Obligaţie de a face. Decizia nr. 88/2014. Curtea de Apel CRAIOVA
| Comentarii |
|
Decizia nr. 88/2014 pronunțată de Curtea de Apel CRAIOVA la data de 21-01-2014 în dosarul nr. 11658/318/2012
Dosar nr._
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CRAIOVA
SECȚIA I CIVILĂ
DECIZIE Nr. 88/2014
Ședința publică de la 21 Ianuarie 2014
Completul compus din:
PREȘEDINTE: M. P.
Judecător: M. C.
Judecător: P. P.
Grefier: M. M.
x.x.x
Pe rol, judecarea recursului declarat de pârâtul B. GH. G., împotriva deciziei civile nr. 499/30.10.2013, pronunțată de Tribunalul Gorj– Secția Civilă, în dosar nr._, în contradictoriu cu intimatul reclamant S. C., având ca obiect obligație de a face.
La apelul nominal făcut în ședința publică au răspuns recurentul pârât B. GH. G., reprezentat de avocat C. M., și intimatul reclamant S. C.,asistat de avocat C. I. D..
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier, care a învederat următoarele: recursul a fost declarat și motivat în termenul prevăzut de lege; recursul nu a fost timbrat; prin serviciul registratură, intimatul reclamant S. C. a depus concluzii scrise, după care;
Avocat C. M., pentru recurentul pârât, depune în ședința publică, dovada achitării taxei judiciare de timbru în cuantum de 19 lei, consemnată prin chitanța nr.9193/19.12.2013, și timbru judiciar în valoare de 0,5 lei, iar apărătorul ales al intimatului reclamant depune concluzii scrise.
Curtea, constatând că nu sunt excepții de invocat și cereri de formulat, a apreciat cauza în stare de soluționare și a acordat cuvântul asupra recursului.
Avocat C. M., pentru recurentul pârât, a susținut oral motivele de recurs formulate în scris, solicitând admiterea recursului, modificarea deciziei civile, în sensul admiterii apelului și schimbarea sentinței civile, pronunțate de Judecătoria Tg.J., în sensul respingerii capătului de cerere formulat de către intimatul-reclamant S. C., prin care solicita retragerea streșinii casei si a anexelor, la limita proprietății sale, la montarea de jgheaburi la streșini pentru scurgerea apei, si respingerea capătului de cerere privind obligarea recurentului - parat la plata cheltuielilor de judecata.
Avocat C. I. D., pentru intimatul reclamant, a solicitat respingerea recursului ca nefondat și obligarea recurentului la plata cheltuielilor de judecată.
CURTEA
Asupra recursului de față;
Prin acțiunea înregistrată pe rolul Judecătoriei Tg-J. sub nr._ reclamantul S. C. a chemat în judecată pe pârâtul B. G., solicitând instanței ca prin sentința ce se va pronunța să se dispună: obligarea pârâtului să își scoată cele 13 vițe de vie și stâlpii de susținere plantate pe terenul său cu aproximativ 8 ani în urmă de-a lungul liniei de hotar dintre proprietățile părților la distanță nelegală, dintre care 5 bucăți situate între casă și gardul de la șosea și alte 8 bucăți situate la est de construcțiile pârâtului până la limita de est a terenului său; obligarea pârâtului să își scurteze streșinile casei și ale anexelor gospodărești cu 25 cm și apoi să își monteze parazăpezi, jgheaburi și burlane prin care apa care se scurge de pe acoperișuri să fie dirijată în curtea pârâtului. A solicitat cheltuieli de judecată.
În motivarea acțiunii, reclamantul a arătat că este proprietarul unui teren intravilan situat în satul Arcani, vecin la N cu R. F., S – cu pârâtul, E cu râul Jaleș, V cu șoseaua, cu suprafața de 715 mp situat în T 8, p 570, pe care se află gospodăria sa, iar prin sentința civilă nr._/05.12.2011 pronunțată de Judecătoria Tg-J. în dosarul nr._/318/2010, irevocabilă, s-a stabilit linia de hotar dintre proprietatea sa și cea a pârâtului pe aliniamentul care unește punctele 1-6 din schița la raportul de expertiză efectuat în cauză.
Reclamantul a susținut că pârâtul a plantat cele 13 vițe de vie și stâlpii de susținere la o distanță nelegală față de linia de hotar, a amplasat casa și anexele gospodărești în imediata apropiere a liniei de hotar, iar streșinile acelor construcții depășesc cu 25 cm linia de hotar.
A mai arătat că pârâtul și-a montat recent jgheaburi la streșini și burlane, însă apa se scurge tot pe terenul reclamantului, întrucât nu le-a montat la limitele construcțiilor cu orientare înspre interiorul gospodăriei sale, ci în spatele construcțiilor, astfel încât apa nu se poate scurge pe terenul său din cauza temeliilor acelor construcții, ci se scurge pe terenul reclamantului care este liber de construcții în zona respectivă.
.La data de 19.09.2012 pârâtul a formulat întâmpinare prin care a arătat că este de acord să își retragă buștenii de vie si stâlpii de susținere ai acestora, având in vedere distanta minima prevăzuta de lege,fata de linia de hotar stabilita prin sentința civila definitiva si irevocabila, însă nu este de acord cu capătul doi de cerere, având in vedere ca streașina casei este realizata din anul 1983, iar picătura acesteia curgea pe terenul pârâtului, însă, fiind vorba de relații foarte apropiate, s-a construit un gard despărțitor de la coltul de vest al casei pârâtului,fără a se anticipa ca vor exista litigii legate de linia de mejdină ce trebuie sa despartă cele doua proprietăți. A apreciat că soluția tehnica este cea a montării jgheaburilor, burlanelor și parazăpezilor, care au și fost realizate de pârât, astfel încât apa pluvială curge pe terenul acestuia fără să prejudicieze proprietatea reclamantului.
Reclamantul a formulat răspuns la întâmpinare, arătând că pârâtul a construit casa sa în anul 1985, iar anexele după anul 1995, la ultima anexă lucrând și în prezent. A susținut că în anul 2005 pârâtul a lungit streșinile prin fixarea suporților pe care a montat jgheaburi în prelungirea streșinilor, streșini care trebuie să fie scurtate, întrucât apele pluviale se scurg pe terenul reclamantului.
La ultimul termen de judecată din data de 25.06.2013, reclamantul și-a precizat acțiunea, solicitând ca pârâtul să culce și ultimul butaș de vie situat înspre stradă, iar în toamna acestui an pârâtul să își taie rădăcina cea veche a butașilor care au fost mutați, precizând că nu mai solicită ca acesta să își mute și stâlpii de susținere ai plantației, cereri cu care pârâtul a fost de acord, în condițiile în care anterior procedase la mutarea butașilor de vie la o distanță de aproximativ 1 m de linia de hotar.
Prin sentința civilă nr. 4995 din data de 25.06.2013 pronunțată de Judecătoria Tg.J. în dosar nr._ a fost admisă acțiunea așa cum a fost precizată, formulată de reclamantul S. C. în contradictoriu cu pârâtul B. Gh. G., ambii cu domiciliul în comuna Arcani, ..
A fost obligat pârâtul să-și mute și primul butaș de vie situat lângă stradă prin butășirea acestuia (culcarea) la distanța legală și să taie în toamna anului 2013 rădăcinile vechi de la butașii de vie situați lângă linia de hotar și care au fost culcați înspre proprietatea sa. S-a luat act că reclamantul nu mai solicită ca pârâtul să-și mute stâlpii de susținere ai viei.
A fost obligat pârâtul să-și retragă streașina casei și a anexelor sale în limita proprietății sale și să-și monteze jgheaburi la streașini pentru scurgerea apei, astfel încât streașina și jgheaburile montate să nu depășească linia de hotar stabilită prin sentința civilă nr._/5.12.2011.
A fost obligat pârâtul să-și monteze burlane de scurgere a apei orientate spre proprietatea sa astfel încât apa de pe acoperiș să se scurgă pe proprietatea sa precum și parazăpezi care să asigure scurgerea apei provenite din zăpezi pe proprietatea sa și care să împiedice căderea zăpezii pe proprietatea reclamantului.
A fost obligat pârâtul să plătească reclamantului suma de 1440 lei cu titlul de cheltuieli de judecată.
Pentru a pronunța această sentință s-a reținut că, anterior, între părți a mai existat un litigiu generat de raporturile de vecinătate, litigiu ce a fost soluționat prin sent. civ. nr._/05.12.2011 pronunțată de Judecătoria Tg-J. în dosarul nr._/318/2010 rămasă definitivă prin decizia nr. 138/16.03.2012, prin care s-a stabilit linia de hotar între proprietățile părților conform raportului de expertiză pe aliniamentul punctelor 1-16.
Așadar, instanța analizează pretențiile formulate de reclamant prin acțiune, în raport de această linie de hotar care delimitează în prezent proprietățile părților și în raport de dispozițiile art. 555 Cod civil, potrivit cu care „proprietatea privată este dreptul titularului de a poseda, folosi și dispune de un bun în mod exclusiv, absolut și perpetuu, în limitele stabilite de lege”.
Prin raportul de expertiză dispus în cauză de instanță și efectuat de expert V. N. s-a transpus în teren această linie de hotar și s-a concluzionat că vițele de vie plantate de pârât în apropierea liniei de hotar sunt amplasate la distanțe cuprinse între 0,15 și 0,35 m și că picătura streșinii de pe imobilele proprietatea pârâtului cad pe terenul reclamantului iar streașina casei și a anexelor proprietatea pârâtului depășesc linia de hotar stabilită prin sentința civilă nr._/05.12.2011 pronunțată de Judecătoria Tg-J. în dosarul nr._/318/2010, expertul concluzionând că se impune montarea de parazăpezi, jgheaburi și scocuri în așa fel încât picătura streșinii să fie dirijată pe proprietatea pârâtului, în condițiile în care pârâtul are montate la acoperișuri scocuri și burlane care însă sunt montate defectuos iar apa preluată nu se scurge pe terenul său.
În ceea ce privește solicitarea reclamantului privind mutarea buștenilor de vie, instanța, în raport de acordul de voință al părților, manifestat la ultimul termen de judecată, a dispus obligarea pârâtului să își mute și primul butaș de vie situat lângă stradă (prin culcarea acestuia la distanța legală) precum și obligarea pârâtului să taie în toamna anului 2013 rădăcinile vechi de la butașii de vie situați lângă linia de hotar și care au fost culcați înspre proprietatea sa, solicitări la care de altfel pârâtul a achiesat.
Cât privește celelalte solicitări ale reclamantului, constatându-se de instanță că acoperișul imobilelor proprietatea pârâtului depășește linia de hotar stabilită între părți conform sent. civ. nr._/05.12.2011 pronunțată de Judecătoria Tg-J. în dosarul nr._/318/2010 și astfel, sunt limitate în mod nejustificat exercitarea prerogativelor dreptului de proprietate de către reclamanți asupra terenului proprietatea lor, s-a apreciat că se impune obligarea pârâtului să-și retragă streașina casei și a anexelor sale în limita proprietății sale și să-și monteze jgheaburi la streașini pentru scurgerea apei, astfel încât streașina și jgheaburile montate să nu depășească linia de hotar stabilită prin sentința civilă nr._/5.12.2011.
Această dispoziție a instanței este întemeiată pe prevederile art. 556 Cod civil, potrivit cu care „dreptul de proprietate poate fi exercitat în limitele materiale ale obiectului său, iar acestea sunt limitele corporale ale bunului care formează obiectul dreptului de proprietate”, fiind evident că actualul mod de amplasare al acoperișului imobilului proprietatea pârâtului stânjenește și limitează exercitarea prerogativelor dreptului de proprietate al reclamantului.
Întrucât, prin raportul de expertiză s-a concluzionat că jgheaburile și parazăpezile montate de pârât nu sunt eficiente, instanța a apreciat că se impune obligarea pârâtului să își monteze burlane de scurgere a apei orientate spre proprietatea sa, astfel încât apa de pe acoperiș să se scurgă pe proprietatea sa precum și parazăpezi care să asigure scurgerea apei provenite din zăpezi pe proprietatea sa și care să împiedice căderea zăpezii pe proprietatea reclamantului, fiind astfel incidente dispozițiile art. 611 Cod civil, potrivit cu care „proprietarul este obligat să își facă streașina casei sale astfel încât apele provenind de la ploi să nu se scurgă pe fondul proprietarului vecin”.
Constatând culpa procesuală a pârâtului, în temeiul disp. art. 274 C.p.c., instanța a dispus obligarea acestuia la plata sumei de 1440 lei cu titlul de cheltuieli de judecată, apreciind că pârâtul se află în culpă procesuală, atât în raport de împrejurarea că acțiunea reclamantului a fost admisă sub toate capetele de cerere formulate, iar, pe de altă parte, pârâtul nu s-a conformat în totalitate la cererea reclamantului privind scoaterea celor 13 vițe de vie, ci doar a procedat la o modalitate alternativă de rezolvare a acestei solicitări, cu care ulterior reclamantul a fost de acord.
Împotriva sentinței a declarat apel pârâtul B. Gh. G., criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie și solicitând admiterea apelului, schimbarea sentinței în sensul respingerii capătului de cerere prin care s-a solicitat de intimatul S. C., ca pârâtul să-și scurteze streșinile casei și ale anexelor gospodărești și să-și monteze parazăpezi la streșini, astfel încât streșina și jgheaburile montate să nu depășească limita de hotar, precum și a capătului de cerere privind cheltuielile de judecată.
S-a susținut că sentința este nelegală, făcându-se o aplicare greșită a dispozițiilor art. 602,625 și 611 Cod civil, că imobilul casă de locuit proprietatea apelantului este o construcție veche de peste 30 de ani, nu a fost modificat acoperișul, iar martorii care au participat nemijlocit la lucrarea de reparație a acoperișului vechi în anul 2005 au relatat că reclamantul nu a avut niciodată obiecțiuni la linia acoperișului sau aliniamentul acestuia, acoperișul nu a fost modificat ci s-a păstrat în aceleași limite vechi,
Fiind de bună credință, apelantul și-a montat jgheaburi, burlane, parazăpezi, aspect recunoscut de intimatul reclamant, aceste lucrări fiind evidențiate și prin planșele fotografice.
În situația în care servitutea de scurgere a apelor de pe acoperiș este o servitute continuă și aparentă a intervenit termenul de prescripție achizitivă, astfel că nu se impunea ca apelantul să fie obligat să-și retragă streșina casei și anexelor la limita proprietății sale.
Prin decizia nr. 499/30 Octombrie 2013 pronunțată în dosar nr._ Tribunalul Gorj Secția I Civilă a respins ca nefondat apelul declarat de apelantul pârât B. Gh. G. împotriva sentinței civile nr. 4995 din data de 25.06.2013 pronunțată de Judecătoria Tg.J. în dosar nr._ și a obligat apelantul la 400 lei cheltuieli de judecată către intimatul reclamant.
Tribunalul, analizând motivele de apel, în raport de probele administrate în cauză, a reținut că apelul este nefondat, cu următoarea motivare ;
Prin cererea cu care a fost învestită prima instanță s-a solicitat de S. C. ca în contradictoriu cu pârâtul B. Gh. G., acesta să fie obligat să scoată cele 13 vițe de vie și stâlpi de susținere plantate pe terenul său cu aproximativ 8 ani în urmă de-a lungul liniei de hotar dintre proprietățile părților, din care 5 bucăți situate între casă și gardul de la șosea și alte 8 bucăți situate la Est de construcțiile pârâtului până la limita de est a terenului său; să-și scurteze streșinile casei și anexelor gospodărești cu 25 cm, să-și monteze parazăpezi pe acoperișurile imobilelor dintre proprietățile părților, streșini și burlane prin care apa să se curgă și să fie dirijată în curtea pârâtului .
Sub acest aspect instanța de control judiciar reține că prin sentința civilă_/5 dec. 2011 pronunțată de Judecătoria Tg-J. în dosar_/318/2010 s-a admis în parte acțiunea formulată de B. Gh. G., împotriva pârâților S. C. și S. F. din Arcani și s-a stabilit linia de hotar dintre proprietățile părților descrisă prin punctele 1-6 din raportul de expertiză întocmit de expert C. C. ( filele 9-15 dosar fond ). Sentința a fost pusă în executare prin procesul verbal 184/E/2012 de către executorul judecătoresc E. M M..
Apelul în cauza de față privește numai capătul de cerere numărul doi, prin care s-a solicitat ca apelantul pârât să-și scurteze streșinile casei și ale anexelor gospodărești, apoi să-și monteze parazăpezi pe acoperiș, jgheaburi la streșini și burlane prin care apa se scurge de pe acoperișuri și să fie dirijată în curtea pârâtului .
Analizând prima critică invocată, tribunalul reține că potrivit dispozițiilor art. 615 cod civil proprietarul este dator a-și face streșina casei sale astfel încât apele din ploi să se scurgă pe terenul său sau pe ulițe, iar nu pe locul vecinului său.
Servitutea de picătura streșinii este într-adevăr o servitute continuă și aparentă și poate fi dobândită prin prescripția de 30 ani, prescripție ce a fost invocată de către apelant.
Din probele administrate în cauză, tribunalul ca și instanța de fond rețin din raportul de expertiză întocmit în cauză de către expert V. N. că în raport de linia de hotar dintre proprietățile părților stabilită prin sentința civilă_/5 dec. 2011 și a raportului de expertiză întocmit de expert C. C., acoperișul imobilelor construcții depășește linia de hotar.
Tot din probele administrate rezultă că în urmă cu 7-8 ani apelantul pârât B. Gh. G. a modificat acoperișul construcțiilor, respectiv casă și anexe, care erau situate în apropierea liniei de hotar, limita acoperișului a fost deplasată spre reclamant,iar apele pluviale curg de pe acoperișul apelantului pe proprietatea reclamantului ( vezi declarațiile martorilor I. I. și I. N.).
Nu se poate susține așadar că a fost împlinit termenul de prescripție achizitivă de 30 de ani privind servituțile continue și aparente, astfel că apelul nu este fondat .Expertul în răspunsul la obiecțiunile la raportul de expertiză a arătat că distanța dintre streșinile construcțiilor pârâtului față de linia de hotar este de 0,42 m în punctele 4 și 5 față de locuință, la anexe de 0,53 m în punctul C, 0,20 m în punctul 6 și 0,60 m în punctul 7 înspre proprietatea intimatului reclamant.
Potrivit dispozițiilor art. 615 Cod civil intimatul reclamant nu poate fi obligat a suporta trecerea apelor venind de pe terenurile vecine decât în măsura în acre ele se scurg în mod natural,iar nu și atunci când sunt adunate artificial,ca acelea care se scurg de ep acoperișul unei case,de aceea trebuie lăsată o distanță oarecare între streșina casei și fondul vecin pentru a evita daunele vecinului,iar în caz contrar proprietarul streșinii poate fi obligat să o mute atunci când nu a dovedit că a dobândit acest drept printr-un titlu sau prin prescripția de 30 de ani sau prin destinația proprietarului .
Nedovedindu-se că intimatul pârât a dobândit acest drept prin prescripția achizitivă, din probele administrate în cauză rezultând că în urmă cu 7-8 ani a modificat acoperișul casei și anexelor, apelul urmează să fie respins ca nefondat .
Nici motivele de apel ce se referă la obligarea pârâtului să-și monteze burlane de scurgere a apelor spre proprietatea sa nu pot fi primite, deoarece prin raportul de expertiză s-a arătat că sunt montate pe acoperișuri scocuri și burlane, însă ele nu sunt montate corespunzător, astfel că apa se scurge pe terenul intimatului reclamant .
Văzând și dispozițiile art. 296 și art. 274 c.pr.civ., Tribunalul a respins apelul ca nefondat și a obligat apelantul pârât la 400 lei cheltuieli de judecată.
Împotriva deciziei pronunțată de instanța de apel, în termen legal, a declarat recurs pârâtul B. Gh. G., motivând următoarele:
Soluțiile pronunțate de către instanța de apel si instanța de fond sunt nelegale făcându-se o aplicare greșita a dispozițiilor art.615 si 623 Cei.(vechea reglementare) in raport de adevărata stare de fapt, ce a condus la prezentul litigiu dintre cele doua parți.
Imobilul casa de locuit, proprietatea recurentului-apelant, este o construcție veche de peste 30 de ani,al cărui acoperiș nu a fost modificat din punct de vedere al aliniamentului sau. Martorii audiați in cauza,care au si participat nemijlocit la lucrarea de reparație a acoperișului vechi, in anul 2005 au relatat ca intimatul-reclamant nu a avut nici o obiecțiune la momentul reparării acoperișului, iar linia acoperișului sau aliniamentul acestuia (lățimea streșinii) nu a fost modificat. Acoperișul nu a fost prelungit, ci s-a păstrat aceiași limita fără ca intre cei doi cumnați proprietari, sa existe litigii cu privire la acesta construcție sau lucrare. De altfel, buna înțelegere dintre cele doua parți este evidențiata si de dispozitivul sentinței civile nr._.11/2011 pronunțata de Judecătoria Tg-J.,in acțiunea de grănițuire a celor doua proprietăți, observându-se ca intimatul avea montat pe peretele casei recurentului, o chiuveta de fonta cu instalația aferenta acesteia. Raportul de expertiza întocmit in cauza soluționata prin sentința civila menționata, a prezentat modul in care părțile, potrivit obiceiului locului, foloseau terenul, nu ., cum au fost emise actele de proprietate, ci o linie frânta cu mai multe segmente. Tot potrivit sentinței civile nr._/2011 pronunțate de Judecătoria Tg-J., intimatul a fost obligat sa-si ridice cei patru bușteni de vie cu stâlpii de țeava si fier cornier ce se aflau in dreptul si pe lungimea imobilelor recurentului.
Si din planșele fotografice aflate la dosarul cauzei, precum si din planșele foto atașate la prezenta cerere, se observa reperul fix al zidului casei si anexelor recurentului, iar streașina casei se observa ca nu depășește 0,40m, nefiind posibila vreo modificare a aliniamentului acestei streșini. Aceasta construcție a fost realizata in baza autorizației nr. 1/5.01.1983 emisa de fostul Consiliu Popular Arcani si a unui memoriu tehnic. Așadar, aliniamentul acoperișului construcției casa de locuit cât si al anexelor nu a fost modificat in anul 2005, prin construcția unei streșini cu lățime mai mare.
După stabilirea liniei de hotar, ce trebuie sa despartă proprietățile părților, de totala buna credința, recurentul-apelant si-a montat jgheaburi, burlane, parazăpezi, lucru recunoscut de către intimatul-reclamant in chiar cuprinsul cererii principale, evidențiat de planșele fotografice aflate la dosarul cauzei si de cele atașate la prezenta cerere.
In condițiile in care de peste 30 de ani nu s-a modificat aliniamentul streșinilor construcțiilor, soluția ce se impunea era doar a montării acestor burlane de scurgere si parazăpezi pentru ca apele pluviale sa se scurgă pe terenul apelantului, obligație ce a fost îndeplinita de către recurentul-apelant anterior formulării cererii introductive de instanța. Aceste burlane si jgheaburi au realizat scurgerea pe terenul proprietatea recurentului.
Retragerea streșinilor, așa cum este menționata in dispozitivul hotărârii primei instanțe, si păstrata in apel, însemna de fapt o taiere acoperișului,o soluție tehnica ce nu corespunde stării de fapt reliefata de probatoriul administrat, iar in răspunsul la obiecțiuni, expertiza argumentează ca acest lucru ar însemna si o situație total inestetica a acestor acoperișuri, trebuind sa fie tăiate pe lățimi si lungimi diferite, acoperișul imobilelor apărând astfel ca dinții unui fierăstrău. Mai mult, un astfel de acoperiș nu ar asigura buna funcționare a imobilului casa de locuit proprietatea recurentului, ar crea prejudicii greu de reparat la zidul construcțiilor recurentului,întrucât apele pluviale s-ar scurge pe zidul acestor construcții, puțind afecta in timp structura de rezistenta a clădirilor.
Soluția tehnica menționata de către raportul de expertiza cu privire la montarea de jgheaburi, burlane si parazăpezi a fost îndeplinita de către recurentul-apelant.
De asemenea, recurentul si-a retras si primul butaș de vie situat lingă . la distanta legala.
In privința cheltuielilor de judecata, recurentul apreciază ca instanțele au făcut o aplicare greșita a dispozițiilor procedurale ce reglementează culpa procesuala. Având in vedere acordul pârtilor la ultimul termen de judecata, cu privire la rezolvarea primului capăt de cerere, acordul recurentului-apelantului, exprimat in cuprinsul întâmpinării formulate la instanța de fond, buna sa credința in montarea jgheaburilor, burlanelor si parazăpezilor, consideră ca acesta nu are vreo culpa procesuală si de aceea nu datorează cheltuieli de judecata.
Recursul se va respinge, pentru următoarele considerente:
Potrivit art.304 pct.1-9 c.pr.civ., modificarea sau casarea unor hotărâri se poate cere numai pentru motive de nelegalitate, motive prevăzute expres și limitativ pentru promovarea recursului.
Prin urmare, eventualele motive de netemeinicie a hotărârilor – care vizează stabilirea unei anume situații de fapt, ca rezultat al modului de apreciere și interpretare a probelor administrate în cauză sau alte aprecieri ale instanței, lăsate la îndemâna judecătorului de către legiuitor – nu constituie motive de recurs, în sensul prevăzut de art.304 c.pr.civ., nu pot face obiectul cererii de recurs, raportat la cerințele art.3021 alin.1 pct.c C.pr.civ., și, ca atare, nici nu pot fi supuse examinării, în această cale de atac.
Aceasta înseamnă că instanța de recurs este competentă numai să verifice, în limitele motivelor de recurs formulate, în ce măsură au fost corect aplicate dispozițiile de drept material, la situația de fapt stabilită prin hotărârile supuse recursului, și, de asemenea, respectarea dispozițiilor cu caracter procedural invocate de părți, precum și, din oficiu, motivele de nelegalitate de ordine publică, în condițiile prevăzute de art.306 alin.2 c.pr.civ.
În speță, urmare a aprecierii și interpretării probatoriului administrat, atât instanța de fond, cât și instanța de apel, au reținut aceeași situație de fapt, în esență: că acoperișul imobilelor construcții ale pârâtului, depășește linia de hotar; că în urmă cu 7-8 ani pârâtul a modificat acoperișul construcțiilor, respectiv casă și anexe, care erau situate în apropierea liniei de hotar, limita acoperișului fiind deplasată spre reclamant; că nu s-a dovedit dobândirea dreptului prin prescripția achizitivă, întrucât, pârâtul a modificat acoperișul casei și anexelor, în urmă cu 7-8 ani; că apele pluviale curg de pe acoperișul pârâtului, pe proprietatea reclamantului; că, deși sunt montate pe acoperișuri scocuri și burlane, acestea nu sunt montate corespunzător, astfel că apa se scurge pe terenul intimatului reclamant .
Or, față de această stare de fapt, care, după cum s-a arătat, nu mai poate fi supusă reexaminării în recurs, soluția pronunțată de instanța de fond și menținută de instanța de apel- de obligare a pârâtului să-și retragă streașina casei și anexele în limita proprietății sale, să-și monteze jgheaburi la streașini pentru scurgerea apei, astfel încât streașina și jgheaburile montate să nu depășească linia de hotar stabilită prin sentința de grănițuire și să-și monteze burlane de scurgere a apei, orientate spre proprietatea sa, astfel încât apa de pe acoperiș să se scurgă pe proprietatea sa, precum și parazăpezi care să asigure scurgerea apei provenite din zăpezi pe proprietatea sa și care să împiedice căderea zăpezii pe proprietatea reclamantului-este legală.
Aceasta, deoarece, obligarea pârâtului la retragerea streașinii casei și anexelor, în limita proprietății sale, are la bază art. 556 N.Cod civil, potrivit cu care „dreptul de proprietate poate fi exercitat în limitele materiale ale obiectului său, iar acestea sunt limitele corporale ale bunului care formează obiectul dreptului de proprietate”- fiind evident că actualul mod de amplasare al acoperișului imobilului proprietatea pârâtului, stânjenește și limitează exercitarea prerogativelor dreptului de proprietate al reclamantului – iar, obligarea pârâtului la efectuarea celorlalte lucrări, se întemeiază pe dispoz. art. 611 N.Cod civil, potrivit cu care „proprietarul este obligat să își facă streașina casei sale astfel încât apele provenind de la ploi să nu se scurgă pe fondul proprietarului vecin”, în cauză fiind incidente prevederile noului cod civil, în vigoare la data promovării acțiunii.
În raport de considerentele expuse, criticile și susținerile recurentului, cu trimitere la probele dosarului, declarațiile martorilor, aprecieri ale expertului sau ale instanței, ce vizează anumite situații de fapt, nu vor fi primite de către Curte.
În ceea ce privește critica referitoare la greșita aplicare a art. 274 c.pr.civ., aceasta, de asemenea, nu va fi primită, întrucât, pârâtul nu a recunoscut la prima zi de înfățișare pretențiile reclamantului, astfel cum au fost formulate de acesta, cum impune art. 275 c.pr.civ., pentru ca pârâtul să nu fie obligat la plata cheltuielilor de judecată; pe de altă parte, acordul părților cu privire la un anume capăt de cerere, intervenit la ultimul termen de judecată sau efectuarea unor lucrări de către pârât, pentru a nu se scurge apa pe terenul reclamantului – lucrări despre care, însă, s-a reținut că nu au fost eficiente- nu exonerează pe pârât de la plata cheltuielilor de judecată, în raport de prev. art. 276 c.pr.civ., care se referă la situația încuviințării în parte a pretențiilor părților, când instanța va aprecia în ce măsură fiecare din ele poate fi obligată la plata cheltuielilor de judecată, putând face chiar compensarea lor.
Prin urmare, decizia pronunțată de Tribunal, asupra apelului declarat de pârât împotriva sentinței, nu este afectată de nelegalitate, nici sub acest aspect.
Față de considerentele expuse, constatând că în cauză nu subzistă motive de nelegalitate a deciziei atacate, în baza art.312 C.pr.civ., recursul va fi respins, ca nefondat.
În baza art. 274 c.pr.civ., recurentul pârât va fi obligat la 850 lei cheltuieli de judecată, către intimatul reclamant, reprezentând onorariu de avocat și cheltuieli de transport, conform chitanței avocațiale și documentelor de transport depuse la dosar.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de pârâtul B. GH. G., împotriva deciziei civile nr. 499/30.10.2013, pronunțată de Tribunalul Gorj– Secția Civilă, în dosar nr._, în contradictoriu cu intimatul reclamant S. C., având ca obiect obligație de a face.
Obligă recurentul pârât B. GH. G., către intimatul reclamant S. C., la 850 lei cheltuieli de judecată.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică de la 21 Ianuarie 2014
Președinte, M. P. | Judecător, M. C. | Judecător, P. P. |
Grefier, M. M. |
Red.Jud.P.P.
Tehnored.M.M.
2ex./03.02.2014
j.a.V.G.
j.f.D.C.
| ← Validare poprire. Decizia nr. 1188/2014. Curtea de Apel CRAIOVA | Strămutare. Sentința nr. 56/2014. Curtea de Apel CRAIOVA → |
|---|
