Partaj judiciar. Decizia nr. 452/2013. Curtea de Apel CRAIOVA
| Comentarii |
|
Decizia nr. 452/2013 pronunțată de Curtea de Apel CRAIOVA la data de 24-01-2013 în dosarul nr. 1967/225/2011
Dosar nr._
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CRAIOVA
SECȚIA I CIVILĂ
DECIZIE Nr. 452/2013
Ședința publică de la 24 Ianuarie 2013
Completul compus din:
PREȘEDINTE M. L.
Judecător F. D.
Judecător I. V.
Grefier N. D.
x.x.x.x
Pe rol, judecarea recursurilor declarate de recurentul reclamant P. N. și recurentul pârât P. C., împotriva deciziei civile nr.139/A,din data de 28 septembrie 2012, pronunțată de Tribunalul M. în dosar nr._ ,având ca obiect partaj judiciar .
La apelul nominal făcut în ședința publică a răspuns recurentul reclamant P. N., reprezentat de avocat R. N., cu împuternicire avocațială la dosar și recurentul pârât P. C. reprezentat de avocat M. M., cu delegație de substituire pentru avocat D. A. Doinița.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier, după care,
Nemaifiind cereri de formulat și excepții de invocat, instanța constatând cauza în stare de judecată a acordat cuvântul părții prezente pentru a pune concluzii asupra recursurilor de față.
Avocat R. N., pentru recurentul reclamant P. N., a pus concluzii de admiterea recursului formulat împotriva deciziei civile nr.139/A din 28.09.2012,pronunțată de Tribunalul M. în dosar nr._ ,pe care o consideră nelegală,iar în conformitate cu dispozițiile art.312 alin.3 din C.pr.civ .solicită casarea soluției instanței de apel și trimiterea cauzei la aceeași instanță, în vederea rejudecării apelului,conform motivelor invocate în scris.
Cu privire la recursul declarat de recurentul pârât P. C., a pus concluzii de respingerea recursului ca nefondat conform întâmpinării depusă la dosar,cu cheltuieli de judecată.
Avocat M. M. pentru recurentul pârât P. C., față de motivele invocate în scris a pus concluzii de admiterea recursului, casarea hotărârilor și rejudecarea cauzei, în apel, urmând să fie obligat intimatul P. N. să aducă la masa parajabilă și sumele încasate în ultimii 3 ani cu titlu de subvenții agricole spre a fi incluse în masa partajabilă și, de asemenea, includerea în masa partajabilă și a contravalorii cerealelor valorificate de intimat în scop personal. Cu privire la recursul declarat de recurentul reclamant, față de întâmpinarea formulată, a pus concluzii de respingerea acestuia ca nefondat, cu cheltuieli de judecată.
CURTEA
Asupra recursurilor civile de față;
Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Drobeta Turnu Severin sub nr._ la data de 08.02.2011, reclamantul P. N. a solicitat instantei ca, prin hotărârea ce se va pronunta, în contradictoriu cu pârâtul P. C., să se dispună iesirea din indiviziune cu privire la succesiunea autorilor P. G. si P. F., să se tină cont de contributia reclamantului la edificarea unor constructii si plantatii si de pasivul succesoral suportat exclusiv de reclamant în sumă de_ lei; totodată, a solicitat compensarea cheltuielilor de judecată suportate de către părti.
În motivare, s-a arătat că părtile sunt descendentii autorilor P. G., decedat la 02.09.2009 si P. F., decedată la 18.02.2010, ambii cu ultim domiciliu în ..
S-a menționat apoi că la decesul autorilor au rămas următoarele bunuri: teren intravilan curți construcții în suprafață de 1.000 mp situat în loc. Valea Cosustei, ., T1, P11, având vecini: nord – A9, est – B. I., sud – DJ, vest – R. A.; ½ casă cu etaj C1 situată pe terenul în suprafață de 1.000 mp, în suprafată utilă de 145,32 mp si construită de 150,57 mp, din care parter compus din 4 camere, 2 bucătării, 3 holuri, 2 băi si etaj compus din 2 camere si hol, cealaltă ½ din aceasta revenindu-i în proprietate, deoarece în anii 1983-1990 a contribuit alături de cei doi autori cu fonduri bănesti, materiale si muncă efectivă la edificarea casei; locuintă cu anexe în suprafată construită de 12,94 mp si utilă de 11,17 mp, pătul cu sopron în suprafată construită de 26,84 mp si utilă de 25,07 mp., teren intravilan arabil situat în loc. Valea Cosustei, ., P 9, în suprafață de 1,900 mp, cu vecini: nord – DS, est – B. I., sud – CC11, vest – R. A., terenuri situate în extravilanul loc. Valea Cosustei, . totală de 3 ha si 3.100 mp, conform Titlului de proprietate nr. 12.786 din 05.03.1998 emis de CJFF M. si fântâna situată de terenul intravilan de 1000 mp.
A precizat reclamantul că a edificat cu contribuție proprie o aducțiune de apă pentru construcțiile edificate pe terenul curți construcții în suprafață de 1.000 mp, iar în anul 1992 a plantat cu contribuție proprie 250 pomi fructiferi pe o suprafața de aprox. 20 ari, situată în T68 P19 si 3.000 busteni de viță de vie pe o suprafață de 3.000 mp situată în T68 P320/1 si 320/2 care au sporit valoarea terenului ce face parte din masa succesorală a celor doi autori.
S-a precizat apoi de către reclamant că a efectuat cheltuieli care grevează masa succesorală cu suma de 11.412,01 lei din totalul cheltuielilor în sumă de 17.198,01 lei reprezentând cheltuieli cu înmormântarea autorilor astfel: pentru atorul P. G. 5.017,91 lei pentru înmormântare, 2.799,98 lei pentru pomana de 3 săptămâni, 2.060,03 lei pentru pomana de 6 săptămâni si un an, iar pentru P. F. 2.991,16 lei pentru înmormntare, 2.572 lei pentru pomana de 3 si 6 săptămâni si 1828,93 lei pentru pomana de 1 an.
În drept, reclamantul si-a întemeiat actiunea pe dispozitiile art. 728 C.civ. si art. 673 ind. 1 si urm. C.proc.civ.
În dovedire, au fost anexate: certificatele de deces ale autorilor P. G. si P. F., certificatele de nastere si căsătorie ale reclamantului P. N., titlul de proprietate nr._/05.03.1998 emis de CJFF Mehedinti, planul de amplasament si delimitare a terenului curti constructii în suprafată de 1.000 mp, extras de carte funciară, adeverințele nr. 5210/21.06.2008 si nr. 5742/22.12.2008 eliberate de Primăria . cheltuielilor de înmormântare si pomeniri efectuate defunctilor.
În sedința publică din data de 22.03.2011 pârâtul P. C. a depus întâmpinare si cerere reconvențională solicitând admiterea în parte a acțiunii de partaj promovată de reclamantul P. N..
Referitor la cererea reclamantului de a se partaja numai ½ din casa cu etaj situată pe terenul în suprafață de 1000 mp, pârâtul a arătat că nu este de acord ca ½ din această construcție să se rețină ca aparținând reclamantului, solicitând ca întreaga construcție să fie introdusă la masa partajabilă, întrucât construcția a aparținut și a fost edificată de autori în timpul vieții, pe cheltuiala lor si prin muncă proprie, fără vreun sprijin din partea reclamantului. A menționat că imobilul a fost descris eronat de reclamant, fiind compus de fapt din 2 corpuri distincte, respectiv casa construită în anul 1948 de autori, în continuarea căreia au construit o altă casă, parter si etaj în anul 1984. De asemenea, anexele nu sunt reale, neexistând un pătul cu magazie si un pătul cu sopron si separat alte 2 soproane, ci un pătul si o magazie cu sopron si un grajd, de asemenea cu sopron.
Legat de aductiunea de apă si vița de vie, pârâtul a precizat că nu cunoaste ca reclamantul să fi făcut aceste lucrări si se impun a fi dovedite, iar cavoul familiei este de 4 locuri, astfel că se impune partajarea întregului cavou si nu a ½ din acesta.
Reconvențional, pârâtul P. C. a solicitat să se constate deschise succesiunile autorilor P. G. si P. F., să se constate calitatea părților de mostenitori legali acceptanți cu o cotă de ½ fiecare, să fie introduse la masa partajabilă pe lângă terenurile, constructiile si anexele arătate c/v certificatelor de trezorerie pe numele autorului P. G., certificatele de trezorerie pe numele autoarei P. F., sumele ridicate de P. N. cu titlu de subvenție agricolă de la APIA, suma de 3.800 lei ridicată de P. N. pentru acțiunile autorului de la SIF Oltenia, sumele ridicate de P. N. cu titlu de pensie pe ultima lună acordată de stat autorilor, c/val cerealelor si nutreturilor vândute de P. N., respectiv 3.000 kg grâu, 2.000 kg porumb, 15 căruțe lucernă, 200 l țuică, 20 mc lemne de foc, 5 mc scândură, 2 topuri lanteti, 1 cotet porci, 1 bazin captare apă, un cuptor de pâine, un plug, o târșitoare, o grapă, un car, două roți de car, o sanie din lemn, 3 lăzi de făină, o stroșitoare de struguri, o moară de măcinat cu motor electric, 2 butelii aragaz, o butelie aragaz voiaj, o butie, 3 putini, 4 postăvi diferite, 3 căldări de 1, 15 și 30 l, un cazan de făcut țuică, un cazan de aluminiu, o oală de inox de 10 l, o mașină de cusut Singer, un aspirator, un cuptor electric, un aragaz, un frigider, un televizor color, trei covoare țesute manual, 3 pături de lână naturală, 2 viguri de damasc, 2 viguri marame, 150 farfurii, 20 castroane, 3 bufete bucătărie, 2 șifoniere cu 2 uși, 2 șifoniere cu trei uși, 6 paturi, o canapea extensibilă si o ladă de zestre.
În ședința publică din 03.05.2011 reclamantul pârât P. N. a depus răspuns la întâmpinare (filele 91-95) cu următoarele precizări: imobilul casă cu etaj are o singură baie si nu două, cum s-a precizat initial, imobilul C1 se compune de fapt din casa bătrânească construită în 1948, compusă din 3 camere, hol si sală si casa cu etaj construită în perioada 1983-1990 compusă la parter din 2 camere, 2 holuri, baie, bucătărie, iar la etaj 2 camere, hol si scară; imobilul pat si sopron în suprafață de 25,07 mp nu face parte din masa succesorală.
A precizat ulterior că masa succesorală mai cuprinde si cavoul de 4 locuri, din care 2 sunt ocupate de autorii comuni, 2 fiind libere, aductiunea cu apă s-a realizat în anul 1984 cu contribuie exclusivă, iar autorii au plantat o suprafață de 1.000 mp în T68 P320/2 și P320/1, reclamantul plantând 3.000 busteni în T68 P320/3.
Referitor la cererea reconvențională, reclamantul pârât a precizat că, certificatele de trezorerie ale autorului P. G. au fost valorificate în timpul vieții acestuia, iar sumele obținute folosite de autorii comuni, certificatul de trezorerie emis pe numele autoarei P. F. a fost inclus în masa succesorală, suma de 3.800 lei reprezentând c/v actiunilor de la SIF Oltenia a fost obținută în timpul vieții autorului P. G., subvențiile de la APIA au fost folosite pentru lucrările agricole, iar pensia pe ultima lună cuvenită autoarei P. F. a fost folosită pentru diverse cumpărături la deces, telefon TV, curent electric si alte cheltuieli gospodăresti.
A mai precizat reclamantul pârât că la momentul decesului a valorificat lucerna veche de 3 – 4 ani pentru suma de 500 lei, sumă pe care a scăzut-o din totalul cheltuielilor de înmormântare.
O parte a bunurilor au fost recunoscute de către reclamantul pârât ca făcând parte din masa succesorală, acesta nerecunoscând următoarele bunuri: cazan de aluminiu, un aspirator, un cuptor electric, un Tv color, o moară de măcinat cu motor electric, 5 mc. de scândură, două sifoniere, 2 viguri damasc, 2 viguri marame si 2 viguri de pânză.
Sub aspectul probatoriului, instanta a încuviințat si administrat pentru ambele părți proba cu interogatoriu, proba cu înscrisuri si proba testimonială.
În cadrul probei testimoniale au fost audiați martorii reclamantului pârât L. A., Z. I., C. E. si C. N., declaratiile acestora fiind consemnate si atasate la dosar, iar pentru pârâtul reclamant martorii P. A., P. I., F. E. si C. V..
Prin încheierea de admitere în principiu din data de 13.09.2011 instanța a admis în parte și în principiu atât cererea principală, cât și cererea reconvențională, a constatat deschise succesiunile autorilor P. G. și P. F., reclamantul și pârâtul fiind descendenți de gradul I, în calitate de fii, fiecare cu o cotă de ½ din masa succesorală.
Totodată, s-a reținut că masa succesorală se compune din bunuri imobile: teren extravilan în suprafață de 3 ha, 3100 m.p., conform titlului de proprietate nr._/05.03.1998 emis pe numele defunctului P. G. astfel: categoria arabil - 2250 mp situati în T15, P26, având ca vecini: nord – DE, est – N. I., sud – Pîrîul Cosustea, vest – C. S., 6.010 mp situați în T15 P62, având ca vecini: nord – DE, est – B. I., sud – Pîrîul Cosustea, vest – R. A.; 4.900 mp situați în T16, P52, având ca vecini: nord – Pîrîul Cosustea, est – B. I., sud – intravilan, vest – R. A., 5.800 mp situați în T68 P320/1 având ca vecini nord – DE, est – C. E., sud – 320/2, vest – T. D., 1000 mp situați în T10, P560, având ca vecini nord – P. I., est – B. M., sud – P. I., vest – C. I.; 1080 mp situați în T15, P11, având ca vecini nord – cn, est - N. I., sud – DE, vest Bolboase I., categoria vii 1.000 mp situați în T68 P 320/2, având ca vecini la nord – A320/1, est – P 320/3, sud – DE, vest – T. D., categoria păsuni: 1.360 mp situați în T16, P18, având ca vecini la nord – Pîrîul Cosustea, est – C. G., sud – DJ, vest – N. I., 1.200 mp situați în T68 P 19, având ca vecini nord – Bolboase G., est – C. M., sud – C. M., vest – Bolboase G., 1.400 mp situați în T68 P 320/3, având ca vecini nord – A320/1, est – C. E., sud – DE, vest – VH 320/2, 1.600 mp situați în T16, P73, având ca vecini nord – P. I., est – P., sud – C. M, vest – B. I., categoria alte terenuri neagricole – 1.000 mp situați în T68 P289, având ca vecini nord – M. I., est – Ocol Silvic, sud – P. A., vest – Pd Ocol, 2.500 mp situați în T8 P472, având ca vecini nord – M. G., est – Panut G., sud – Panut G., vest – V. P., 2.000 mp situați în T68 P320, având ca vecini nord – DE, est – C. E., sud – L. D., vest – T. D., teren intravilan arabil în suprafață de 1900 m.p., situat în T1 P9 având ca vecini nord – DS, est – B. I., sud – CC11, vest – R. A., conform titlului de proprietate nr._/05.03.1998 emis pe numele defunctului P. G., teren intravilan categoria curți construcții în suprafață de 1000 m.p. situat în T1 P11, având ca vecini nord - A9, est – B. I., sud – DJ, vest – R. A. conform titlului de proprietate nr._/05.03.1998 emis pe numele defunctului P. G.; trei construcții situate pe terenul în suprafață de 1000 m.p. – T1 P11, și anume o casă compusă din 2 camere și hol, o casă bătrânească compusă din 3 camere, hol și sală, precum și o casă parter și etaj compusă la parter din 2 camere, 2 holuri, baie și bucătărie, iar la etaj din 2 camere, hol și scară; anexele gospodărești situate pe terenul în suprafață de 1000 m.p. ce vor fi identificate de expert; cavou cu patru locuri, din care două fiind ocupate de autorii părților, bunuri mobile: - 200 l țuică, un coteț porci, un bazin de captare apă din ciment de 5 t; un cuptor de pâine construit din cărămidă, un plug, o țâșnitoare, o grapă, un car, două roți de car, o sanie din lemn, trei lăzi de făină din lemn cu câte 2 compartimente, o stroșitoare de struguri, două butelii de aragaz mari, o butelie aragaz voiaj, o butie, trei putini, patru postăvi diferite, trei căldări 10 l, 15 l și 30 l, un cazan de făcut țuică, o oală de inox de 10 l, trei oale de aluminiu de 10, 15 și 20 l, o mașină de cusut Singer, un aragaz, un frigider, trei pături de lână naturală, 150 farfurii, 20 castroane, trei bufete de bucătărie, un șifonier cu două uși, un șifonier cu trei uși și vitrină, șase paturi, o canapea extensibilă, o ladă de zestre, trei covoare, un cazan de aluminiu, un top de lanteți, 15 mc lemne de foc și certificatele de trezorerie . nr._, nr._ și . nr._ emise pe numele defunctei P. F..
S-a constatat că reclamantul pârât P. N. a plantat pe suprafața de teren de 200 mp situată în T68 P19 cantitatea de 250 pomi fructiferi, iar pe suprafața de 3000 mp situată în T68 P320/1 și 320/3 cantitatea de 3000 bușteni viță de vie, iar reclamantul pârât P. N. a fost obligat să aducă la masa partajabilă suma de 6.125 reprezentând c/v certificatelor de trezorerie emise pe numele defunctului P. G., sumă ridicată de reclamant, suma de 500 lei reprezentând c/v lucernă valorificată de reclamant după decesul autorilor și 350 lei pensia pe ultima lună din viață a autoarei P. F. ridicată de reclamant.
S-a constatat că pasivul succesoral se compune din suma de 12.900 lei, suma de 9900 lei suportată de reclamantul pârât P. N. și 3000 lei suportată de pârâtul reclamant P. C..
În cauză au fost efectuate expertize tehnice de specialitate topo de către exp. Biteș Ș., construcții de către exp. I. C. și bunuri mobile de exp. D. O., atât rapoartele, cât și suplimentele fiind depuse la dosar.
Judecătoria Drobeta Turnu Severin, prin sentința civilă nr. 2231 din 27.03.2012, a admis în parte acțiunea formulata de reclamantul P. N., a admis în parte cererea reconvențională formulata de paratul reclamant P. C., a dispus rămânerea în indiviziune forțată a părților asupra locului de veci și a dispus iesirea din indiviziune.
A omologat rapoartele de expertiza si suplimentele efectuate in cauza de experti Bites S., D. O. si I. C..
A atribuit reclamantului parat P. N. varianta 1 a raportului de lotizare finală format din urmatoarele bunuri imobile: C1- Locuinta (incaparile 1,2,3,4,5,6) in valoare de 20.583 lei, C1- Locuinta (incaparile 7,8,910- parter, 1,2,3, etaj ) in valoare de 55.362 lei, C1 –Bucatarie (incaparile 11, 12), in valoare de 8075lei, C2 - garaj, incaperea noua in valoare de 3637 lei, bazin apa in valoare de 600 lei, patul si magazie in valoare de 1007 lei, cotet porci in valoare de 307lei, bunurile mobile: 100 litri tuica, 1 plug, 1 tasnitoare, 1 lada faina, 1 strositoare struguri, 1 butelie aragaz, 1 putina, 300 litri, 2 postavi, 1 caldare, 5 litri, 1 caldare 15 litri, 2 oale 15 litri, 2 covoare lana, 90 farfurii, 15 farfurii, 13 castroane mari, 1 bufet bucatarie, 1 sifonier 3 usi, 1 recamier, 1 pat cu tablie, 1 recamier, 1 canapea extensibila, 2 paturi lana, 1 cazan aluminiu, 1 top lanteti, 7,5 m c lemn foc, toate bunurile mobile in valoare de 3814.50 lei, 524 mp teren curti (500 mp in titlu de proprietate), constructii situat in intravilanul comunei Cazanesti, .- P11, in valoare de 2500 lei cu vecinatati N- rest proprietate arabil, E- lotul nr.2, S- drum judetean, V-R. A., 954 mp teren arabil, 954 mp teren arabil (950 mp in titlu de proprietate), situat in intravilanul comunei Cazanesti, .- P9, in valoare de 1900 lei cu vecinatati N- drum ..2, S- rest proprietate curti constructii, V-R. A., 841 mp teren arabil extravilan (800 mp in titlu de proprietate), situat in T 16- P73, in valoare de 160 lei cu vecinatati N- P. I., E- parau, S- lotul nr.2, V-Baloi I., 1200 mp teren pasune extravilan, situat in T 68- P19, in valoare de 240 lei cu vecinatati N- Bolboase G., E- Ciotarla M., S- C. M., V-Bolboase I., 1400 mp teren pasune extravilan, situat in T 68- P320/3, in valoare de 280 lei cu vecinatati N- rest proprietate teren arabil, E- C. E., S- drum explatare, V-lotul nr.2, 1554 mp teren arabil, situat in T 68- P320/1, in valoare de 311 lei cu vecinatati N- lotul nr.2, E- C. E., S- rest proprietate teren pasune, V-lotul nr.2, 1000 mp teren neproductiv extravilan, situat in T 68- P320, in valoare de 200 lei cu vecinatati N- drum exploatare, E- lotul nr.2, S- L. D., V-Tarca D., 918 mp teren arabil extravilan, situat in T 15- P26, in valoare de 183 lei cu vecinatati N- drum, E- N. I., S- raul Cosustea, V-lotul nr.2, 3094 mp teren arabil extravilan, situat in T 15- P62, in valoare de 601 lei cu vecinatati N- drum explotare, E- B. I., S- raul Cosustea, V-lotul nr.2, 685 mp teren arabil extravilan, situat in T 15- P11, in valoare de 108 lei cu vecinatati N- canal, E- N. I., S- drum explatare, V-lotul nr.2, 500 mp teren neproductiv extravilan, situat in T 68- P289, in valoare de 100 lei cu vecinatati N- M. I., E- lotul nr.2, S- P. A., V-padure Ocol, 500 mp teren arabil extravilan, situat in T 10- P560, in valoare de 100 lei cu vecinatati N- P. I., E- B. M., S- P. I., V-lotul nr.2, 1250 mp teren neproductiv extravilan, situat in T 8- P472, in valoare de 250 lei cu vecinatati N- M. G., E- Panut G. S- Panut G., V-lotul nr.2 și 2450 mp teren neproductiv extravilan, situat in T 16- P52, in valoare de 490 lei cu vecinatati N- raul Cosustea, E- lotul nr.2 S- teren intravilan T1-P9, P11, V-R. A. în valoare totală de 7.423 lei și bunurile mobile: 100 litri tuica, 1 plug, 1 tasnitoare, 1 lada faina, 1 strositoare struguri, 1 butelie aragaz, 1 putina, 300 litri, 2 postavi, 1 caldare, 5 litri, 1 caldare 15 litri, 2 oale 15 litri, 2 covoare lana, 90 farfurii, 15 farfurii, 13 castroane mari, 1 bufet bucatarie, 1 sifonier 3 usi, 1 recamier, 1 pat cu tablie, 1 recamier, 1 canapea extensibila, 2 paturi lana, 1 cazan aluminiu, 1 top lanteti, 7,5 m c lemn foc, toate in valoare de 3814.50 lei.
A atribuit paratului reclamant P. C. bunurile imobile formate din C2 - locuinta (incaperile 1,2,3,4), in valoare de_ lei, C2- grajd (incaperile 6-7-8) in valoare de 6913 lei, (sopru- incaperile 5, 10) in valoare de 6501 lei,cuptor paine in valoare de 122 lei, 525 mp teren curti (500 mp in titlu de proprietate), constructii situat in intravilanul comunei Cazanesti, .- P11, in valoare de 2500 lei cu vecinatati N- rest proprietate arabil, E- Baloi I., S- drum judetean, V-lotul 1, 954 mp teren arabil intravilan (900 mp in titlu de proprietate), situat in intravilanul comunei Cazanesti, .- P9, in valoare de 1900 lei cu vecinatati N- drum ., S- rest proprietate curti constructii, V-lotul nr.1, 841 mp teren arabil extravilan (800 mp in titlu de proprietate), situat in T 16- P73, in valoare de 160 lei cu vecinatati N- lotul 1, E- parau, S- C. M., V-Baloi I.., 1360 mp teren pasune extravilan, situat in T 16- P18, in valoare de 272 lei cu vecinatati N-R. Cosustea, E- Ciotarla G. S- drum judetean, V-N. I., 990mp teren vie extravilan, situat in T 68- P320/2, in valoare de 198 lei cu vecinatati N- rest proprietate P320/1, E- lotul nr.1, S- drum exploatare, V-Tarca D., 1421 mp teren arabil extravilan, situat in T 68- P320/1, in valoare de 284 lei cu vecinatati N- L. D., E- C. E., S- lotulmnr.1, V-Tarca D., 1000 mp teren neproductiv extravilan, situat in T 68- P320, in valoare de 200 lei cu vecinatati N- drum exploatare, E- C. E., S- L. D., V-lotul nr.1, 918 mp teren arabil extravilan, situat in T 15- P26, in valoare de 184 lei cu vecinatati N- drum, E- lotul nr.1, S- raul Cosustea, V-C. S., 3094 mp teren arabil extravilan, situat in T 15- P62 (3005 mp in titlu), in valoare de 601 lei cu vecinatati N- drum explotare, E- lotul nr.1, S- raul Cosustea, V-R. A., 685 mp teren arabil extravilan, situat in T 15- P11 (540 mp in titlu), in valoare de 108 lei cu vecinatati N- canal, E- lotul nr.1, S- drum explatare, V-Bolboase I., 500 mp teren neproductiv extravilan, situat in T 68- P289, in valoare de 100 lei cu vecinatati N- M. I., E- padure Ocol, S- P. A., V-lotul nr.1, 500 mp teren arabil extravilan, situat in T 10- P560, in valoare de 100 lei cu vecinatati N- P. I., E- lotul nr.1., S- P. I., V-Carstoniu I., 1250 mp teren neproductiv extravilan, situat in T 8- P472, in valoare de 250 lei cu vecinatati N- M. G., E- lotul nr.1 S- Panut G., V-V. P., 2450 mp teren neproductiv extravilan, situat in T 16- P52, in valoare de 490 lei cu vecinatati N- raul Cosustea, E- Baloi I. S- teren intravilan T1-P9, P11, V-lotul nr.1 în valoare totală de 7.347 lei și bunuri mobile: 100 litri tuica, 1 grapa, 1 car, 2 roti car, 1 lada lemn brad, 1 lada lemn plop, 1 buteluie aragaz, 1 butelie voiaj, 1 butie, 1 putina 250 litri, 2 postavi, 1 caldare 20 l, 1 cazan tuica, 1 oala inox, 1 oala 7 loitri, 1 masina de cusut, 1 aragaz 4 ochiuri, 1 frigider Artic, 1 covor lana, 30 farfiurii, 15 farfurii, 7 castroane mici, 1 bufet bucatarie, 1 bufet bucatarie, 1 sifonier cu doua usi,, 1 dormeza, 1 dormeza, 1 lada zestre, 1 patura lana, 7,5 mc lemn foc, 1 sanie în valoare de 3813,5 lei.
A fost obligat reclamantul parat P. N. la plata catre paratul reclamant P. C. a sumei de 30.967 lei cu titlu de sulta.
A fost atribuit reclamantului pârât certificatul de trezorerie nr._ în valoare de 3484,21 lei, iar pârâtului reclamant certificatele de trezorerie nr._ în valoare de 3484,21 lei și nr._ în valoare de 871,08 lei.
A obligat reclamantul pârât la plata către pârâtul reclamant a sumei de 3.487 lei reprezentând cota parte ce îi revine acestuia din certificatele de trezorerie emise pe numele defunctului P. G., lucerna valorificată de reclamant și pensia pe ultima lună din viață a autoarei P. F..
A fost obligat pârâtul reclamant la plata către reclamantul pârât a sumei de 3.450 lei pasiv succesoral reprezentând cheltuieli de înmormântare.
Au fost compensate cheltuielile de judecată constând în taxă de timbru și onorariu expert și a fost obligat reclamantul pârât P. N. la plata către pârâtul reclamant Poescu C. a sumei de 911 lei cu titlu de cheltuieli de judecată.
Pentru a hotărî astfel, instanța de fond a reținut că:
Potrivit dispozițiilor art. 673 ind. 9 C.proc.civ. la formarea și atribuirea loturilor, instanța va ține seama, după caz, și de acordul părților, mărimea cotei părți ce se cuvine fiecăreia ori masa bunurilor de împărțit, natura bunurilor, domiciliul și ocupația părților, faptul că unii dintre coproprietari, înainte de a se cere împărțeala, au făcut construcții, îmbunătățiri cu acordul coproprietarilor sau altele asemenea.
Instanța are, deci, posibilitatea de a folosi atât criteriile enumerate de art. de mai sus cât și altele asemănătoare, ce ar rezulta din împrejurările specifice cauzei, toate la un loc sau numai unele, astfel încât să nu se nesocotească drepturile copărtașilor și să se satisfacă nevoile lor actuale, în scopul garantării unui partaj echitabil.
La atribuirea bunurilor ce fac parte din masa succesorală instanța va alege varianta finală 1 identificată de expert I. C. în proiectul de lotizare finală, având în vedere că deși varianta nr. 3 era prezentată ca fiind cea agreată de părți, pârâtul reclamant a arătat în fața instanței că nu este de acord cu această lotizare. Într-adevăr instanța constată că această variantă ar conduce la o fărâmițare excesivă și nu ar asigura o bună exploatare a construcțiilor dată fiind amplasarea acestora. Chiar dacă loturile ar fi de valoare relativ egală varianta 3 nu formează două unități locative distincte, iar continuarea conviețuirii părților, în această formulă, ar genera noi situații conflictuale.
Față de această situație, instanța apreciază că varianta nr. 1 respectă întru totul criteriile prevăzute de art. 673 ind. 9 C.proc.civ., motiv pentru care va atribui reclamantului pârât P. N. varianta 1 a raportului de lotizare finală întocmit de exp. I. C. – bunuri în valoare totală de 102.569 lei, iar paratului reclamant P. C. bunuri în valoare de 7.347 lei.
Pentru egalizarea loturilor, va obliga reclamantul parat P. N. la plata catre paratul reclamant P. C. a sumei de 30.967 lei cu titlu de sulta.
Referitor la locul de veci, instanța reține că autorii nu au avut decât un drept de folosință și exploatare a imobilului în litigiu, făcând parte din domeniul public la comunei, neavând așadar nici un drept de dispoziție juridică asupra acestuia.
În plus, regimul juridic al locurilor de înmormântare determină o situație particulară a acestor categorii de imobile, ele neputând face obiectul unui partaj în considerarea naturii și destinației lor. O asemenea interdicție este expres prevăzută de art. 15 alin. Final din Regulamentul pentru organizarea și funcționarea cimitirelor parohiale din cuprinsul eparhiilor Bisericii Ortodoxe Române.
Întrucât atât dreptul de concesiune asupra locului de veci, cât și dreptul de proprietate asupra construcțiilor funerare se transmit prin succesiune ele trebuie să fie cuprinse în masa succesorală, însă nu sunt supuse partajului, părțile urmând a rămâne în indiviziune forțată asupra locului de veci și a construcțiilor funerare.
Având în vedere că în raportul final bunuri mobile nu au fost identificate certificatele de trezorerie aparținând autoarei P. F., deși acestea au fost reținute în masa succesorală, instanța va atribui reclamantului pârât certificatul de trezorerie nr._ în valoare de 3484,21 lei, iar pârâtului reclamant certificatele de trezorerie nr._ în valoare de 3484,21 lei și nr._ în valoare de 871,08 lei.
Deși s-a constatat că reclamantul a plantat pe suprafața de teren situată în T68 P19 cantitatea de 250 pomi fructiferi și 3000 bușteni de viță de vie pe suprafața situată în T68 P320/1 și 320/3, aceste suprafețe au revenit în lotul reclamantului, fiind identificate și evaluate de expert în raport de categoria de folosință inițială.
În ceea ce privește pasivul succesoral, instanța a reținut prin încheierea de admitere în principiu că reclamantul pârât a efectuat cheltuieli de înmormântare și pomenire în cuantum de 9.900 lei, iar pârâtul reclamant în valoare de 3000 lei. Având în vedere cotele acestora de ½ din masa succesorală, instanța urmează a obliga pârâtul reclamant la plata către reclamantul pârât a sumei de 3450 lei pasiv succesoral reprezentând cheltuieli de înmormântare.
Totodată, prin încheierea de admitere în principiu reclamantul pârât a fost obligat să aducă la masa partajabilă suma de 6.125 reprezentând c/v certificatelor de trezorerie emise pe numele defunctului P. G., sumă ridicată de reclamant, suma de 500 lei reprezentând c/v lucernă valorificată de reclamant după decesul autorilor și 350 lei pensia pe ultima lună din viață a autoarei P. F. ridicată de reclamant, în total suma de 6.975 lei, astfel că aplicând cota de ½ ce le revine fiecăruia din masa succesorală, instanța va obliga reclamantul pârât să achite pârâtului reclamant suma de 3.487 lei.
Referitor la cheltuielile de judecată, instanța a reținut că, potrivit art. 276 C.proc.civ. când pretențiile fiecărei părți au fost încuviințate numai în parte, instanța va aprecia în ce măsură fiecare dintre ele poate fi obligată la plata cheltuielilor de judecată, făcând compensarea lor.
Cum ambele părți au efectuat cheltuieli de judecată constând în taxă judiciară de timbru, timbru judiciar, onorariu de expert și onorariu de avocat, le va compensa și va obliga reclamantul pârât P. N. la plata către pârâtul reclamant P. C. a sumei de 911 lei cu titlu de cheltuieli de judecată.
Împotriva acestei sentințe, în termen legal au declarat recurs ambele părți, criticând sentința pentru nelegalitate și netemeinicie.
În motivele de recurs, reclamantul pârât P. N. a susținut că instanța de fond, cu încălcarea obligațiilor stabilite de art. 129 alin.5 din C. pr. civ., nu a constatat și reținut adevărata situație de fapt și de drept, așa cum rezultă din probele administrate în cauză, astfel că a pronunțat o soluție netemeinică și nelegală.
Prima instanță nu a constatat și reținut faptul că etajul casei situată în localitatea Valea Cosustei, . a fost edificată cu contribuția financiară exclusivă a reclamantului P. N., așa cum rezultă din ansamblul probelor administrate în cauză ( declarațiile martorilor, înscrisuri, etc.)
De asemenea, nu a ținut semna de faptul că un cazan de aramă pentru fabricat țuică era în posesia pârâtului P. C-tin și pentru care trebuia să se țină seama la efectuarea partajului.
Prima instanța în mod greșit și nelegal a dispus ca reclamantul P. N. să aducă la masa partajabilă suma de 6.125 lei reprezentând c/v certificatelor de trezorerie emis pe numele autorului P. G., ignorând probele administrate în cauză, din care rezultă că aceste sume au fost ridicate de reclamantul P. N., dar au fost folosite de soția supraviețuitoare P. F. pentru întreținerea gospodăriei și îngrijiri medicale.
A luat în considerare în mod greșit și nelegal suma de 500 lei reprezentând c/v lucernei valorificată de reclamatul P. N., ignorându-se faptul că această sumă a fost folosită pentru cheltuielile de înmormântare și pomenirile ulterioare ale autoarei P. F., iar în cererea de chemare în judecată s-a menționat acest aspect.
Suma de 350 lei reprezentând pensia lunară la decesul autoarei P. F. ar fi fost luată de reclamantul P. N., ignorându-se faptul că aceasta a fost utilizată exclusiv pentru cheltuielile de înmormântare și pomenirile ulterioare ale autorilor.
A reținut în pasivul succesoral doar suma de 9.900 lei, ca fiind suportat de reclamantul P. N., cu toate că din probele administrate în cauză a rezultat că acesta a plătit personal suma de 11.412 lei.
S-a omis să se menționeze în masa succesorală fântâna (bunar) edificată de autori pe terenul intravilan în suprafață de 1.000 mp, precum și plantațiile cu viță de vie în suprafață de 905 mp, realizată de autori pe terenul în suprafață totală de 1.421 mp, situat în T 68 P 32/1 și plantația de viță de vie în suprafață de 990 mp, T 68 P 320/1.
În sistemul informatizat a fost afișată soluția potrivit căreia instanța de fond a dispus partajarea bunurilor succesorale ale autorilor P. G. și P. F. în varianta a 3-a, dar ulterior în dispozitivul sentinței civile nr._ s-a menționat că s-a omologat varianta nr.1 din lotizarea finală, care a impus obligarea reclamantului P. N. la plata unei sulte față de pârâtul P. C-tin în sumă de 30.967 lei.
În criticile aduse, pârâtul reclamant P. C. a susținut faptul că din probele administrate rezultă un pasiv succesoral suportat de P. N. reprezentând cheltuieli de înmormântare și pomeniri ulterioare suportate de acesta mult mai mic decât cel solicitat, restul pretențiilor nefiind dovedite. Privitor la acest aspect, a arătat că în mod greșit instanța de fond a reținut ca pasiv succesoral suportat de P. N. suma de 9.900 lei, din această sumă trebuind a fi înlăturată suma de 2400 lei ce ar reprezenta retribuția de câte 800 lei lunar a numitei I. E. pentru îngrijirea autorului,câtă vreme din înscrisurile sub semnătură privată depuse de reclamant la dosar, înscrisuri constituite procausa, reiese că această persoana i-ar fi acordat întreținere autorului chiar și ulterior survenirii decesului, mai mult, a dovedit cu martori că, la îngrijirea tatălui, mama sa a fost ajutată de către o altă persoană. Totodată, în acest pasiv nu trebuiau incluse sumele cheltuite pentru combustibil, ambele părți efectuând astfel de sume pentru deplasarea la casa părintească în decursul celor 2-3 ani. Cât privește sumele consemnate în chitanțele nr._/19.02.2010, respectiv_/10.09.2009 către PF P. N.(196,47 lei și 40,49 lei), acestea nu trebuiau reținute la pasivul succesoral tocmai pentru că această firmă nu are calitate procesuală pasivă și nu se poate cunoaște dacă mărfurile achiziționate au legătură cu cheltuielile aferente înmormântării și pomenirii autorilor.
Un alt motiv de nemulțumire a fost acela al nereținerii de către prima instanță a sumei primită de către reclamant cu titlu de ajutor de înmormântare de la Întreprinderea Minieră M., în instanță acesta recunoscând ajutorul, fără a preciza însă suma, în plus, printre alimentele pentru care as-au depus bonuri se regăsesc cantități mari de alimente pe care acesta le-a primit tot de la Întreprinderea Minieră M..
A mai susținut că prima instanță nejustificat a redus cuantumul cheltuielilor de înmormântare și pomeniri ulterioare pe care le-a efectuat el de la 5700 la 3000 lei, nemotivând soluția.
A arătat că în mod greșit instanța de fond a scos de la masa partajabilă sumele încasate de reclamant cu titlu de subvenții APIA pe o perioadă de 3 ani, cu motivația că aceste sume au fost folosite pentru cultivarea terenurilor. Din probele administrate în cauză reiese că ambii fii ai autorilor au cultivat terenurile aflate în proprietatea acestora, astfel că ambii trebuiau să beneficieze de aceste subvenții, nu doar reclamantul, de asemenea, din masa partajabilă trebuia să facă parte și contravaloarea a 3000 kg grâu și 2000 kg porumb, cereale ce au fost valorificate de către reclamant.
Recurentul pârât–reclamant P. C. a formulat întâmpinare solicitând respingerea recursului declarat de reclamantul pârât P. N. ca neîntemeiat. A precizat că că instanța de fond trebuia să rețină la masa partajabilă doar parterul casei cu etaj, motiv nesusținut de nicio probă. Din probatoriul administrat în cauză nu rezultă acest aspect, ci adevărata stare de fapt, anume că părinții, cu proprii lor bani, au construit această casă în întregime.
A susținut că nici celelalte critici nu sunt întemeiate, chitanțele depuse la dosar nerelevând că reclamantul ar fi suportat vreo cheltuială la edificarea construcțiilor autorilor, de asemenea varianta de lotizare omologată de către instanță este cea corectă, casa bătrânească și cea cu etaj formând un singur corp, fiind imposibilă atribuirea acestora ambilor moștenitori tocmai pentru că nu s-ar face o reală ieșire din indiviziune.
A mai precizat că, deși a indicat în sistemul informatizat că ar fi fost omologată varianta 3 a expertizei, în detalierea acesteia instanța a reluat întreg conținutul variantei 1, eroarea fiind doar una de redactare a soluției.
A concluzionat că singura critică întemeiată a reclamantului este cea privitoare la neincluderea în masa partajabilă a fântânii.
Și recurentul reclamant-pârât a formulat întâmpinare la criticile aduse de pârâtul-reclamant, solicitând respingerea căi de atac, în motivare arătând că din probele administrate a reieșit că, cheltuielile de înmormântare și pomenirile ulterioare suportate de el se ridică la suma de_ lei, de asemenea aceleași probe au arătat că cerealele valorificate au fost folosite exclusiv în gospodărie pentru furajarea animalelor, ignorându-se de către recurent faptul că după decesul autorului cea care a rămas în gospodărie și a dispus de bunurile existente a fost soția supraviețuitoare P. F..
Prin încheierea de ședință din data de 05.10.2012, tribunalul, în temeiul disp. art. 282 alin.1 C. pr. civ., a dispus recalificarea căii de atac din recurs în apel.
Prin decizia civilă nr. 139/A din data de 28 septembrie 2012, Tribunalul M. în dosar nr._, a respins apelul reclamantului P. N., A admis apelul pârâtului P. C..
A schimbat I.A.P.-ul în sensul că a fost scoasă de la pasivul succesoral suma de 2.400 lei reprezentând c/val. îngrijiri boală defunct.
A menținut restul dispozițiilor I.A.P.
A schimbat sentința în sensul că a fost obligat pârâtul reclamant P. C. la 2.250 lei pasiv succesoral în loc de 3.450 lei.
A menținut restul dispozițiilor sentinței.
A obligat intimatul apelant P. N. la 2.044 lei cheltuieli de judecată apel.
Pentru a se pronunța astfel, Tribunalul, examinând sentința apelată, prin prisma criticilor aduse și în raport cu probatoriul administrat a reținut următoarele:
Deși prin cererea de partaj dedusă judecății reclamantul a susținut că, a contribuit, alături de autori, la edificarea etajului casei solicitată a fi adusă la masa partajabilă, solicitând un drept de proprietate de ½ din acest bun, cu probele administrate nu a făcut dovada acestor pretenții, dimpotrivă depozițiilor martorilor L. A., C. E., P. C., P. A. și Ciocionescu V. au confirmat susținerile pârâtului privitoare la apartenența acestor bunuri în patrimoniul autorilor, cei doi părinți fiind cei care au edificat aceste bunuri cu resurse financiare proprii, imobilul casă cu etaj regăsindu-se la rolul fiscal al acestora.
De altfel, susținerea inițială a reclamantului, aceea de coproprietar asupra acestui bun, a fost nuanțată ulterior, în prezenta cale de atac enunțând o contribuție financiară exclusivă la edificarea etajului acestei case, critica pe acest aspect fiind una generică, fără a face trimitere la probele concrete ce ar conduce instanța la împărtășirea acestei critici.
Se constată că, tot fără a aduce argumente, reclamantul critică sentința și sub aspectul nereținerii la masa partajabilă, a unui cazan de țuică. Din cuprinsul IAP și al sentinței rezultă că, un asemenea bun a fost inclus în masa partajabilă, fiind neîntemeiat și acest motiv de apel.
Cât privește nemulțumirea ce vizează reținerea la masa partajabilă a sumei de 6125 lei se constată că, în condițiile în care înscrisurile existente la dosar (fila 192) atestă că cel care a răscumpărat certificatele de trezorerie ale autorului este tocmai reclamantul, suma obținută trebuia inclusă în masa partajabilă, reclamantul nedovedind că ar fi remis această sumă către soția supraviețuitoare, astfel cum susține în prezenta, poziția sa procesuală fiind diferită față de cea exprimată la fond, în cererea reconvențională aflată la fila 92 afirmațiile sale fiind în sensul că aceste certificate au fost valorificate de către autorii comuni.
Neîntemeiată s-a găsit a fi și critica ce vizează includerea în activul succesiunii a contravalorii lucernei existentă în gospodărie la momentul decesului autorilor ,ca și a sumei de 350 lei primită cu titlu de pensie a autoarei, la interogatoriul luat reclamantul pârât recunoscând că el este cel care a înstrăinat această lucernă, fără a dovedi că aceste sume ar fi fost folosite pentru înhumarea autoarei.
S-a reținut totodată că, deși în fața primei instanță nu a avut loc o evaluare separată a plantațiilor cu viță de vie realizată de către defuncți pe suprafețele de 905 mp, respectiv 990 mp., părțile nu au fost prejudiciate câtă vreme terenurile, inclusiv cele enunțate, au fost atribuite în natură și în mod egal ambilor succesori.
Cât privește nepartajarea unei fântâni ce s-ar regăsi pe terenul în suprafață de 1000 mp, s-a constatat că, în condițiile în care prin IAP, instanța a reținut ca făcând din masa partajabilă toate anexele situate pe acesta, părțile aveau îndatorirea de a sesiza eventualele omisiuni ale expertului cu privire la bunurile identificate, omisiuni pe care să le aducă la cunoștința instanței de judecată. Ori, părțile au stat în pasivitate, astfel că, pretențiile acestora cu privire la existența, în patrimoniul autorilor a acestei fântâni, pot fi valorificate pe calea unui partaj suplimentar.
Privitor la omologarea variantei I a raportului de expertiză, s-a constatat că această modalitate de împărțire a bunurilor respectă criteriile enunțate de art.673 ind.9 C.pr.civ și asigură o bună exploatare a construcțiilor, de asemenea, luând în considerare soluțiile date cererilor deduse judecății și înscrisurile depuse de părți și care atestă cheltuielile efectuate de acestea cu purtarea procesului, instanța a făcut o corectă aplicare a dispozițiilor 276 C.pr.civ. În temeiul celor expuse, apreciind drept nefondat apelul reclamantului, acesta a fost respins ca atare.
Cu referire la motivul de apel formulat de către apelantul pârât reclamant și care vizează neincluderea la masa partajabilă a sumelor încasate de reclamantul P. N. cu titlu de subvenții APIA, s-a reținut că, în cauză nu s-a făcut dovada primirii de către reclamant a unor astfel de sume, mai mult, aceste stimulente ce sunt acordate de către stat au destinație specială, ce vizează cultivarea terenurilor agricole, terenuri pe care reclamantul a susținut că le-a cultivat.
Nici criticile apelantului pârât reclamant privitoare la cuantumul reținut de către prima instanță cu titlu de pasiv succesoral suportat de el pentru înhumarea și pomenirile autorilor, nu poate fi primită, chitanțele depuse de acesta la dosar atestând că suma cheltuită în acest scop a fost de 3000 lei.
Apelul pârâtului reclamant s-a constatat a fi întemeiat sub aspectul sumei reținute cu titlu de pasiv succesoral cuvenit reclamantului pârât.
În acest context s-a observat că, deși reclamantul a solicitat, cu acest titlu, suma de_,01 lei, a dovedit cu chitanțele depuse la dosar-și care atestă achiziționarea de produse alimentare și nealimentare - suma de 7500 lei, sumă recunoscută de altfel, și de către pârâtul reclamant la interogatoriu. Din această sumă nu putea fi dedus ajutorul primit de către reclamant de la unitatea la care lucrează, astfel cum se susține, știut fiind că el reprezintă un drept acordat în considerarea persoanei salariatului.
S-a constatat însă că, la suma de 7500 cheltuită de către reclamant din surse proprii pentru a realiza înhumarea și pomenirile defuncților, nu trebuia adăugată, cu titlu de pasiv, suma de 2400 lei câtă vreme, aceasta a reprezentat o plată făcută de autor în timpul vieții, prin curatorul său, pentru a beneficia de serviciile de îngrijire prestate de o persoană fizică, chitanțele aflate la filele 151-152 dosar fond fiind elocvente în acest sens, prin urmare, sub acest aspect IAP și sentința a fost schimbată, consecința fiind diminuarea sumei finale pe care pârâtul reclamant trebuie să o plătească apelantului reclamant drept pasiv succesoral.
Văzând și dispozițiile art.274 C.pr.civ.
Împotriva acestei decizii civile au declarat recurs, reclamantul P. N. și pârâtul P. C., criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.
În acest sens, reclamantul P. N. a susținut că, instanța de apel, cu încălcarea disp. art. 295 alin. 1 și 2 din C. pr. civ., a respins apelul formulat de acesta și a admis apelul formulat de pârâtul P. Constintin și a schimbat I.A.P. – ul în sensul ca a scos de la pasivul succesoral suma de 2.400 lei reprezentând c/v îngrijiri boala defunct; a menținut restul dispozitiilor IAP; a schimbat sentința în sensul că a obligat pe pârâtul P. C. la 2.250 lei pasiv succesoral in loc de 3.450 lei si a menținut restul dispozițiilor sentinței, motivând următoarele:
Se arată că, reclamantul prin cererea de chemare în judecată, a susținut că, a contribuit alături de autori,la edificarea etajului casei, din probele administrate in cauza nu a făcut dovada acestor pretenții, deoarece martorii Ladaru A., C. E., P. Constintin, Panescu A. si Ciocionescu V., au confirmat susținerile paratului potrivit cărora autorii comuni au edificat aceasta constructie.care se regăsește la rolul fiscal al acestora.
Consideră că, această motivare este nelegala si neîntemeiata deoarece reclamantul P. N., a depus la dosarul cauzei mai multe înscrisuri,din care rezulta cu certitudine, ca a contribuit cu fonduri bănești și materiale, la realizarea etajului casei, dar cu toate acestea instanța de apel, a dat prioritate declarațiilor martorilor, ignorând in totalitate înscrisurile doveditoare, care au o forță probantă superioară.
A susținut că, instanța de fond, în mod neîntemeiat si nelegal a reținut că
suma de 6.125 lei reprezentând c/v certificatelor de trezorerie ale autorului
P. G.. a fost răscumpărată de către reclamantul P. N. nu a dovedit ca a remis aceasta suma către soția supraviețuitoare.
A mai menționat că din ansamblul probelor administrate în cauză a rezultat că aceste sume au fost ridicate de reclamant, dar au fost folosite in gospodăria soției supraviețuitoare ,ori sarcina probei revenea pârâtului care a formulat cererea reconvențională prin care a solicitat includerea in masa succesorala a acestei sume.
Instanța de fond, in mod neîntemeiat si nelegal, a reținut ca trebuie inclusă în masa succesorală c/v lucernei si a sumei de 350 lei cu titlu de pensie a autoarei P. F., ignorând ca aceste sume au fost folosite, in timpul vieții soției supraviețuitoare, pentru nevoile gospodăriei si pomenirile autorilor.
In mod neîntemeiat si nelegal instanța de fond a constatat si reținut, că deși nu a avut loc o evaluare separată a plantațiilor de viță de vie realizate de defuncți pe suprafețele de 905 mp teren si 990 mp teren, părțile nu au fost prejudiciate, deoarece terenurile au fost menționate in masa succesorală.
Instanța de fond, ignorând în totalitate motivele de apel, a constatat si reținut ca omologarea variantei I din raportul de expertiza tehnica judiciara, respecta criteriile enunțate de art. 673 ind.9 din C.pr.civ., si asigură o bună exploatare a construcțiilor.
A menționat că această interpretare este contrară dispozițiilor art. 673 ind.5 alin.2 din C.pr.civ., așa cum a precizat in motivele de apel, " instanța va face împărțeala in natura,iar in temeiul celor stabilite potrivit alin.1 ea procedează la formarea loturilor si la atribuirea lor,iar in cazul in care loturile nu sunt egale in valoare,ele se întregesc printr-o suma de bani".
A precizat că instanța de fond, a admis obiecțiunea formulată împotriva expertizei tehnice judiciare si in vederea evitării plații sultelor, in condițiile in care existau suficiente bunuri mobile si imobile, s-a procedat la întocmirea variantei 3 de lotizare a construcțiilor deoarece acest lucru era posibil si legal.
A mai arătat că, instanța de apel, contrar probelor administrate in cauza a constatat si reținut ca deși prin IAP s-a reținut in masa partajabila si o fântâna edificata pe terenul de 1000 mp curți-construcții, părțile ar fi stat in pasivitate, motiv pentru care aceasta situație poate fi soluționata printr-un partaj suplimentar.
A menționat că unul din motivele de apel invocate de reclamantul P. N. l-a constituit si faptul ca in mod greșit si nelegal instanța de fond a omis sa menționeze in masa succesorala fântâna (bunar) edificată de autori pe terenul intravilan in suprafața de 1.000 mp.
Motivele de apel au vizat atât I.A.P.-ul cât si sentința civila situație in care instanța de apel trebuia sa soluționeze aceasta cale de atac devolutiva, in sensul administrării de noi probe sau refacerea probelor administrate in fata instanței de fond. fapt pe care reclamantul l-a solicitat, dar in mod inadmisibil,instanța l-a respins si a lăsat cauza in pronunțare,cu toate ca soluția instanței de fond era profund nelegala si esențial nelegala.
Instanța de fond, in mod nelegal si neîntemeiat nu a analizat motivele de apel privind atribuirea reclamantului P. N. a certificatului de trezorerie in suma de 3.484,21 lei, iar in favoarea paratului P. C. a certificatelor in valoare de 3.484,21 lei si 971 lei ignorând că reclamantul a fost obligat la plata unei sulte foarte mari;nu a analizat si motivat contribuția fiecărei părți la plata pasivului succesoral,așa cum rezulta din ansamblul probelor administrate in cauză,etc.
Față de cele de mai sus, rezultă că soluția instanței de fond a fost pronunțata cu încălcarea dispozițiilor art. 673 ind.1 si următoarele din C.pr.civ., deoarece a permis plata unei sulte mari de către reclamant, cu toate ca era posibilă împărțirea bunurilor în natură.
In conformitate cu dispozițiile art. 312 alin.3 din C.pr. civ., a solicitat admiterea cererii de recurs, să se dispună desființarea soluției instanței de apel, in vederea rejudecării cauzei, deoarece, consideră că, se impunea refacerea expertizelor tehnice judiciare, pentru a stabili si evalua bunurile succesorale omise, contribuția proprie a reclamantului la edificarea etajului construcției casă.
Concluzionând, a solicitat admiterea recursului formulat împotriva deciziei civile nr.139/A din 28.09.2012, pronunțată de Tribunalul M. în dosar nr._, pe care o consideră nelegală, iar în conformitate cu dispozițiile art.312 alin.3 din C.pr.civ., a solicitat casarea soluției instanței de apel și trimiterea cauzei la aceeași instanță, în vederea rejudecării apelului,conform motivelor invocate în scris.
Cu privire la recursul declarat de recurentul pârât P. C., a pus concluzii de respingerea recursului ca nefondat conform întâmpinării depusă la dosar, cu cheltuieli de judecată.
Recurentul pârât P. C., în motivele de recurs, a susținut că, și instanța de fond și instanța de apel, în mod greșit au scos de la masa partajabilă sumele încasate de reclamantul P. N. cu titlu de subvenții APIA pe o perioadă de 3 ani, cu motivația că aceste sume au fost folosite pentru cultivarea terenurilor.
Din probele administrate, a reieșit indubitabil că ambii fii ai autorilor au cultivat terenurile aflate în proprietatea acestora, astfel că ambii trebuiau să beneficieze de aceste subvenții, nu doar reclamantul. Consideră că, nu este corect și nici legal, să investească amân doi și să beneficieze de subvenții doar unul. De altfel, intimatul P. N. a recunoscut încă de la fond că el a ridicat aceste subvenții pentru toate terenurile, dar fiecare dintre ei au cultivat o parte din terenuri, așadar sumele ridicate de el de la APIA cu acest titlu trebuiau aduse la masa partajabilă pentru a beneficia amândoi de ele, mai ales că au fost ridicate nelegal de fratele meu, ca și sumele de pe certificatele de trezorerie ale tatălui P. G., intimatul P. N. neavând dreptul să-și însușească acești bani.
Instanța de apel le-a respins cererea prin care am solicitat să se emită adresă către APIA M. spre a comunica valoarea subvențiilor agricole încasate pe numele autorului
P. G. în ultimii 3 ani, fără însă a motiva respingerea cererii.
De asemenea, cu toate că au solicitat ca din masa partajabilă să facă parte și contravaloarea a 3000 kg. grâu ( 200 băniți) și 2000 kg porumb valorificate de reclamant care și-a însușit sumele de bani obținute din vânzarea acestora, instanța nu le-a inclus în masa partajabilă, în condițiile în care a dovedit existența cerealelor și faptul că reclamantul le-a valorificat. Și în acest caz, intimatul P. N. a recunoscut că cerealele au existat, motivând că le-a folosit în gospodărie pentru hrana păsărilor, fiind însă absurdă susținerea sa că au fost necesare 5 tone de cereale pentru hrana unor găini și a unui porc (acestea fiind singurele „animale" din gospodăria părintească) într-un an de zile.
In aceste condiții, nu se poate susține că instanța de fond și instanța de apel au procedat la o dreaptă și legală judecată, motiv pentru care a solicitat casarea hotărârilor și rejudecarea cauzei în apel, urmând să fie obligat intimatul P. N. să aducă la masa partajabilă și sumele încasate în ultimii 3 ani cu titlu de subvenții agricole spre a fi incluse în masa partajabilă și, de asemenea, includerea în masa partajabilă și a contravalorii cerealelor (3000 kg grâu și 2000 kg porumb) valorificate de intimat în scop personal.
Invocă, în drept, art.304, pct.9 și art.6738, C.pr.civ.
Recurentul pârât P. C., față de motivele invocate în scris a pus concluzii de admiterea recursului, casarea hotărârilor și rejudecarea cauzei, în apel, urmând să fie obligat intimatul P. N. să aducă la masa parajabilă și sumele încasate în ultimii 3 ani cu titlu de subvenții agricole spre a fi incluse în masa partajabilă și, de asemenea, includerea în masa partajabilă și a contravalorii cerealelor valorificate de intimat în scop personal.
Cu privire la recursul declarat de recurentul reclamant, față de întâmpinarea formulată, a pus concluzii de respingerea acestuia ca nefondat, cu cheltuieli de judecată.
Recursurile sunt nefondate.
Examinând decizia prin prisma criticilor invocate și a apărărilor formulate, Curtea constată că nu subzistă motive de casare sau modificare din cele expres și limitativ prevăzute de art. 304C. pr. civ.
Astfel, nu sunt întemeiate criticile recurentului reclamant privind contribuția sa alături de autori la edificarea etajului casei, în condițiile în care a rezultat potrivit martorilor audiați că această construcție a fost realizată în perioada 1979 – 1983 ( filele 166 – 171 dosar fond) de către cei doi autori, iar aceste declarații au fost coroborate și cu înscrisurile depuse, inclusiv cele privind rolul fiscal ( filele 8 – 9 dosar fond ).
Așa cum rezultă din adeverința emisă de Primăria comunei Căzănești sub nr. 5712/22.12.2008, casa de locuit din cărămidă în suprafață de 74 mp a fost construită în anul 1985, iar din înscrisurile de care recurentul reclamant înțelege să se prevaleze, respectiv situația cheltuielilor, bonurile și chitanțele anexate ( filele 57 – 70 dosar fond ) se poate observa că cea mai mare parte a acestora sunt după edificarea etajului casei, respectiv 1985 și foarte puține sunt anterioare acestui moment, astfel încât nu se putea reține contribuția recurentului reclamant cu privire la aceste bunuri imobile, după cum nu s-a dovedit o asemenea contribuție cu privire la fondurile bănești.
Sub acest aspect, se constată că nu poate prezenta relevanță juridică în cauză, depoziția martorului Giuhat N. ( fila 172 dosar fond ) și din care reiese că suma de 2500 lei a fost dată personal de autoarea P. F. și că provenea de la recurentul reclamant, neputându-se corobora cu alte probe concludente, iar lucrarea fusese realizată în anul 1983.
Nu pot fi primite nici criticile care privesc reținerea greșită la masa succesorală a cazanului de fabricat țuică, întrucât din probele administrate nu s-a făcut dovada că a fost înstrăinat de recurentul pârât pentru a se reține contravaloarea acestuia.
Nici criticile privind reținerea neelegală a sumei de 6.125 lei reprezentând c/val. certificatelor de trezorerie ale autorului P. G. nu sunt întemeiate deoarece s-a dovedit că certificatele de trezorerie au fost răscumpărate de recurentul reclamant după decesul autorului P. G. la data de 07.08.2009 și nici nu a rezultat că suma reținută la masa partajabilă de 6.125 lei a fost remisă soției supraviețuitoare P. F..
De asemenea, au fost incluse în masa succesorală c/val. lucernă și a sumei de 350 lei cu titlu de pensie a autoarei P. F., iar instanțele anterioare au apreciat judicios că aceste sume au fost folosite de recurentul reclamant după decesul autorilor părților, prin raportare la recunoaștere la interogatoriu și din întâmpinarea formulată.
Se înlătură ca neîntemeiate și criticile care privesc faptul că nu a avut loc o evaluare separată a plantațiilor de viță de vie realizate de autori pe suprafețele de 905 mp teren și 990 mp teren, întrucât a rezultat că terenul de 990 mp. teren vie extravilan T. 68 p 320/2 are o valoare de 198 lei potrivit expertizei efectuate de expertul tehnic ing. Bîteș Ș. ( fila 261 dosar fond ), iar atribuirea terenurilor s-a efectuat după cum corect a reținut instanța de apel, în natură și în mod egal către ambele părți .
A rezultat, de asemenea că a fost omologată varianta 1 a raportului de expertiză fără a fi atribuite bunuri imobile din varianta 3 a raportului de expertiză, cum susține eronat recurentul reclamant, iar instanța a ținut cont de mărimea cotei-părți ce se cuvine fiecăreia ori masa bunurilor de împărțit, natura bunurilor, domiciliul și ocupația părților.
Nu sunt întemeiate nici criticile care vizează neevaluarea unei fântâni atribuite în lotul recurentului reclamant, în condițiile în care instanța a concluzionat corect că părțile pot recurge la un partaj suplimentar și acest fapt,, s-a datorat comportamentului părților aflate în litigiu, bunul fiind atribuit în lotul recurentului reclamant.
În ceea ce privește atribuirea certificatelor de trezorerie, instanțele anterioare au avut în vedere prevederile art. 673 5 al.2 C. pr. civ., iar atribuirea unei sulte mai mari recurentului reclamant a avut loc pentru a se asigura o justă echilibrare a loturilor atribuite părților.
Nu se poate reține nici încălcarea prev. art. 6 din Convenție,care „ implică mai ales în sarcina instanței, obligația de a proceda la un examen efectiv al mijloacelor, argumentelor și al elementelor de probă ale părților, cu puțin pentru a le aprecia pertinența ( Hotărârea P.c Franței ( G .C), cererea nr._/1999 și Hotărârea V.M.c.Olandei din 19 aprilie 1994 ).
Dreptul la un proces echitabil, garantat de art. 6.1 din Convenție include dreptul părților de a prezenta observațiile pe care le consideră pertinente pentru cauza lor, și întrucât convenția nu are drept scop garantarea unor drepturi, teoretice și iluzorii, ci drepturi concrete și efective, acest drept nu poate fi considerat efectiv decât dacă aceste observații sunt în mod real „ ascultate „ adică în mod corect examinate de către instanța sesizată.
În speță, a fost respectat principiul egalității de arme, care „ reprezintă un element al noțiunii mai largi de proces echitabil care include de asemenea dreptul fundamental la caracterul contradictoriu al judecății” ( Hotărârea din 24 noiembrie 1997, în cauza Werner c. Austriei, par. 63 ; Hotărârea din 28 august 1991,în cauza Brandste Her c. Austriei, par. 66; Hotărârea din 12 martie 2003, în cauza Ocalan c. Austriei par. 66 ).
Nu sunt întemeiate nici criticile recurentului pârât cu privire la scoaterea greșită de la masa partajabilă a sumelor încasate de recurentul reclamant cu titlu de subvenții APIA pe o perioadă de 3 ani, având în vedere că instanțele anterioare au argumentat corect soluția prin faptul că nu s-a făcut dovada primirii acestor sume de această persoană, precum și pentru că stimulentele respective a cărei destinație specială garantarea cultivării terenurilor agricole.
De altfel, aceste subvenții reprezintă ajutoare de stat acordate producătorilor agricoli, în conformitate cu O.G. nr. 14/2010 privind măsuri financiare pentru reglementarea ajutoarelor de stat acordate producătorilor agricoli, precum și sprijin nerambursabil acordat potrivit Programului Național Pentru Dezvoltare Rurală aprobat prin Decizia Comisiei Europene în C ( 2008 ) 3.381 din 16 iulie 2008.
Nu pot fi primite nici criticile recurentului pârât în legătură cu nereținerea la masa succesorală a contravalorii celor 3000 kg grâu și 2000 kg porumb, în condițiile în care a rezultat că au fost folosite în gospodărirea autorilor în cea mai mare parte, iar o dovadă contrară a valorificării în exclusivitate de către recurentul reclamant nu s-a efectuat, deși potrivit art. 1169 C. civil ( anterior ) „ cel ce face o propunere înaintea judecății trebuie să o dovedească „
Neexistând nici motive de ordine publică și care potrivit art. 306 alin. 2 C. pr. civ., pot fi puse în dezbatere părților din oficiu, în temeiul art. 312 C.pr. civ., recursurile se privesc ca nefondate și se resping și se va menține decizia pronunțată ca legală și temeinică.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca nefondate recursurile declarate de recurentul reclamant P. N. și recurentul pârât P. C., împotriva deciziei civile nr.139/A,din data de 28 septembrie 2012, pronunțată de Tribunalul M. în dosar nr._, având ca obiect partaj judiciar .
Decizie irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică de la 24 Ianuarie 2013
Președinte, M. L. | Judecător, F. D. | Judecător, I. V. |
Grefier, N. D. |
Data red.04.02.2013
Red.jud.M.L.
Tehn. 2 ex./J.V.
jud. f./A.R.G.
j.. M.,S. C.
| ← Rectificare carte funciară. Decizia nr. 7171/2013. Curtea de... | Validare poprire. Decizia nr. 5597/2013. Curtea de Apel CRAIOVA → |
|---|
