Legea 10/2001. Decizia nr. 115/2015. Curtea de Apel CONSTANŢA
| Comentarii |
|
Decizia nr. 115/2015 pronunțată de Curtea de Apel CONSTANŢA la data de 26-10-2015 în dosarul nr. 115/2015
Dosar nr._
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL C.
SECȚIA I CIVILĂ
DECIZIA CIVILĂ NR. 115 C
Ședința publică din 26 octombrie 2015
PREȘEDINTE – VANGHELIȚA T.
JUDECĂTOR – M. G.
GREFIER - C. I.
Pe rol, soluționarea apelului civil formulat de apelanții pârâți ORAȘUL E. PRIN PRIMAR și P. ORAȘULUI E., ambii cu sediul în loc. E. Sud, . jud. C., împotriva sentinței civile nr. 808/28.04.2015 pronunțată de Tribunalul C., în dosar nr._, în contradictoriu cu intimații reclamanți F. I. și A. V. N., ambii cu domiciliu procesual ales la S.C.P.A. V. L. & L. M., în loc. Iași, ., jud. Iași, având ca obiect Legea nr. 10/2001.
La apelul nominal efectuat în cauză, se prezintă pentru apelanții pârâți, avocat P. C., în baza împuternicirii avocațiale nr._/2014, depuse la dosar, lipsind intimații reclamanți.
Procedura de citare este legal îndeplinită, cu respectarea dispozițiilor art. 153 și următoarele Cod procedură civilă.
S-a făcut referatul oral asupra cauzei de către grefierul de ședință prin care s-au evidențiat părțile, stadiul dosarului și modul de îndeplinire a procedurii de citare.
Instanța, verificând actele dosarului constată apelul ca fiind declarat în termen, potrivit exigențelor art. 468 alin. 1 din Noul Cod de procedură civilă.
Întrebat fiind, apărătorul ales al apelanților reclamanți arată că nu are alte cereri. Depune la dosar chitanța nr. 570/14.10.2015, în cuantum de 500 lei reprezentând onorariu avocat și arată că este în măsură să formuleze concluzii asupra apelului.
Instanța considerându-se lămurită, potrivit dispozițiilor art. 244 Cod procedură civilă, declară încheiată cercetarea procesului și acordă cuvântul asupra apelului potrivit dispozițiilor art. 392 Cod procedură civilă.
Apărătorul ales al apelanților pârâți, având cuvântul, solicită admiterea apelului astfel cum a fost formulat, cu consecința modificării hotărârii apelate, în sensul respingerii acțiunii, cu obligarea reclamanților la plata cheltuielilor de judecată.
Instanța rămâne în pronunțare asupra apelului.
CURTEA
Asupra apelului civil de față:
Prin cererea înregistrată sub nr._ la Tribunalul C., reclamanții F. I. și A. V. N. în contradictoriu cu pârâtul Orașul E. prin Primar au investit instanța cu acțiunea civilă având ca obiect anularea dispoziției nr. 206/05.06.2014, să se constate că reclamanții sunt persoane îndreptățite în sensul Legii nr. 10/2001 și să se dispună restituirea în natură imobilul situat în E. Nord, lot 40, în suprafață de 777 mp sau, dacă nu este posibil, acordarea de măsuri reparatorii prin echivalent.
În motivare, se arată că prin dispoziția criticată s-a respins cererea formulată prin notificarea nr. 1273/13.07.2001 B. S. C. A. de restituire, în conformitate cu prevederile Legii nr. 10/2001, a imobilului situat în E. Nord, lot 40, în suprafață de 777 mp, cu motivarea că reclamanții nu au calitatea de persoane îndreptățite.
Prin contractul înscris la grefa Tribunalului C. sub. nr. 2508/31.08.1935, mama reclamanților, O. A., a cumpărat imobilul situat în ., actual E. Nord, lot 40, în suprafață de 777 mp, imobil ce a fost preluat abuziv.
Moștenitorii lui O. A. sunt reclamanții F. I. și A. V. N., așa cum rezultă din certificatul de moștenitor testamentar nr. 173/05.10.1999 eliberat de B.N.P. M. V..
În concluzie, F. I. și A. V. N. au făcut dovada proprietății autorului lor asupra imobilului și dovada că sunt moștenitori legali.
Imobilul fiind în prezent în proprietatea statului, operează prezumția că a fost preluat abuziv - art. 3.1. lit. e din Normele metodologice de aplicare a Legii nr. 10/2001 și trebuie restituit.
În dovedirea acțiunii, reclamantul a depus înscrisuri: notificarea nr. 1273/13.07.2001 B.E.J. S. C. A., actul de vânzare cumpărare transcris sub nr. 2508/31.08.1935 la Tribunalul C., certificatul de moștenitor testamentar nr. 173/05.10.1999 eliberat de B.N.P. M. V..
Pentru soluționarea cauzei instanța a solicitat documentația aferentă notificării, situația juridică a imobilului, istoricul de rol fiscal și a administrat proba cu expertiză tehnică topografică.
Intimatul și-a exprimat poziția procesuală, prin întâmpinare, prin care s-a invocat excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtului, excepție soluționată prin încheierea din 21.10.2014, în sensul respingerii, ca nefondată, iar pe fond s-a solicitat respingerea acțiunii, reclamanții nefăcând dovada că sunt persoane îndreptățite la restituire și că imobilul a fost preluat abuziv în proprietatea statului.
În temeiul art. 78 alin. 2 Cod procedură civilă, instanța a dispus introducerea în calitate de pârât și a Primarului Orașului E. emitent al dispoziției contestate.
Soluționând pe fond cauza, Tribunalul C. a pronunțat sentința civilă nr. 808 din 28 aprilie 2015, prin care a admis în parte acțiunea formulată de reclamanții F. I. și A. V. N., în contradictoriu cu P. Orașului E. și Orașul E. prin Primar.
A fost anulată dispoziția nr. 206 din 5 iunie 2014, emisă de P. Orașului E..
Au fost obligați pârâții P. Orașului E. și Orașul E. prin Primar să înainteze dosarul format pentru soluționarea notificării înregistrate sub nr. 1273 din 13 iulie 2001 la Biroul Executorului Judecătoresc S. C. A., formulată de reclamanții A. V. N. și F. I. înregistrată sub nr._ din 18 iulie 2001la Primăria Orașului E., Comisiei Naționale pentru Compensarea Imobilelor, în vederea acordării de măsuri compensatorii în condițiile legii, privind unele măsuri pentru finalizarea procesului de restituire în natură, sau prin echivalent, a imobilelor preluate abuziv, în perioada regimului comunist în România, pentru imobilul compus din teren în suprafață de 777 mp, situat în Orașul E. Nord, lot 40, județul C..
A fost respinsă cererea de restituire în natură a imobilului și cererea de acordare de teren în compensare, ca nefondate.
Pentru a pronunța această hotărâre, instanța de fond a reținut că reclamanții prin Birou executor Judecătoresc S. C. A. au notificat Primăria Orașului E., în baza notificării cu nr. 1273 din 13 iulie 2001, solicitând restituirea în natură a terenului în suprafață de 777 mp, situat în E. Nord, lot 40, județul C..
Conform dispoziției nr. 206 din 5 iunie 2014 emisă de P. Orașului E., a fost respinsă notificarea formulată de către reclamanți, deoarece aceștia nu au calitatea de persoane îndreptățite în sensul art. 3 și 4 din Legea nr. 10/2001.
Împotriva acestei dispoziții emise de P. Orașului E. au formulat contestație reclamanții la secția civilă a Tribunalului C..
Soluționând contestația, instanța de apel a reținut că reclamanții au calitatea de persoane îndreptățite în sensul art. 4 din Legea nr. 10/2001, făcând dovada cu acte de stare civilă și certificate de moștenitor.
Totodată, au făcut dovada proprietății imobilului în litigiu prin contract de vânzare –cumpărare înregistrat sub numărul 2508n din 31 august 1935, la Tribunalul C., imobil ce a aparținut reclamanților, O. A., imobil care a fost preluat abuziv de către stat, fără titlu.
În speță, reclamanții făcând dovada calității de persoane îndreptățite și a preluării abuzive a imobilului în litigiu, instanța de fond a constatat că aceștia sunt îndreptățiți la măsuri reparatorii conform legii speciale de reparație, fapt pentru care a anulat dispoziția contestată, emisă de P. Orașului E..
A obligat pârâții să înainteze dosarul format pentru soluționarea notificării, Comisiei Naționale pentru Compensarea Imobilelor, în vederea acordării de măsuri compensatorii în condițiile Legii nr. 165/2013.
Întrucât nu a fost posibilă restituirea în natură a imobilului și acordarea de teren în compensare, instanța de fond a respins aceste cereri ca nefondate.
Împotriva sentinței civile nr. 808 din 28 aprilie 2015 pronunțată de Tribunalul C. au declarat apel, pârâții Orașul E. reprezentat prin Primar și P. Orașului E..
Motivează apelul arătând că în mod nelegala fost respinsă excepția lipsei calității procesual pasive a orașului E. și a obligat pe acesta împreună cu P. Orașului E. să înainteze dosarul constituit în baza Legii nr. 10/2001, Comisiei Naționale pentru Compensarea Imobilelor.
Conform art. 21 alin. 4 din Legea nr. 10/2001, republicată, în cazul imboilelor deținute de unitatea administrativ – teritorială restituirea în natură sau prin echivalent către persoana îndreptățită se face prin dispoziția motivată a primarilor.
Obligațiile statuate prin dispozițiile Legii nr. 10/2001 în ceea ce privește acordarea de măsuri reparatorii conform legii speciale de reparație nu cad în sarcina unităților administrativ-teritoriale, cărora li se recunoaște doar calitatea de unitate deținătoare.
2. În mod greșit instanța de fond a reținut că reclamanții au calitatea de persoane îndreptățite la restituire.
Din actele de stare civilă, certificat de moștenitor, testament, nu rezultă că reclamanții au moștenit terenul în litigiu ce a aparținut autoarei lor, A. O., rezultă că aceștia au moștenit doar imobilul situat în București, .. 55.
Mai mult decât atât, nu s-a făcut dovada că imobilul se afla în patrimoniul autoarei reclamanților la momentul la care se presupune că a fost preluat de către stat.
Apelanții au solicitat ca instanța să aibă în vedere faptul că reclamanții intimați în prezenta cauză nu au depus nici un act prin care să ateste deținerea proprietății de către persoana îndreptățită sau ascendentul lor, la data preluării abuzive.
Pentru motivele arătate, apelanții au solicitat admiterea apelului, schimbarea în tot a sentinței apelate și pe fond respingerea acțiunii ca nefondată.
Analizând sentința apelată, în baza motivelor de apel invocate, Curtea constată că apelul este nefondat pentru următoarele:
În sensul Legii nr. 10/2001, unitatea deținătoare este fie entitatea cu personalitate juridică, exercitând în numele statului, dreptul de proprietate publică sau privată cu privire la un bun ce face obiectul legii (minister, primărie, prefectură sau orice altă instituție publică), chiar și entitatea cu personalitate juridică având înregistrat în patrimoniul său, indiferent de titlu, bunul ce face obiectul legii (regii autonome, societăți, companii naționale și societăți comerciale cu capital de stat, organizații cooperatiste).
Așadar, condiția impusă de legea specială unității ce are obligația de a primi și soluționa notificarea nu este doar aceea de a fi o persoană de drept public, ci este necesar ca ea să dețină bunul solicitat și să aibă obligația de a stabili măsuri reparatorii conform Legii nr. 10/2001.
Conform dispozițiilor art. 21 alin. 4 din Legea nr. 10/2001, modificată prin Legea nr. 247/2005, de imediată aplicare, în cazul imobilelor deținute de unitățile administrativ-teritoriale, restituirea în natură sau prin echivalent către persoana îndreptățită se face prin dispoziție motivată a primarilor”.
Unitatea administrativ-teritorială în al cărui patrimoniu se află imobilul, reprezentată prin primar are deci calitate procesuală pasivă în acțiunea introdusă conform Legii nr. 10/2001, în speță, Orașul E., în patrimoniul căruia se află imobilul în litigiu.
Cum primăria nu are patrimoniu propriu, distinct de cel al orașului a cărui activitate o servește, dar în același timp primarul reprezintă unitatea administrativ-teritorială în relațiile cu persoanele fizice sau juridice, precum și în justiție, rezultă neîndoielnic, în aplicarea dispozițiilor art. 21 alin. 4 din Legea nr. 10/2001, că imobilele solicitate vor fi retrocedate de „deținătorul actual”, adică de primării, mai corect de unitatea administrativ –teritorială.
Având în vedere cele relatate, Curtea constată că Orașul E. reprezentat prin Primar, are calitate de unitate deținătoare întrucât în patrimoniul său se află imobilul în litigiu și prin urmare, poate sta în proces; are calitate procesual pasivă; raportul dedus judecății se poartă între actualul titular al dreptului de proprietate (sau persoana juridică substituentă învestită de lege de a se pronunța asupra notificării atunci când nu este posibilă restituirea în natură) și cei îndreptățiți la măsuri reparatorii.
În cauza de față, P. acționează în calitate de reprezentant al unității administrativ –teritoriale pe raza sau în proprietatea comună se află imobilul, astfel cum rezultă din lege.
În concluzie, în mod corect instanța de fond a reținut că Orașul E. are calitate procesual pasivă de a sta în proces.
2.Se poate constata faptul că legea reparatorie recunoaște dreptul la restituirea unui bun preluat abuziv sau acordarea de despăgubiri în echivalent, în favoarea proprietarului; persoană fizică la momentul preluării abuzive.
Prin persoană îndreptățită se înțelege deci persoana din patrimoniul căreia s-a prelat bunul de stat sau moștenitorii săi.
Dovada calității de proprietar al bunului la data preluării abuzive revine celui care pretinde bunul, conform principiului actori incumbit probatio.
Proba dreptului de proprietate se face prin act autentic de vânzare-cumpărare, schimb, donație, dar și prin acte declarative cum sunt hotărârile judecătorești, partajele care recunosc un drept anterior, ori prin alte asemenea acte, ca extrasul de carte funciară, tranzacția.
În speță, intimații reclamanți cu actul de vânzare-cumpărare nr. 2508 din 31 august 1935 au făcut dovada că autoarea lor, A. O. a dobândit în proprietate imobilul în litigiu situat în E. Nord, lot 40, județul C..
Certificatul de atestare fiscală nr. 1958 din 17 ianuarie 1948 și adresa nr. 1731din 26 octombrie 1950 atestă ca proprietar autoarea reclamanților, care a plătit plata impozitului până la acea dată.
Totodată reclamanții cu acte de stare civilă, certificat de moștenitor, testament, au făcut dovada calității de succesori de pe urma defunctei A. O. și conform dispozițiilor art. 4 alin. 2 din Legea nr. 10/2001 sunt îndreptățiți la măsuri reparatorii pentru imobilul în litigiu conform legii speciale de reparație.
Imobilul a fost preluat abuziv de către stat fără titlu, art. 2 lit. h din Legea nr. 10/2001, modificată, și s-a aflat în proprietate de stat până în momentul privatizării, după anul 1989.
Pentru considerentele expuse, Curtea în baza art. 480 alin. 1 Cod procedură civilă, va respinge apelul ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca nefondat apelul formulat de apelanții pârâți ORAȘUL E. PRIN PRIMAR și P. ORAȘULUI E., ambii cu sediul în loc. E. Sud, . jud. C., împotriva sentinței civile nr. 808/28.04.2015 pronunțată de Tribunalul C., în dosar nr._, în contradictoriu cu intimații reclamanți F. I. și A. V. N., ambii cu domiciliu procesual ales la S.C.P.A. V. L. & L. M., în loc. Iași, ., jud. Iași.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică astăzi, 26.10.2015.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR,
Vanghelița T. M. G.
Grefier
C. I.
Jud.fond:B.M.
Red.dec.jud. V. T./26.11.2015
Tehnored.gref.I.C. 02.12.2015//6ex.
| ← Revendicare imobiliară. Decizia nr. 168/2015. Curtea de Apel... | Expropriere. Decizia nr. 117/2015. Curtea de Apel CONSTANŢA → |
|---|
