Plângere împotriva încheierii de carte funciară. Legea nr.7/1996, Art.52 alin.2. Decizia nr. 9232/2013. Curtea de Apel CRAIOVA
| Comentarii |
|
Decizia nr. 9232/2013 pronunțată de Curtea de Apel CRAIOVA la data de 30-10-2013 în dosarul nr. 1939/263/2011
DOSAR NR._
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CRAIOVA
SECȚIA I CIVILĂ
DECIZIE Nr. 9232
Ședința publică din data de 30 Octombrie 2013
Completul compus din:
Președinte: Judecător Parschiva B.
Judecător C. T.
Judecător L. E.
Grefier I. B.
*******
Pe rol, pronunțarea asupra dezbaterilor ce au avut loc în ședința publică din data de 23.03.2011, privind recursul declarat de reclamanții T. C. și T. E., împotriva deciziei civile nr.264/07.07.2013, pronunțată de Tribunalul D. – Secția I Civilă în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimații pârâți O. de C. și Publicitate Imobiliară Gorj și . SRL, având ca obiect plângere împotriva încheierii de carte funciară.
Procedura este legal îndeplinită, fără citarea părților.
Dezbaterile și concluziile părților în cauza de față, au fost consemnate în încheierea de ședință din data de 23.10.2013, care face parte integrantă din prezenta decizie și când instanța a amânat pronunțarea pentru data de 30.10.2013.
CURTEA
Asupra recursului de față:
Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Motru la data de 05.05.2011 sub nr. dosar_ , reclamanții T. C. și T. I. E. au formulat plângere împotriva încheierii nr. 9038/15.04.2011 a Oficiului de C. și Publicitate Imobiliară Gorj, comunicată la data de 20.04.2011, prin care a fost respinsă cererea de intabulare în CF a dreptului de proprietate privind imobilul – teren, în suprafață de 2500 mp. pe care se află o casă construită în anul 1998, situat în ., .. Gorj, solicitând anularea acestei încheieri precum și anularea lucrărilor de cadastru de care se face vorbire în respectiva încheiere.
De asemenea, au solicitat reclamanții pronunțarea unei hotărâri în contradictoriu cu proprietarul tabular . SRL.
Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Motru la data de 08.06.2011 sub nr. dosar_ , reclamanții T. C. și T. I. E. au chemat în judecată pârâta . SRL solicitând a fi obligată să le lase în deplină proprietate și posesie suprafața de 2.500 mp teren aflat în pct. Izvoarele C. din comna Padeș, județul Gorj, având ca vecinătăți la N Izvorul C. și râul C., la E și V rest proprietate familia O.( în prezent pârâta) în condițiile art. 480 și 481 din Codul Civil și a se dispune grănițuirea proprietăților părților în conformitate cu art. 584 din Codul Civil.
Prin încheierea din 12.07.2011 a fost admisă excepția de conexitate invocată de către reclamanți, dispunându-se conexarea dosarului nr._ la dosarul nr._ .
Prin sentința civilă nr. 3119 din 11.12.2012 pronunțată de Judecătoria Motru în dosarul nr._ a fost admisă excepția lipsei calității procesuale pasive invocată de pârâtul O. de C. și publicitate imobiliară Gorj.
A fost admisă în parte cererea formulată de reclamanții T. C. și T. E., ambii cu domiciliul în C. ,..29A (fost 23),jud. D. în contradictoriu cu pârâta S.C. I. G. Prest SRL, cu sediul în mun.Tg-J., .. 8, jud. Gorj.
S-a dispus grănițuirea proprietăților părților pe linia de hotar definită prin punctele II-I-IV-III identificată cu culoare albastră pe planșa nr.3 (fila 320) la raportul de expertiză întocmit de expert U. D. și depus la dosarul cauzei cu dare de dată certă 15.11.2012, cu lungimea totală de 66 m și care unește punctul ,,II,, situat la 14 m spre Nord perpendicular pe gardul de lemn existent cu punctul nr. ,, I ,, situat la distanța de 1,54 m spre est de intersecția actualului gard și la distanța de 14 m din punctul X pe direcția X-Y ce reprezintă gardul existent, în continuare unește punctul ,,IV,, care se găsește la 14 m spre sud de punctul ,, I ,, la intersecția gardului existent notat cu X-Y-Z si se încheie la 26 m spre est cu punctul ,,III,, ce se află pe direcția gardului existent notat pe planșa nr.3 cu punctele Z-Y.
S-a dispus anularea documentației cadastrale înregistrată la pârâtul O. de C. și Publicitate Imobiliară Gorj sub nr.9/_ din 18.11.2005.
Au fost respinse capetele de cerere având ca obiect revendicare și plângere împotriva încheierii nr. 9038 dispusă de pârâtul O. de C. și Publicitate Imobiliară Gorj în dosarul nr.9038/24.02.2011 la data de 15.04.2011.
Au fost compensate parțial între părți cheltuielile de judecată și a fost obligată pârâta să plătească reclamanților suma de 819 lei cheltuieli de judecată .
Împotriva acestei sentințe au declarat apel apelanții reclamanți T. C. și T. I. E. și apelanta pârâtă . SRL, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinice.
Prin decizia civilă nr.264/07.07.2013, pronunțată de Tribunalul D. – Secția I Civilă în dosarul nr._, s-a admis cererea de repunere în termenul de apel și s-a repus apelanta pârâtă . SRL în termenul de apel.
A fost admis apelul declarat de pârâta . SRL împotriva sentinței civile nr.3119 din 11.12.2012 pronunțată de Judecătoria Motru în dosarul nr._ .
A fost schimbată sentința în sensul că se înlătură din dispozitivul sentinței dispoziția referitoare la anularea documentației cadastrale înregistrată la pârâtul O. de C. și Publicitate Imobiliară Gorj sub nr. 9/_ din 18.11.2005.
S-au menținut restul dispozițiilor sentinței apelate.
A fost respins ca nefondat apelul declarat de reclamanții T. C. și T. I. E. împotriva sentinței civile nr.3119 din 11.12.2012 pronunțată de Judecătoria Motru în dosarul nr._ .
Pentru a se pronunța astfel, tribunalul a reținut următoarele:
1. Apelul reclamanților nu este fondat.
Susținerea apelanților reclamanți prin care au arătat că greșit instanța de fond a respins capătul de cerere privind revendicarea suprafeței de 2500 mp, iar grănițuirea proprietății trebuia efectuată la limita suprafeței de 2500 mp nu este întemeiată.
Din probatoriile dosarului rezultă că reclamanții prin contractul de vânzare cumpărare autentificat sub nr. 1366/21.05.1997 au dobândit suprafața de 364 mp, pe care aceștia o stăpânesc în deplină proprietate și liniștită posesie, proprietatea reclamanților fiind recunoscută și necontestată de pârâtă.
Prin sentința civilă nr. 1362/2008 a fost admisă acțiunea reclamanților T. C. și T. E., constatându-se intervenită între părți vânzarea-cumpărarea unei suprafețe de 2500 mp, compusă din suprafața de 364 mp dobândită anterior, la care se adaugă suprafața de 2136 mp, reprezentând diferența dintre suprafața de 2500 mp și suprafața de 364 mp .
Cât privește suprafața de 2136 mp, potrivit identificării efectuate de expert U. D., aceasta se regăsește atât în cuprinsul sentinței civile nr. 1362/2008, cât și în contractul de vânzare cumpărare autentificat sub nr.7728/2005, prin care pârâta a cumpărat de la același vânzător suprafața de_ mp, ce a fost înscrisă în cartea funciară la nr. 291/N la numărul cadastral 559.
Astfel că, în situația în care reclamanții au făcut dovada proprietății asupra terenului în suprafață de 2136 mp cu sentința civilă nr. 1362/2008, iar pârâta a făcut dovada proprietății terenului în suprafață de_ mp cu actul de vânzare cumpărare autentificat sub nr. 7728/2005, se apreciază că instanța de fond corect a procedat la compararea titlurilor de proprietate ale părților în litigiu.
Reclamanții au făcut dovada proprietății asupra terenului de 2136 mp cu sentința civilă nr. 1362/2008, pronunțată de Judecătoria Motru în dosarul nr. 1731._, prin care s-a admis cererea reclamanților, în contradictoriu cu vânzătorii O. G. și O. M., iar intimata pârâtă a făcut dovada proprietății prin contractul de vânzare cumpărare nr.7728/2005, din care rezultă că . a cărei succesoare este pârâta . SRL a cumpărat de la O. G. suprafața de_ mp, situată în intravilanul satului Orzești, . Izvoare”, tarlaua 37, parcelele 799 și 800, cu numărul cadastral 559 și vecini la N- rest proprietate, la E-râul C., la S- râul C. și drum comunal și la V-C. I. .
Atât reclamanții, cât și pârâta pentru suprafețele de teren deținute figurează în registrul agricol și achită impozitul agricol aferent.
Susținerea apelanților cum că pârâta ar fi cumpărat terenul de la un neproprietar nu este întemeiată.
Prin acțiunea civilă înregistrată la numărul_ la Judecătoria Motru, O. M. a solicitat anularea antecontractului de vânzare cumpărare, dar acțiunea i-a fost respinsă prin decizia civilă nr. 561/2009, reținându-se că reclamanta a consimțit la vânzarea-cumpărarea de către soțul său a terenului în suprafață de 2500 mp, primit ca zestre de la părinții săi.
De asemenea, a fost respinsă acțiunea reclamanților privind constatarea nulității absolute a contractului de vânzare-cumpărare nr. 7728/2005, reținându-se că nu sunt motive care să ducă la nulitatea absolută a acestui contract, vânzarea efectuându-se în baza atestării făcute de Primăria Padeș, prin care s-a aratat că vânzătorul O. G. era cunoscut ca proprietar al terenului, acesta figurând și în evidențele Oficiului de C. și Publicitate Imobiliară Gorj ca proprietar al terenului, potrivit documentației înregistrată la nr. 9/_/2005 .
Astfel că, în urma comparării titlurilor de proprietate ale reclamanților și pârâtei, în mod corect instanța de fond a reținut că este mai bine caracterizat titlul de proprietate al pârâtei, care a și îndeplinit formalitățile de publicitate imobiliară și și-a transcris dreptul de proprietate la numărul 291/N Padeș, iar data autentificării contractului de vânzare cumpărare - 7 decembrie 2005 este anterioară pronunțării sentinței civile nr. 1362/2008 și aceasta din urmă nu este opozabilă pârâtei.
Prin urmare, instanța de fond corect a respins capătul de cerere privind revendicarea suprafeței de 2136 mp, nefiind îndeplinite condițiile prevăzute de art. 480 Cod civil, potrivit căruia proprietatea este dreptul ce are cineva de a se bucura și a dispune de un lucru în mod exclusiv și absolut, în limitele determinate de lege.
Este de principiu că în cadrul acțiunii în revendicare reclamanții trebuiau să facă atât dovada proprietății asupra terenului revendicat, cât și dovada ocupațiunii terenului de către pârâtă.
Ori, deși reclamanții au făcut dovada proprietății asuprea terenului în suprafață de 2136 mp, nu au făcut dovada ocupațiunii fără drept a terenului în litigiu de către pârâtă, reținându-se corect că titlul de proprietate al pârâtei este mai bine caracterizat.
Nici susținerea apelanților cum că linia de hotar dintre proprietăți trebuia făcută la limita suprafeței de 2500 mp și nu la limita suprafeței de 364 mp nu este întemeiată.
Prin raportul de expertiză efectuat în cauză s-a reținut că prin trasarea liniei de hotar pe aliniamentul 7,8,9 pe lungimea de 86,71 m, în raport cu contractul de vânzare cumpărare 7728/2005 deținut de către pârâta . SRL și sentința civilă nr. 1362/2008 a Judecătoriei Motru apare o suprapunere de teren de 1897 mp .
Dar, în situația în care s-a reținut că titlul de proprietate al pârâtei este mai bine caracterizat, prin trasarea liniei de hotar prin punctele II-I-IV-III în raport cu contractul de vânzare cumpărare 7728/2005 și contractul de vânzare cumpărare nr. 1366/1997, având în vedere și gardul existent ce delimitează suprafața de 364 mp, sunt respectate proprietățile părților, conform acestor contracte.
Astfel că, după trasarea liniei de hotar terenul în suprafață de 364 mp are configurația I-II-III-IV-I, iar terenul în suprafață de_ mp are configurația A-B-C-D-II-I-IV-III-H-I-J-K-L-M-N-O-P-R-S-T-A, contururi notate pe planșa nr. 3 anexă la raportul de expertiză.
2. Apelul declarat de pârâtă se dovedește a fi întemeiat.
Este adevărat că potrivit art. 87 alin. 2 Cod pr.civ. persoanele juridice vor fi citate prin reprezentanții lor la sediul principal al sucursalei, sau după caz, al reprezentanței, iar în baza art. 921 c.pr.civ. comunicarea citației putându-se realiza și prin afișare atunci când se constată lipsa oricărei persoane la sediul acesteia, dar prin cererea ce se regăsește la fila 377 din dosar pârâta a arătat că nu i-a fost comunicată hotărârea, astfel că în data de 25.02.2013 i-a fost comunicată hotărârea pronunțată și prin recomunicarea acesteia, pârâta a fost repusă în termenul de apel.
Referitor la celălalt aspect invocat de apelantă, tribunalul a reținut că și acesta este întemeiat, avându-se în vedere că documentația cadastrală înregistrată la OCPI Gorj sub nr. 9/_/2005 reprezintă planul de amplasament și delimitare a corpului de proprietate O. G., care în prezenta cauză nu are calitate procesuală, astfel că nu se impunea anularea documentației cadastrale în ce îl privește pe O. G..
Împotriva acestei sentințe, în termen legal, au declarat recurs reclamanții T. C. și T. E., criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie în condițiile art.304 pct.7 și 9 C.pr5.civ..
1.Tribunalul Gorj, respingând apelul, își însușește motivarea sentinței Judecătoriei Motru, nu detaliază argumentele pe care le-au adus in susținerea apelului, hotărârea fiind astfel nemotivata.
2. Au fost făcute greșeli de interpretare a normelor legale. Instanțele au stabilit o stare de fapt eronata si a aplicat greșit disp.480 C.civ. privind dreptul de proprietate.
In vederea caracterizării titlului lor de proprietate, ca preferabil fata de titlul paratei, au precizat ca cel puțin pentru suprafața de 2500 m.p. inclusa atat in titlul lor cat si in titlul paratei, aceasta a cumpărat de la un neproprietar.
Una din condițiile esențiale pentru pronunțarea unei hotărâri care sa tina loc de act de vanzare-cumparare cu privire la un imobil teren, este ca promitentul vânzător sa fi fost proprietarul imobilului promis spre vânzare promitentului cumpărător. Aceasta condiție desi nu este prevăzuta expres de disp.art.5 alin.l titlul X din L.247/2005, in vigoare la incheierii antecontractului cu soții O. de către reclamanți, rezulta din reglementările de drept comun cuprinse in codul civil.
Asa cum rezulta cu certitudine din sent. 1362/25.04.2008 pronunțata de Judecătoria Motru in dosarul 1731._, paratul O. G. nu era proprietarul suprafeței de teren pentru care a incheiat inițial un antecontract de vanzare-cumparare cu reclamanții, in anul 1992, iar in cursul procesului stabilindu-se ca O. M. este proprietara unica si nu a contestat convenția incheiata de soțul sau, se presupune ca 1-a imputernicit cu mandat general prev.de art.1536 C.civ.pentru aceasta operațiune juridica.
De aceea hotărârea judecătoreasca s-a pronunțat in contradictoriu cu parații O. G. si O. M..
În antecontractul de vanzare-cumparare incheiat in anul 1992 de recurenți cu O. G., se menționează ca terenul in suprafața de 2500 m.p este proprietatea exclusiva a soției sale O. M..
Aceasta hotărâre tine loc de act de vanzare-cumparare autentic" in cond. art.5 alin.2 titlul X din L.247/2005 în vigoare la acea data.
O. M., in dosarul_ inregistrat la Judecătoria Motru, a cerut anularea antecontractului de vanzare-cumparare arătând ca terenul de 2500 m.p. este zestrea sa de la părinți iar soțul sau O. G. nu a avut mandat pentru vânzare.
Aceasta acțiune s-a respins prin dec.civ.561/3.02.2009 a Tribunalului Gorj, constatandu-se ca desi este proprietara terenului, a consimțit la vânzarea terenului asa cum rezulta fara echivoc din recunoașterea făcuta in dosarul 1731._ .
Contractul de vanzare-cumparare încheiat de vânzător în frauda dreptului propietarului cu complicitatea cumpărătorului, care a cumpărat pe riscul său un bun al altuia, este lovit de nulitate absolută, conf.art.948 C.civ.
Teza nulității vânzării lucrului altuia rezulta si din disp.art.1095 alin.l C.civ. care precizează ca plata in general, (inclusiv transferul dreptului propietatii) ca sa fie valabila trebuie sa fie făcuta de propietarul capabil de a înstraina lucrul dat in plata.
Sintagma "proprietarul capabil" nu se refera doar la capacitatea de folosința sau de exercițiu de a instraina, ci si la calitatea de propietar a vânzătorului.
Astfel, nu are relevanta cine și-a intabulat mai întâi dreptul de propietate, chiar in situația în care se pune problema comparării unor titluri (ICCJ sec...10.2009 in Legalis).
S-a stabilit cu putere de lucru judecat calitatea de unic proprietar a soției vânzătorului prin sent.civ. 1362/25.04.2008, de care Tribunalul face complet abstracție.
In practica s-a decis ca "autoritatea de lucru judecat nu se manifesta prin efectul sau negativ al excepției lucrului judecat (reglementata de art.1201 C.civ. si care in prezenta triplei identități de elemente, obiect, cauza, parti ar interzice o a doua judecata) ci se manifesta prin funcția sa pozitiva" (ICCJ dec.civ.7163/18.09.2006 in cauza D.-Jurisprudenta civila a instanței supreme 2003-2007, ed.CH Bek B..2008, p.443).
Aceasta inseamnă ca partea care a câștigat procesul anterior va opune hotărârea obținută si drepturile recunoscute in cadrul unei judecați ulterioare, fara ca raporturile tranșate sa mai poată face obiect al disputei.
Disp.art.1200 pct.4 C.civ.cu referire la art.1202 alin.2 C.civ. reglementeaza ca mijloc de proba autoritatea de lucru judecat, dand acesteia valoarea unei prezumții absolute care nu permite dovada contrara.
Este demonstrat astfel, ca O. G. nu era proprietarul suprafeței de 2500 m.p. care a fost inclusa în terenul vândut pârâtei. Dobanditorului cu titlu particular îi este opozabilă situația juridică a înstrăinătorului său.
Pe de altă parte, practica judiciară a decis că hotărârea judecătoreasca prin care s-a recunoscut un drept de proprietate in favoarea reclamanților, constituie titlu acestora, fiind opozabil paratei, chiar daca aceasta n-a avut calitatea de parte in procesul in care s-a pronunțat, reclamanții invocând o prezumție de proprietate in favoarea lor (C.A.B..sec.IV civ. dec.1261/25 iunie 2001 in PJC 2001-2012, p.321).
Instanța a ignorat in totalitate hotărârea judecătoreasca respectiv sent.1362/25.04.2008 pronunțata de Judecătoria Motru (dosar 1731._ ), si imparte terenul in 2 parcele. Respectiv terenul din contractul de vanzare-cumparare nr. 13 66/21 mai 1997, pentru suprafața de 364 m.p., considerând ca, chiar fata de recunoașterea paratei sunt proprietari, si cealaltă . 2136 m.p. rezultata din hotărârea judecătoreasca, (desi privește aceleași parti ca vânzători si cumpărători), considerând ca numai pentru aceasta titlul paratei este mai bine caracterizat.
In ce privește valoarea juridica a hotărârii judecătorești, care tine loc de act de vânzare cumpărare, ea are caracter declarativ, constând in intelegerea pârtilor, intervenita anterior, si constituie prezumția de proprietate pentru reclamanți. Ca urmare, ea produce efecte retroactive, constatandu-se drepturi preexistente . Ori, s-a stabilit de Judecătoria Motru că antecontractele de vanzare-cumparare din 1990-1992, sunt valide, si le-a confirmat incat au devenit proprietari de la data cand le-au incheiat.
Aceste aspecte trebuie avute in vedere in caracterizarea titlurilor de proprietate ale părtilor, dar nu se putea trece peste reaua credința a paratei.
S-a reținut expres in sent.1362/25.04.2008 pronunțata de Judecătoria Motru in dosarul 1731._ irevocabila, in legătura cu actul subsecvent incheiat de O. G. cu parata: "parații au dorit sa obtina cat mai mulți bani pe terenul situat la Izvoarele C. in suprafața totala de_ m.p., si au inteles sa vanda unui alt cumpărător dupa ce pentru o porțiune din teren respectiv diferența de la 364 m.p.la 2500 m.p., au incasat pret si de la reclamanți iar ulterior si de la cumpărătorii subsecvenți".
Asa cum au precizat, parata nu s-a manifestat niciodată ca proprietara a terenului cumpărat in anul 2005, si a așteptat ca reclamanții sa obțină o hotărâre judecătoreasca irevocabila; în anul 2008 a ingradit terenul, ceea ce rezulta din declarațiile martorilor Valceanu I.-seful ocolului silvic Baia de A., si Patrutoiu I. de profesie geolog, care isi desfășoară activitatea in zona.
Dar în compararea titlurilor de propietate, ocupatiunea n-are nicio relevanta, pentru ca astfel de titluri privesc drepturile părților de la data încheierii lor, separat de elementul de fapt care este ocupatiunea, si care este ulterior .
3. Au solicitat a se constata că prin modul abuziv în care parata si-a delimitat proprietatea, au fost grav afectați, practic terenul recurenților nu mai exista iar granituirea se face chiar pe jumătatea casei recurenților.
Prin expertiza judiciara intocmită in cauza de ing.U. D., si in special prin precizările acesteia, făcute la 20.11.2012, dupa ce instanța prin cercetarea la fata locului din 2.11.2012, a verificat situația de fapt referitoare la amplasarea terenului pârtilor, s-a constatat ca terenurile părtilor se suprapun pe suprafața de 1897 m.p. fiind inclusa din terenul reclamanților in cel al paratei, si se impune aliniamentul hotarului in pct.7,8,9 cu lungimea de 86,71 m.p. identificata in schite, cea mai completa fiind plansa 4.
Aceasta propunere este corecta si folositoare ambelor parti, proprietatea reclamanților fiind in marginea terenului paratei, fara s-o impiedice in folosirea diferenței de teren.
Dar, prin schița expertului judiciar asistent ing.N. P., se constata o apropiere a calculelor făcute privind terenul ocupat de parata, (anexa 2) considerandu-se ca acesta are suprafața de 1941, diferența nesemnificativa. Expertul judiciar insa a făcut o constatare reala, dand posibilitatea pârtilor sa-si folosească terenul, reclamanții fiind in marginea terenului paratei.
Parații au incalcat dreptul de proprietate al reclamantilor, pentru suprafața stabilita prin expertiza judiciara intocmita de ing.U. D., pe 1897 m.p. Pentru aceasta suprafața au solicitat modificarea soluției Tribunalului Gorj, in sensul ca parații sa fie obligați sa respecte dreptul de proprietate.
Totodată in cond.art.584 C.civ. va rugam a dispune granituirea proprietăților noastre pe aliniamentul intocmit in schița 4 la raportul de expertiza din 20.11.2012, de către expertul judiciar U. D..
4 Au solicitat ca instanța să verifice și modul în care s-a analizat cererea în rectificare carte funciară, dacă consideră ca este posibil întrucât nu s-a analizat de Tribunalul Gorj, supunând atenției următoarele:
Caracterizarea acțiunii ca fiind o acțiune in rectificare CF, s-a făcut la 12 iulie 2011 de către reclamanți, însusita de instanță, cand s-a dispus conexarea dosarului_ la dosarul_, ambele ale Judecătoriei Motru.
Inițial, in dosarul_ inregistart la Judecătoria Motru, reclamanții au formulat plângere impotriva incheierii nr. 9038/15.04.2011 a OCPI Gorj- Biroul de cadastru si publicitate imobiliara, prin care s-a respins cererea de intabulare in CF a dreptului privind imobilul teren in suprafața de 2500 m.p. pe care se afla o casa construita in 1998, situata in . parcelele 799, 800 Jud. Gorj precum si a lucrărilor de cadastru de care se face
Pentru remedierea neconcordantelor existente intre situația tabulara si cea juridica reala a imobilului este deschisa calea acțiunii in rectificarea CF in lipsa acordului titularului înscrierii în acest sens, exprimat prin înscris în formă autentică.
Cum pârâta a contestat dreptul de proprietate al reclamanților si nu si-a dat consimțământul la rectificarea CF au formulat acțiune in revendicare si granituire si, ca urmare, acțiune in rectificare a CF, ceea ce a consemnat judecătorul fondului in incheierea de la 12. 07.2011.
Aceasta, pentru ca acțiunea in rectificarea CF are un caracter subsidiar, ea trebuind sa se grefeze pe o acțiune principala, care constituie suportul sau juridic, respectiv acțiunea care insoteste dreptul subiectiv lezat sau vătămat de inscrierea nevalabila ori inexacta.
Urmare a L.247/2005, a fost modificat art.34 din L.7/1996, si in speța sunt intrunite cond.pct.4, respectiv inscrierea in CF nu mai este in concondanta cu situația reala a imobilului, aceasta pentru ca nu s-a ținut seama de situația reala din teren in momentul intabularii, dar este parțial intrunita si cerința de la art.34 pct.l C.pr.civ.in sensul ca actul in temeiul căruia s-a făcut inscrierea dreptului de proprietate al paratului, nu este decât parțial valabil, tocmai cu privire la suprafața asupra căruia exercita proprietatea (suprapunandu-se terenurile celor 2 parti din proces), aceasta urmare a admiterii acțiunii in revendicare.
De aceea, solicită rectificarea inscrierilor in CF 291/N, a dreptului de proprietate al paratului in limitele constatate de expertiza judiciara U., anexa 4, anularea incheierii prin care s-a dispus intabularea si a actelor cadastrale nr.559.
Ori, prin acțiunea in rectificare a CF, urmare a petitelor privind revendicarea si granituirea, se constata ca atat documentația cadastrala nr.559, inscrierea in CF 291/N, si incheierea de admitere a registratorului nr._/2005, sunt eronate, cu privire la intinderea dreptului de proprietate al paratei, si amplasamentul acestuia.
De asemenea, solicitam rectificarea incheierii nr.9038/15.04.2011 a OCPI Gorj-Biroul de C. si Publicitate Imobiliara, in sensul admiterii cererii recurenților de intabulare in CF a comunei Pades, a dreptului de proprietate pentru suprafața de 2500 m.p. teren pe care se afla construit in 1998 o casa, in limitele prevăzute de anexa 4 la raportul de expertiza U. D., si nu numai parțial cum a hotărât Judecătoria Motru.
5. Cu privire la apelul declarat de parata . SRL, a solicitat a se constata ca este tardiv., instanța nemotivand in niciun fel de ce acest act procedural este in termen.
Procesul verbal intocmit de cel insarcinat cu inmanarea actelor de procedura, este intocmit corect in conf.cu art.100 C.pr.civ., si face dovada pana la inscrierea in fals cu privire la faptele constatate personal de cel care le-a incheiat.
Faptul ca parata nu intelege numele agentului procedural, nu este un act personal constatat de cel care a intocmit procesul verbal, care sa-i fi produs vreo vătămare paratei, si este sancționat cu nulitatea relativa.
Faptul că la 25.02.2013 (la o luna dupa ce li s-a făcut comunicarea), reprezentantul paratei s-a deplasat la Judecătoria Motru, si a cerut sa i se dea o hotărâre judecătoreasca, pe care probabil a obtinut-o dar nu s-a incheiat un proces verbal de predare a actului de procedura, constituie doar o ocolire a dispozițiilor legale in legătura cu comunicările hotărârilor judecătorești.
Susținerea ca agentul postal a afișat hotărârea judecătoreasca la o alta usa este hilara, deoarece de peste 3 ani reclamanții si parata au diferite litigii, și în această modalitate au fost citați în toate cauzele, la adresa pe care și-au indicat-o în acele cauze dar și în prezentul proces.
În ce privește fondul motivelor de apel, au considerat ca acestea au fost total neintemeiate și care de fapt nici nu s-au analizat de Tribunalul Gorj (toate motivele au fost trecute în doua fraze ) și nu se stie de fapt pentru ce s-a admis apelul paratei.
Intimata pârâtă . SRL a depus întâmpinare, solicitând respingerea recursului ca nefondat.
Analizând sentința recurată prin prisma criticilor formulate, se constata ca recursul este nefondat, urmând a fi respins pentru considerentele ce vor fi expuse.
Observându-se decizia recurată nu se poate reține că aceasta nu conține argumentele de fapt și de drept care au dus la pronunțarea sa. Instanța a expus relativ detaliat motivele pentru care a schimbat doar în parte sentința pronunțată la fond, motive pertinente în raport de obiectul litigiului și de criticile formulate de părți în apel.
Referitor la critica privind nelegalitatea deciziei urmare a interpretării și aplicării necorespunzătoare a dispozițiilor legale incidente, Curtea a pus în discuția părților, din oficiu, incidența în speță a prezumției de lucru judecat.
Potrivit art. 1201 Cod civil, autoritatea de lucru judecat are la bază regula potrivit căreia o acțiune nu poate fi judecată decât o singură dată; de asemenea, o constatare făcută într-o hotărâre judecătorească definitivă nu trebuie să fie contrazisă de o altă hotărâre, aceasta în scopul de a se realiza o administrare unitară a justiției. Principiul autorității de lucru judecat împiedică, deci, nu numai judecarea din nou a unui proces terminat, având același obiect, aceeași cauză și fiind purtat între aceleași părți, ci și contrazicerile între două hotărâri judecătorești, în sensul că drepturile recunoscute unei părți sau constatările făcute printr-o hotărâre definitivă să nu fie contrazise printr-o altă hotărâre ulterioară dată în alt proces.
Autoritatea de lucru judecat cunoaște, astfel, două manifestări procesuale – respectiv, aceea de excepție procesuală (conform art. 1201 C.civ. și art. 166 C.proc.civ.) și aceea de prezumție, mijloc de probă de natură să demonstreze ceva în legătură cu raporturile juridice dintre părți (conform art. 1200 pct. 4, art. 1202 alin. (2) C.civ.).
Dacă în manifestarea sa de excepție procesuală (care corespunde unui efect negativ, extinctiv, de natură să oprească a doua judecată), autoritatea de lucru judecat presupune într-adevăr, tripla identitate de elemente prevăzută de art. 1201 C.civ. (obiect, părți, cauză), nu tot astfel se întâmplă atunci când acest efect important al hotărârii se manifestă pozitiv, respectiv, demonstrând modalitatea în care au fost dezlegate anterior anumite aspecte litigioase în raporturile dintre părți, fără posibilitatea de a se statua diferit.
În speță acționează cu puterea unei prezumții de lucru judecat parte din considerentele deciziei nr. 168/2010 a Tribunalului Gorj, dată în recurs, într-un litigiu în care au fost părți atât recurenții reclamanți cât și intimata pârâtă. S-a stabilit în litigiul respectiv (ce a avut ca obiect nulitatea contractului de vânzare-cumpărare prin care intimata pârâtă a dobândit terenul aflat în litigiu) aspectul că titlul de proprietate al intimatei este preferabil în raport cu titlul recurenților reclamanți.
Acest aspect este deosebit de important în soluționarea cauzei. În litigiul de față atât reclamanții cât și pârâta se prevalează de câte un titlu de proprietate cu privire la aceeași suprafață de teren. În condițiile în care ambele titluri sunt în ființă, în cadrul procesual de față, al acțiunii în revendicare, prezenta relevanță a se stabili care dintre cele două titluri este preferabil. Această chestiune de fapt, însă, a fost dezlegată deja într-un litigiu anterior, prin decizia civilă nr. 168/2010, de către Tribunalul Gorj, situație în care orice analiză cu privire la titlurile de care se prevalează părțile devine de prisos în litigiul de față. Instanțele sunt ținute să acorde eficiență juridică celor statuate prin decizia 168/2010 a Tribunalului Gorj. Astfel fiind, pentru aceste considerente, nu este util a se analiza în recurs criticile referitoare la dobândirea în mod valabil sau nu de către intimata pârâtă a dreptului de proprietate asupra terenului, comparativ cu dreptul de care se prevalează recurenții reclamanți.
Critica referitoare la grănițuire, prin modul în care a fost formulată, nu se încadrează în cerințele art. 304 Cod pr. civilă; se contestă amplasamentul stabilit pentru linia de hotar, aspect care vizează starea de fapt stabilită de instanță. Pe de altă parte, verificându-se susținerea recurenților cum că linia de hotar ar traversa imobilul construcție edificat de recurenți pe teren, Curtea constată că această susținere este nefondată.
Cererea în rectificare carte funciară are un caracter accesoriu în raport cu cererea în revendicare. Dispunându-se respingerea cererii în revendicare promovată în contradictoriu cu intimata pârâtă în mod just, în consecință, s-a respins și cererea de rectificare a cărții funciare întocmită pentru terenul proprietatea acesteia.
Verificarea dispozițiilor legale referitoare la întocmirea și comunicarea actelor procesuale s-a făcut în mod just de către instanța de apel. S-a stabilit corect că este nulă procedura de comunicare a sentinței în ce o privește pe intimata pârâtă, câtă vreme nu se poate stabili, observându-se procesul-verbal de comunicare a sentinței, numele agentului procedural care a făcut această operațiune. Potrivit art. 100 alin. 3 Cod pr. civilă, mențiunea de la alin.1 pct 2 este sub sancțiunea nulității. Imposibilitatea stabilirii numelui agentului procedural care a făcut comunicarea atrage sancțiunea nulității actului de comunicare; astfel fiind, în mod just instanța de apel a admis cererea de repunere a pârâtei în termenul de apel.
Trimiterile făcute prin motivele de recurs la jurisprudența națională cu privire la anumite aspecte de drept nu prezintă relevanță în cauză, în raport de specificul acesteia (în special existența a două titluri de proprietate și faptul că intimata pârâtă nu a fost parte în litigiul prin care s-a constatat valabilitatea convenției prin care recurenții susțin că li s-a promis înstrăinarea bunului).
În temeiul art. 312 Cod pr. civilă, va fi respins recursul ca nefondat, decizia pronunțată în apel fiind legală și temeinică.
Recurenții vor fi obligați la cheltuieli de judecată, efectuate în recurs, către intimata pârâtă, reprezentând onorariu avocat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de reclamanții T. C. și T. E. împotriva deciziei civile nr. 264/07.07.2013, pronunțată de Tribunalul D. – secția I civilă în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimații pârâți O. de C. și Publicitate Imobiliară Gorj și S I. G. Prest SRL.
Obligă recurenții la 1500 lei cheltuieli de judecată în recurs către intimata pârâtă S I. G. Prest SRL.
Decizie irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică, azi, 30.10.2013.
Președinte, Judecător, Judecător,
P. B. C. TomescuLigia E.
Grefier,
I. B.
Red. jud. PB /14.11.2013
Tehn. red. IB / 2 ex
Jud. fond V B.
Jud. apel V B., DF T.
| ← Despăgubiri Legea nr.221/2009. Decizia nr. 2803/2013. Curtea de... | Revendicare imobiliară. Hotărâre din 12-06-2013, Curtea de... → |
|---|
