I., M. G. și V. I., cu valoarea de circulație 25 830 lei, suprafața de 14 575 mp, fanete, situat la locul numit Buleasa 2*, având ca vecini râul Buleasa, C. V., I. P. și pădure, cu valoarea de circulație 72 875 lei, suprafața de 5 500 mp, fanete, situat la locul numit „Dealul Comarnicului”, având ca vecini pe I. G., I. M., B. V. și C. G., cu valoarea de circulație 11 000 lei, suprafața de 500 mp, curți – construcții si arabil, situata in intravilanul localitatii Săliștea de Sus, nr. 743, județ Maramureș, la locul numit *Acasă*, având ca vecini pe V. A., D. I.,V. I. si I. N., cu valoarea de circulație 21.000 lei, suprafața de 2937 mp, arabil, situat la locul numit *Bungari*, având ca vecini pe I. V., V. I. și C. I., cu valoarea de circulație 8 811 lei, suprafața de 2 270 mp, fanete, situat la locul numit *Valea Dinadii*, având ca vecini pe I. G., B. S. și V. S., cu valoarea de circulație 4 540 lei și suprafața de 3 910 mp, fanete, situat la locul numit *Setref*, având ca vecini pe P. P., T. V. și I. G., cu valoarea de circulatei 7 820 lei.

De asemenea, s-a constatat că sunt moștenitori legali ai defunctei, fiind colateralii privilegiați ai aceștia, frate si surori – reclamanții C. I., C. P., V. M., parata C. I., in cote egale de cate 5/20 fiecare.

În cauză s-a efectuat un raport de expertiză de către expertul tehnic P. C. G..

Examinând cererea în partaj, în limitele încheierii de admitere în principiu, se reține că excepția autorității de lucru judecat este întemeiată, întrucât prin Sentința civilă nr.493/12.09.2006 a Judecătoriei Dragomirești, irevocabilă prin Decizia civilă nr.47/R/31.01.2007 s-a soluționat cererea în nulitate absolută a aceluiași T.P.nr.6005/88/04.11.2002, între aceleași părți ca și în prezenta cerere, iar prin Sentința civilă nr.463/19.02.2004 a Judecătoriei V. de Sus, pronunțată în Dosar nr.511/2004 al acestei instanțe, definitivă prin Decizia civilă nr.1073/2004 pronunțată de Curtea de Apel Cluj în Dosar nr.6889/2004, s-a respins cererea de partaj cu privire la terenul situat la locul numit *Dealul Bradului*.

Întrucât prin declarație verbală au renunțat la judecarea cererii de partajare a acestui teren și a cererii în nulitate TP nr.6005/88/04.11.2002 numai reclamanții C. I. și V. M. dar nu și reclamanta C. P., renunțarea făcută de aceștia prin apărător neîntrunind cerințele art.246 C.pr.civ., instanța se va pronunța asupra excepției autorității de lucru judecat și raportat la cererea privind acest teren.

Tripla identitate cerută pentru aplicarea dispozițiilor art.1021 c.civ. există întrucât judecata a fost făcută între aceleași părți, având același obiect și aceeași cauză, respectiv temei juridic.

Raportat la considerentele expuse, admițându-se excepția de lucru judecat vor fi respinse ca inadmisibile cererea în nulitate absolută a T.P.nr.6005/88/04.11.2002 si cererea de partaj cu privire la terenul din pct. Dealul Bradului.

Pe fondul cererii de partaj, instanța reține că bunurile de împărțit sunt terenurile descrise în încheierea de admitere în principiu, cu privire la care părțile au învederat la termenul din 02.11.2010 că nu au titlu de proprietate și prin urmare, solicită un partaj de folosință a acestor terenuri.

Prin urmare, instanța va analiza cererea de partaj în modalitatea indicată de părți, urmând a se avea în vedere, ca lege aplicabilă, Codul Civil de la 1864, date fiind momentul introducerii cererii de partaj, raportat la dispozițiile tranzitorii cuprinse de art. 6 alin.2 din Legea nr.71/2011.

Partajul de folosință se deosebește de partajul definitiv sau de proprietate, referindu-se numai la posesia și folosința bunurilor succesorale, fiecare copărtaș folosind individual bunurile atribuite și având dreptul la fructele produse de acestea, fără obligația de a da socoteală celorlalți coindivizari.

Reclamanții C. I., V. M. și C. P., precum și pârâta C. I. sunt descendenți de gradul I ai defuncților C. V. și C. I. și colaterali privilegiați ai defunctei lor surori, C. A., fiecare culegând din moștenirile deschise succesiv cote egale de ¼ parte din masa succesorală stabilita conform încheierii de admitere în principiu ce va fi avută în vedere la atribuirea în posesie și folosință a bunurilor succesorale identificate și evaluate de expertul desemnat în cauză –dl.ing.P. C. G..

Potrivit art. 6735 și urm. din c.p.civ., formarea și atribuirea loturilor, instanța va face împărțela în natură, dar va ține seama, după caz, de acordul părților, mărimea cotei-părți ce se cuvine fiecăreia ori masa bunurilor de împărțit, natura bunurilor, domiciliul și ocupația părților, faptul că unii dintre coproprietari, înainte de a se cere împărțeala, au făcut construcții, îmbunătățiri cu acordul coproprietarilor sau altele asemenea.

Totodată la formarea și compunerea loturilor, trebuie să se dea în fiecare parte, pe cât se poate, aceeași cantitate de mobile, de imobile, de drepturi sau de creanțe de aceeași natură și valoare, evitându-se pe cât posibil fărâmițarea oricăror bunuri.

Expertul desemnat pentru formarea loturilor ce vor forma obiectul atribuirii în posesie și folosință a identificat două variante de partajare, având în vedere criteriul folosinței actuale-pentru varianta I și adăugând la acest criteriu și pe cel valoric pentru varianta a II-a.

Încuviințându-se obiecțiunilor reclamanților față de lucrarea de expertiză, s-a dispus a fi întocmită o variantă în care să fie împărțit în 4 părți terenul de la locul numit *Acasă*, iar terenul de la locul numit *Bungări* să fie înscris în lotul reclamantului C. I., conform folosinței actuale și pe cât posibil, fără a fi necesare sulte.

Expertul a completat expertiza, propunând o variantă ce corespunde, în partea referitoare la terenul de la locul numit *Bungări*,cerinței reclamanților, însă același expert a estimat a nu fi comod partajabil în natură terenul din locul numit *Acasă*, întrucât prin atribuirea către fiecare parte a unei parcele de 241 mp din suprafața din suprafața totală de 964 mp a acestui teren, s-ar produce o împărțire ce nu ar asigura accesul tuturor părților la calea publică ce se află situat numai pe latura nordică a terenului, iar prin instituirea unor servituți de trecere, s-ar ajunge la fărâmițarea excesivă a acestuia.

Instanța observă, însă, că . atribui în natură fiecărei părți este de 207 mp, întrucât suprafața de 135 mp a amprentei la sol a casei și a anexelor gospodărești ce au fost testate pârâtei și surorii acesteia, C. A.,în prezent decedată, se impune a fi scăzută din suprafața totală de 965 mp a terenului de la locul numit *Acasă*, cuprins în masa succesorală, iar instituirea servituților de trecere, ce s-ar solicita în mod inevitabil de către părțile cărora li s-ar atribui parcele fără deschidere la calea publică, ar fărâmița excesiv acest teren.

Întrucât înșiși reclamanții au arătat că nu pretind drepturi succesorale cu privire la casa și anexele cu care au fost gratificata pârâta C. I. și sora ei, C. A., se apreciază excesivă pretenția acestora față de terenul aferent construcțiilor testate, fiind greu de conceput că tatăl părților a avut, la momentul testării, reprezentarea că terenul ce excede amprentei la sol a construcțiilor, ar putea fi solicitat de ceilalți succesibili ai săi, fiind de adăugat și împrejurarea că reclamanții nu au fost în măsură să demonstreze că asupra terenului aferent acelor construcții, tatăl lor a avut un drept de proprietate, de care ar fi putut să dispună prin liberalitatea evocată, deși au susținut că terenurile nu au fost cooperativizate.

Având în vedere valorile loturilor propuse de expert în completarea la expertiză, instanța reține că această variantă de lotizare ar satisface nu numai principiul atribuirii în natură, cu diferențe valorice minime, dar și principiul echității, dacă reclamantului C. I. i s-ar atribui terenul de la locul numit *Seci 1*, inclus de expertul P. C. G. in lotul paratei C. I., dar cu privire la care a stabilit că se impune a fi compensata această parată, de către reclamantul C. I., prin plata unei sulte de 1113,5 lei.

În consecință, vor fi atribuite părților in posesie si folosința loturile propuse de expert in cea din urmă variantă, cea din completarea raportului de expertiza de lotizare.

Comparând valorile loturilor atribuite și raportându-le la valoarea de 44.591 lei, care ar reflecta o egalitate valorică a loturilor atribuite, se observă că cel al reclamantului C. I. depășește valoric pe cel al pârâtei C. I. cu suma de 1311,50 lei, astfel cum a calculat și expertul cauzei în completarea la expertiza de lotizare, iar față de loturile reclamantelor C. P. și V. M., se constată o diferență valorică de 1,50 lei. Astfel că varianta de atribuire omologată, se circumscrie principiului echității, pârâta C. I. beneficiind de o menținere a situației actuale în ce privește terenul de la locul numit *Acasă* a cărui valoare este evident superioară tuturor celorlalte terenuri, astfel că pretenția sa de a se aplica varianta I din Raportul inițial va fi privită ca neîntemeiată.

Instanța apreciază că în cazul unei partaj de folosință nu poate opera compensarea valorică a loturilor atribuite, motiv pentru care nu va acorda asemenea sulte.

Cererea reclamanților de acordare a cheltuielilor de judecată se va respinge, datorită faptului că nu au achitat suma de 300 lei reprezentând diferența de onorariu datorat expertului P. C. G. pentru lucrarea de identificare a terenurilor supuse partajului, urmând a fi obligați, prin dispoziție executorie, la plata acestei sume.

Cheltuielile de judecată efectuate de părți urmează a fi compensate, ca o consecință a admiterii în parte atât a cererii principale, cât și a celei reconvenționale, precum și datorită faptului că obiectul cauzei este o cerere de partaj care profită tuturor, cotele părți ce le revin fiind egale”.

Apelul declarat de pârâta C. I. împotriva sentinței nr. 688/02.07.2013 a Judecătoriei Dragomirești a fost respins de Tribunalul Maramureș, prin decizia civilă nr. 142/A/02.04.2014, pronunțată în dosar nr._ , apelanta fiind obligată să îi plătească intimatei V. M. suma de 800 lei, cheltuieli de judecată în apel.

Pentru a pronunța această soluție, Tribunalul Maramureș a reținut în considerentele deciziei sale, următoarele:

„Prin decizia pronunțată de către Curtea de Apel Cluj s-a dispus admiterea recursului, invocându-se un motiv de ordine publică, respectiv nulitatea hotărârii instanței de fond, datorită lipsei minutei hotărârii pronunțate.

În rejudecare, instanța de fond a păstrat varianta de partaj însușită în cel de-al doilea ciclu procesual, motivând că pretenția pârâtei C. I. de a se aplica varianta nr. 1 din raportul de expertiză va fi privită ca neîntemeiată.

Modalitatea în care au fost folosite bunurile de către coindivizarii posesori anterior partajului solicitat, nu reprezintă un criteriu expres în enumerarea art. 6739 C.pr.civ., iar pe de altă parte ar fi inoperant în condițiile partajului de folosință, care nu este menit a valida și respecta întocmai folosința anterioară, ci, în contextul neînțelegerilor între coposesori, a reechilibra echitabil această folosință între ei, proporțional cu cotele invocate și care în speță sunt egale. Întrucât prioritatea absolută în materie de partaj o reprezintă împărțirea bunurilor în natură, ori de câte ori aceasta este posibilă și economic avantajoasă, a atribui majoritatea bunurilor imobile (susceptibile de partajare) unui singur coposesor, pentru unicul considerent că acesta le-a folosit anterior (iar folosința nu este valorificată juridic altfel) echivalează cu eludarea dispozițiilor legale care instituie criterii de atribuire a bunurilor. Finalmente, partajul de folosință este solicitat tocmai pentru că această folosință ajunge să fie controversată și disputată.

În speță, apelanta a solicitat consfințirea judiciară a variantei nr. 1 din raportul de expertiză, (partajare în natură, conform folosinței, suprafețe egale) potrivit căreia îi reveneau terenurile „Acasă”, „Seci 1” și lotul 3 din terenul „Buleasa 2”. Valoric însă, lotul pretins de către reclamantă este net superior celui propus pentru C. I. și V. M.. Pe cale de consecință, varianta pentru care a optat prima instanță apare ca fiind cea mai echitabilă. Dificultatea exploatării terenului Dealul Comarnic este suportată egal, prin partajarea terenului între părți. Expertul a relevat că acest teren este situat la mare distanță de localitate, este și greu accesibil. Apoi, formarea unor loturi de câte 1375 mp nu este echivalentă cu o fărâmițare excesivă a respectivului teren. Pe de altă parte, apelanta a primit în lot cel mai valoros teren, pe care are edificate casa și anexa, terenul „Acasă”, în valoare de_ lei. Este lipsit de relevanță că prima instanță a modificat parțial propunerea de partajare avansată de expertul desemnat în cauză, deoarece hotărârea asupra modalității concrete de împărțire a bunurilor revine instanței sesizate cu acțiunea, raportul de expertiză fiind doar un mijloc de probă, iar nu un îndrumar obligatoriu pentru aceasta.

Raportat la considerentele anterior expuse, împrejurarea că apelanta ar folosi de peste 30 de ani terenul din locul numit Seci I sau că ar fi construit un grajd pe . construcție care în planșa foto depusă la dosar apare ca fiind provizorie) nu sunt de natură a atrage schimbarea hotărârii sub aspectul modalității de împărțire a folosinței terenurilor între coposesori, în primul rând o atare împărțire trebuind să fie echitabilă, inclusiv sub aspect valoric, al avantajelor pe care părțile le pot obține urmare a exercitării folosinței asupra terenurilor atribuite în lot și care în speță sunt evident mai mari în cazul terenurilor intravilane comparativ cu cele extravilane greu accesibile.

În același context este corectă aprecierea primei instanțe referitoare la lipsa obligației de achitare a sultei, sulta fiind echivalentul proprietății, iar nu al folosinței bunurilor, menirea acesteia fiind de a compensa o inegalitate valorică între loturi atribuite în proprietate.

Având în vedere considerentele de mai sus, apelul va fi respins conform dispozitivului, apelanta urmând a fi obligată la plata către intimați a sumei de 800 lei cheltuieli de judecată în apel reprezentând onorariu avocațial redus în temeiul art. 274 alin. 3 Cod procedură civilă 1865”.

Împotriva acestei decizii a declarat recurs, în termen legal, pârâta C. I., solicitând, în temeiul art. 312 coroborat cu art. 304 pct. 7 si 9 C.pr.civ., admiterea recursului, modificarea hotărârii atacate, în sensul admiterii apelului, a schimbării în parte a sentinței primei instanțe, cu consecința dispunerii ieșirii din indiviziune a părților, potrivit variantei nr. 1 din Raportul de Expertiza întocmit de către ing. P. C. G.; cu obligarea intimaților, in solidar, la plata cheltuielilor de judecata, în căile de atac din cele doua cicluri procesuale, reprezentând taxa judiciara de timbre si onorar avocat, potrivit unei note depuse ulterior.

În motivarea recursului s-a arătat că atât hotărârea instanței de fond, cât și hotărârea instanței de apel, sunt nelegale și netemeinice, in ce privește modalitatea de partajare a terenurilor cuprinse in masa succesorala a defuncților C. I. si C. V..

Recurenta apreciază, în motivele de recurs, că componența masei succesorale după cei doi defuncți si cotele de comoștenitori ale părților au fost corect și legal stabilite prin încheierea de admitere în principiu pronunțata de către instanța de fond, neexistând critici nici din partea pârâtei si nici din partea reclamanților - intimați.

Cauza fost trimisa in rejudecare de către instanța de recurs, invocându-se nulitatea hotărârii instanței de fond, datorita lipsei minute! hotărârii pronunțate.

In rejudecare s-a menținut varianta de partaj, dispusa in primul ciclu procesual, invocându-se netemeinicia solicitării pârâtei de a se da eficienta si a se dispune partajarea terenurilor potrivit variantei nr. l din Raportul de Expertiza Întocmit de către ing. P. C. G..

Soluția a fost menținută in apel, concluzionându-se ca expertiza este doar o proba, instant fiind cea care stabilește loturile.

Raportat la probele administrate in cauza si la starea de fapt cu privire la folosința actuala a terenurilor, recurenta consideră că nu este echitabila varianta de partaj dispusa de către prima instanța, în condițiile in care recurentei i se atribuie doua parcele de teren in lot, respectiv terenul situat la locul numit "Acasă" si suprafața de 1375 m.p. din terenul situat la locul numit "Dealu Comarnicului".

Nu au fost respectate la stabilirea loturilor criteriile prevăzute de dispozițiile art.673 ind. 9 C.pr.civ.

Se apreciază corecta concluzia de a nu se impune părților obligația de achitare a sultei, aceasta având menirea de a compensa o inegalitate valorica intre loturile atribuite in proprietate, dar se critica propunerea recurentei de a se dispune ieșirea din indiviziune potrivit variantei nr. 1 din Raportul de Expertiza, pe considerentul ca a primii in lot cel mal valoros teren.

Dar nu se are in vedere faptul ca pe terenul situat la locul numit „Acasă” recurenta a edificat casa si anexele gospodărești, acestea nefiind supuse partajului si nici ca terenurile de la locurile numite "Seci 1" si "Buleasa 2" se afla in folosința sa de peste 30 de ani, fiind primite cu titlu de zestre, aducând in aceasta perioada îmbunătățiri substanțiale acestora, prin plantarea de pomi, construirea unui grajd, etc.

Prin întâmpinarea formulată, intimatul reclamant C. I. a solicitat respingerea recursului ca nefondat si menținerea hotărârii recurate ca temeinica si legala, cu motivarea că motivele invocate de recurenta nu sunt fondate.

Recurenta critica hotărârea recurată sub aspectul prin care s-a dispus partajarea bunurilor ce compun masa succesorala.

Nu se aduc critici la componenta masei succesorale.

Pentru a tergiversa procesul recurenta susține ca terenurile situate la locurile denumite "Seci-1 si Buleasa-2" se afla in folosința ei de peste 30 de ani, perioada in care ar fi adus acestor terenuri îmbunătățiri si ar fi construit un grajd si a plantat pomi fructiferi.

Reaua-credința a recurentei depășește orice imaginație.

In primul rând, acest aspect nu le-a pus in discuție la Judecătoria Dragomirești.

Pe lângă faptul ca recurenta nu a făcut niciun fel de îmbunătățiri la terenurile mai sus menționate si nu a construit niciun grajd,uita ca după apariția Legii nr. 18/1991 s-a prezentat la Primăria orașului Săliștea de Sus si a declarat ca toate terenurile ramase după părinții părților au fost in C.A.P. Săliștea de Sus si ca este unica moștenitoare.

Datorita acestei declarații mincinoase i se eliberează Titlu de proprietate asupra terenurilor ramase după părinții părților, titlu ce a fost anulat.

După părinții părților a rămas si un teren cu vegetație forestiera, recurenta obținând titlu de proprietate fara știrea reclamantului pe care l-a vândut obținând sume considerabile, in urma declarațiilor mincinoase făcute la Comisia de retrocedare B..

Pe terenul numit "Buleasa-2" recurenta nu a construit niciun grajd.

Din toate expertizele efectuate nu reiese ca pe acest teren s-ar afla un grajd.

Pe acest teren exista un șopru de fan făcut de părinții părților, iar pomii existenți sunt plantați tot de părinții părților.

Prin partajul făcut recurenta este avantajata cu mult față de reclamant, fiindu-i atribuit lotul cel mai valoros din centrul orașului.

Recurenta se afla in folosința tuturor terenurilor si face tot posibilul sa tergiverseze procesul prin cerere de amânare si motive nejustificate de apel si recurs.

In cazul in care si acum recurenta va solicita amânare reclamantul arată că se opune acesteia, neexistând vreun motiv justificat.

Recurenta reiterează ca motive de recurs aceleași pe care le-a invocat si la Judecătoria Dragomirești si la Tribunalul Maramureș si care i-au fost respinse in faza inițiala.

Recursul este nefondat.

Cu privire la motivele de recurs prin care se critică în mod direct sentința primei instanțe.

La termenul de judecată din data de 10.10.2014 Curtea a invocat, din oficiu, excepția inadmisibilității acelor motive de recurs prin care se critică direct sentința instanței de fond, excepție care urmează să fie admisă în temeiul art. 316 C.pr.civ., rap, la art., 137 alin. 1 C.pr.civ., coroborat cu art. 282 alin. 1 și art. 299 alin. 1 C.pr.civ.

Este știut faptul că, în conformitate cu prevederile art. 282 alin. 1 C.pr.civ., hotărârile date în primă instanță de judecătorie sunt supuse apelului la tribunal, iar hotărârile date în primă instanță de tribunal sunt supuse apelului la curtea de apel.

Art. 299 alin. 1 teza I C.pr.civ. prevede că hotărârile date fără drept de apel, cele date în apel, precum și, în condițiile prevăzute de lege, hotărârile altor organe cu activitate jurisdicțională, sunt supuse recursului.

Există, așadar, o ierarhie a căilor de atac, respectiv, hotărârile pronunțate în primă instanță de judecătorii, susceptibile de apel, pot fi atacate cu apel exclusiv la instanța imediat superioară, adică la tribunal, în timp ce, hotărârile prin care tribunalele soluționează apelurile, sunt susceptibile de a fi atacate cu recurs la curtea de apel.

Această ierarhie a căilor de atac este menită să asigure respectarea principiului dublului grad de jurisdicție.

O cale de atac nu poate fi exercitată omisso media, respectiv, nu poate fi criticată direct în recurs, hotărârea pronunțată în primă instanță de judecătorie – și care este, potrivit legii, susceptibilă de apel la tribunal -, pentru că, într-o atare situație, instanța de recurs, nu poate exercita controlul judiciar asupra hotărârii pronunțate, iar analizarea, direct în faza recursului, a motivelor ce ar duce la privarea părții de un grad de jurisdicție și, implicit, la încălcarea principiului „non omisso medio”, o astfel de critică în recurs fiind inadmisibilă.

Este știut faptul că exercitarea căilor de atac are ca efect punerea în mișcare a controlului judiciar îndeplinit de instanțele superioare asupra hotărârilor instanțelor inferioare, și este guvernată de principiul legalității căilor de atac, prevăzut și de art. 129 din Constituție, text constituțional care se referă la elemente precum obiectul căii de atac, subiectele acesteia, termenele de exercitare, ordinea în care acestea se exercită.

Cauza recursului constă în nelegalitatea hotărârii ce se atacă pe această cale, care trebuie să îmbrace una din formele prevăzute de art. 304 C.pr.civ. Recursul poate fi exercitat numai pentru motive ce au făcut analiza instanței anterioare, și care, implicit, au fost cuprinse în motivele de apel, în situația în care atât apelul, cât și recursul sunt exercitate de aceeași parte, iar soluția primei instanțe a fost menținută în apel.

Aceasta este una din aplicațiile principiului legalității căilor de atac și se explică prin aceea că, efectul devolutiv al apelului, limitându-se la ceea ce a fost apelat, în recurs pot fi invocate doar critici care au fost aduse și în apel, cu precizarea că toate criticile din recurs trebuie să aibă ca obiect strict hotărârea pronunțată în apel.

Numai în acest fel se respectă principiul dublului grad de jurisdicție, deoarece în ipoteza contrară, s-ar ajunge la situația ca anumite apărări ori susțineri ale părților, să fie analizate pentru prima oară de instanța învestită cu calea extraordinară de atac a recursului.

Principiul „non omisso medio” reprezintă, de asemenea, o aplicație a modalității în care autoritatea de lucru judecat se manifestă în cadrul aceluiași proces, câtă vreme aspectele dezlegate de prima instanță și nesupuse cenzurii instanței de apel, nu mai pot face obiect de critică în calea de atac subsecventă a recursului.

D. urmare, Curtea constată că acele critici din recursul pârâtei, prin care se critică direct cele statuate de instanța de fond – cu privire la compunerea masei succesorale, cotele stabilite, varianta de partaj aleasă de instanța de fond -, intră sub incidența excepției inadmisibilității, prin raportare la prevederile art. 282 alin. 1 C.pr.civ., ale art. 299 alin. 1 teza I C.pr.civ., coroborat cu principiul „non omisso medio”.

Cu privire la motivele de recurs de netemeinicie.

Prin memoriul de recurs recurenta a făcut trimitere la probele administrate în cauză și la starea de fapt, cu privire la folosința actuală a terenurilor, susținând totodată că nu au fost avute în vedere, la facerea partajului, îmbunătățirile substanțiale pe care recurenta le-a făcut la terenurile de la locurile numite Seci I și Buleasa 2 și care se află în folosința sa de peste 30 de ani, fiind primite cu titlu de zestre.

Pentru a se putea analiza, de către instanța de recurs, starea de fapt a cauzei, din perspectiva folosinței actuale concrete a terenurilor, respectiv, din perspectiva îmbunătățirilor pe care recurenta susține că le-a făcut la cele două terenuri, îmbunătățiri constând în plantarea unor pomi și construirea unui grajd, ar fi necesar ca instanța de recurs să procedeze la o reanalizare a probelor administrate în cauză, la o reapreciere a acestora, întrucât nu mai printr-o reinterpretare a probelor administrate în dosar se poate verifica dacă starea de fapt stabilită de instanța de apel este sau nu una corectă.

Or, ca urmare a abrogării prevederilor art. 304 pct. 10 și 11 C.pr.civ., prin art. I pct. 111¹ din OUG nr. 138/2000, punct introdus ulterior prin art. I punctul 49 din Legea nr. 219/2005, respectiv, ca urmare a abrogării punctului 11 al art. 304 prin art. I pct. 112 din OUG nr. 138/2000, în recurs nu mai pot fi invocate niciun fel de aspecte de netemeinicie a hotărârii recurate, ci doar chestiuni de strictă nelegalitate, dintre cele care se circumscriu art. 304 pct. 1-9 C. proc. civ.

În consecință, în recurs nu mai pot fi invocate motive care să vizeze modalitatea în care primele două instanțe au administrat ori au interpretat probele din dosar, care să se refere la reproduceri ale stării de fapt, ale istoricului cauzei, a raporturilor dintre părți, ori care să tindă la o reapreciere a probațiunii administrate, ori la o schimbare a stării de fapt, instanța de recurs fiind ținută să se raporteze strict la starea de fapt stabilită de primele două instanțe și fiind obligată de a se abține de la orice reanalizare a probelor deja administrate.

Oricum, prin prisma art. 295 alin. 1 și 2 C.pr.civ. raportat la art. 129 alin. 4 și 5 C.pr.civ. instanța de apel era în drept să administreze orice probe pe care le considera îndestulătoare pentru lămurirea în întregime a procesului, respectiv, era îndreptățită să facă aprecierea acestor probe potrivit propriei convingeri.

Așa fiind, Curtea constată că toate motivele de recurs de netemeinicie intră sub incidența excepției inadmisibilități, pentru considerentele mai sus expuse.

Cu privire la motivul de recurs de nelegalitate.

Recurenta a susținut că hotărârea recurată este nelegală prin prisma art. 304 pct. 9 C.pr.civ., coroborat cu art. 673⁹ C.pr.civ., deoarece la alegerea modalității de partajare nu au fost respectate criteriile prevăzute de art. 673⁹ C.pr.civ.

Potrivit art. 673⁹ C.pr.civ., la formarea și atribuirea loturilor, instanța va ține seama, după caz, și de acordul părților, mărimea cotei părți ce se cuvine fiecăreia din masa bunurilor de împărțit, natura bunurilor, domiciliul și ocupația părților, faptul că unii dintre coproprietari, înainte de a cere împărțeala, au făcut construcții, îmbunătățiri cu acordul coproprietarilor sau altele asemenea.

Curtea constată însă că în cauză nu poate fi reținută încălcarea dispozițiilor art. 673⁹ C.pr.civ., în condițiile în care, așa cum corect a reținut și Tribunalul, criteriile menționate de art. 673⁹ C.pr.civ., nu sunt limitative, ci exemplificative, de esența partajului fiind, desigur dacă acest lucru este posibil a fi înfăptuit, împărțirea bunurilor în natură.

Pe de altă parte, atunci când în cadrul unui partaj se dispune împărțirea bunurilor în natură, trebuie să se ia în considerare posibilitatea faptică efectivă a unei astfel de împărțeli, precum și avantajul unui astfel de partaj din punct de vedere economic, respectiv, bunurile să fie astfel împărțite încât să se respecte nu numai folosința faptică a bunurilor, dar și să se asigure echivalență valorică a loturilor rezultate în urma partajului.

În apel, pârâta apelantă a solicitat consfințirea judiciară a variantei nr. 1 din raportul de expertiză, (partajare în natură, conform folosinței, suprafețe egale) potrivit căreia îi reveneau terenurile „Acasă”, „Seci 1” și lotul 3 din terenul „Buleasa 2”.

Însă, așa cum corect a reținut instanța de apel, valoric lotul pretins de către reclamantă este net superior celui propus pentru C. I. și V. M..

Pe cale de consecință, varianta pentru care a optat prima instanță, și care a fost menținută de către instanța de apel, apare ca fiind cea mai echitabilă pentru toate părțile.

Ca stare de fapt – și care nu mai poate fi schimbată de către instanța de recurs -, Tribunalul a reținut că dificultatea exploatării terenului Dealul Comarnic este suportată egal, prin partajarea terenului între părți.

Tot ca stare de fapt, întemeiată pe concluziile raportului de expertiză, Tribunalul a reținut că, așa cum a subliniat expertul, acest teren este situat la mare distanță de localitate, este și greu accesibil.

Apoi, formarea unor loturi de câte 1375 mp nu este echivalentă cu o fărâmițare excesivă a respectivului teren.

Pe de altă parte, recurenta a primit în lot cel mai valoros teren, pe care are edificate casa și anexa, terenul „Acasă”, în valoare de_ lei.

Apoi, așa cum a reținut și Tribunalul în raport de considerentele care au fost avute în vedere la facerea partajului, împrejurarea că apelanta ar folosi de peste 30 de ani terenul din locul numit Seci I sau că ar fi construit un grajd pe . construcție care în planșa foto depusă la dosar apare ca fiind provizorie) nu sunt de natură a atrage schimbarea modalității de partaj, având în vedere că unul dintre criteriile ce trebuie avute în vedere atunci când se dispune asupra unui partaj, este acela ca împărțirea bunurilor să fie echitabilă, inclusiv sub aspect valoric, al avantajelor pe care părțile le pot obține urmare a exercitării folosinței asupra terenurilor atribuite în lot și care, în speță, sunt evident mai mari în cazul terenurilor intravilane, comparativ cu cele extravilane, greu accesibile.

Deși, în mod formal, recurenta a invocat ca temei juridic al recursului său, și prevederile art. 304 pct. 7 C.pr.civ., totuși, Curtea constată că în cuprinsul memoriului de recurs nu există nicio critică care să poată fi circumscrisă acestui motiv de modificare a hotărârii recurate, recurenta neindicând și nedezvoltând în niciun fel motivele pentru care, în opinia sa, hotărârea recurată ar fi lipsită de motivele pe care se sprijină, sau ar cuprinde motive contradictorii ori străine de natura pricinii.

Așa fiind, în temeiul tuturor considerentelor anterior expuse și a prevederilor art. 312 alin. 1 C.pr.civ., Curtea va respinge prezentul recurs.

Intimații nu au solicitat cheltuieli de judecată în recurs.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Respinge recursul declarat de pârâta C. I. împotriva deciziei civile nr. 142/A din 02.04.2014 a Tribunalului Maramureș pronunțată în dosar nr._, pe care o menține.

Decizia este irevocabilă.

Dată și pronunțată în ședința publică din 10 octombrie 2014.

PREȘEDINTE JUDECĂTORI

A.-A. P. C.-M. C. I.-D. C.

GREFIER

A. A. M.

Red.CMC/dact.MS

2 ex./14.10.2014

Jud.apel: D.W./M.B.P.

Jud.fond: L.B.

← Reparare prejudicii erori judiciare. Decizia nr. 1194/2014....		Rectificare carte funciară. Decizia nr. 458/2014. Curtea de... →

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Pretenţii. Decizia nr. 1145/2014. Curtea de Apel CLUJ Expropriere. Decizia nr. 875/2014. Curtea de Apel CLUJ Partaj judiciar. Decizia nr. 602/2014. Curtea de Apel CLUJ Reparare prejudicii erori judiciare. Decizia nr. 1194/2014. Curtea de Apel CLUJ Rectificare carte funciară. Decizia nr. 458/2014. Curtea de Apel CLUJ