Grăniţuire. Decizia nr. 16/2014. Curtea de Apel CRAIOVA
| Comentarii |
|
Decizia nr. 16/2014 pronunțată de Curtea de Apel CRAIOVA la data de 14-01-2014 în dosarul nr. 5785/207/2010
Dosar nr._
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CRAIOVA
SECȚIA I CIVILĂ
DECIZIE Nr. 16/2014
Ședința publică de la 14 Ianuarie 2014
Completul compus din:
PREȘEDINTE M. C.
Judecător P. P.
Judecător M. P.
Grefier M. V. A.
Pe rol judecarea recursului declarat de reclamanții P. M. D. și I. A. împotriva deciziei civile nr. 218 din 17.10.2013, pronunțată de Tribunalul O. – Secția I Civilă, în dosar nr._, în contradictoriu cu intimații pârâți C. C. I., D. C., D. M. D., D. M. C., I. A., M. R. D., O. C. (T.), P. D., P. I.-L., R. O., intimata intervenient C. C. I., având ca obiect grănițuire.
La apelul nominal făcut în ședința publică a răspuns avocat S. M. D. pentru intimatul pârât O. C. (T. ), lipsind recurenții reclamanți P. M. D. și I. A., intimații pârâți C. C. I., D. C., D. M. D., D. M. C., I. A., M. R. D., P. D., P. I.-L., R. O., intimata intervenient C. C. I..
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință care a învederat cererea formulată de recurenții reclamanți P. M. D. și I. A., prin care solicită judecarea cauzei în lipsă în conformitate cu dispozițiile art. 242 Cod procedură civilă, după care;
Curtea constatând că nu mai sunt cererii de formulat și apreciind cauza în stare de soluționare, a acordat cuvântul asupra recursului.
Avocat S. M. D. pentru intimatul pârât O. C. (T.), a pus concluzii de respingerea a recursului ca nefondat, menținerea deciziei ca temeinică și legală cu obligarea la cheltuieli de judecată.
CURTEA
Asupra recursului de față;
Prin cererea înregistrată sub nr._ pe rolul Judecătoriei Caracal, reclamanții P. M. D. și I. A., au chemat în judecată pe pârâtul O. T., solicitând instanței ca prin sentința ce se va pronunța să se dispună stabilirea liniei de hotar care desparte proprietățile părților, să fie obligat pârâtul, ca urmare a stabilirii, să le respecte dreptul de proprietate și posesie asupra fâșiei de teren pe care a acaparat-o din proprietatea reclamanților, de aproximativ 400 m.p., a cărei valoare se estimează a fi de 8000 lei, precum și obligarea pârâtului la plata cheltuielilor de judecată.
În fapt, reclamanții au arătat că sunt coproprietari ai imobilului casă de locuit, construit din cărămidă, acoperit cu tablă, având 2 camere, verandă și anexe gospodărești, împreună cu terenul aferent construcției în suprafață de 2644,25 m.p., cu vecini: N – D. C., V – P. M., B. Bebel, S – P. D. și O. T., N – . municipiul Caracal, . (fost nr.11), județul O., ce îl dețin conform sentinței civile nr.2996 din 01.10.2010 rămasă definitivă și irevocabilă, pronunțată de Judecătoria Caracal în dosarul nr._ .
S-a menționat de către reclamanți că foștii proprietari ai imobilului compus din casă de locuit și terenul aferent construcției C. M. și C. C., au cumpărat acest imobil casă de locuit împreună cu suprafața aferentă de 4265 m.p. în anul 1994, conform sentinței civile nr.5656/01.10.1994 pronunțată de Judecătoria Caracal.
Au mai arătat reclamanții că, din suprafața de 4265 m.p., C. M. și C. C. au înstrăinat numiților P. D. și P. I. L., suprafața de 1620,25 m.p. prin sentința civilă nr.4695/9.11.2009, rămânând astfel cu suprafața de 2644,25 m.p. pe care se află construit și imobilul de locuit.
Au precizat reclamanții că, în realitate, la momentul în care au devenit proprietarii imobilului de locuit și ai terenului aferent, au constatat că în partea de sud a proprietății, pârâtul O. T. în mod abuziv, cu mai mulți ani în urmă a ocupat o suprafață de aproximativ 400 m.p. din proprietatea acestora pe care a ridicat și construcții.
S-a solicitat de către reclamanți a se stabili linia de hotar reală, care separă proprietățile părților, precum și obligarea pârâtului să respecte dreptul de proprietate și posesie al reclamanților asupra suprafeței de aproximativ 400 m.p.teren ce a fost acaparat de către pârât, cu cheltuieli de judecată.
La dosar, în data de 3 iulie 2012 s-a depus o cerere de intervenție accesorie formulată de intervenienta C. C. I. în interesul reclamanților P. M. D. și I. A., prin care s-a solicitat admiterea în principiu a acestei cereri, comunicarea acestei cereri către celelalte părți din proces și pe fond admiterea acțiunii reclamanților.
La data de 17.09.2013, reclamanții au depus la dosar o cerere prin care au solicitat a se dispune introducerea în cauză în calitate de moștenitoare ale defunctului C. M., a numitelor C. C. I. în calitate de soție supraviețuitoare, I. A. și M. R. D. în calitate de fiice.
Prin cererea depusă la data de 30.10.2012, reclamanții au solicitat a se dispune introducerea în cauză și a numitei P. I.-L. în calitate de pârâtă.
Prin sentința civilă nr. 2626 din 4 iulie 2013 pronunțată de Judecătoria Caracal în dosarul nr._, s-a respins ca neîntemeiată excepția invocată de pârâtul O. C. (T.), privind lipsa calității procesual pasive a acestuia.
S-a admis excepția invocată de instanță din oficiu, privind lipsa calității procesual pasive a pârâtei R. O..
S-a respins acțiunea formulată, precizată și completată de reclamanții P. M. D. și I. A., împotriva pârâtei R. O., domiciliată în municipiul Caracal, ..51, județul O., întrucât a fost formulată împotriva unei persoane fără calitate procesual pasivă.
S-a admis în parte acțiunea civilă formulată, precizată și completată de reclamanții P. M. D. și I. A., împotriva pârâților O. C. (T.), D. M. C., D. M. D., P. D. și P. I. L..
S-a stabilit hotarul despărțitor dintre proprietățile reclamanților P. M. D. și I. A. și pârâții P. D. și P. I. L., conform schiței Anexa 6 întocmită în baza raportului de expertiză completat, linie de hotar delimitată de punctele 51-79-36-77-76, cu distantele dintre ele, astfel: 51-79 = 9,02 m; 79-36 = 15,77 m; 36-77 = 73,46 m; 77-76 = 24,02 m, iar în urma stabilirii acestei linii de hotar reclamanții P. M. D. și I. A. vor deține o suprafață de teren de 2538,00 m.p. delimitată de punctele 51-50-49-48-47-46-45-44—41-42—43-34—33-32—31-30-29-76-77-36-79-51 cu distanțele între puncte conform schiței Anexa 6, și anume 51-50= 1,54 m; 50-49 = 5,37 m; 49-48 = 4,10 m; 48-47 = 4,11 m; 47-46 = 2,11 m; 46-45 = 2,03 m; 45-44 = 5,55 m; 44-41= 14,55 m; 41-42 =6,37 m; 42-43 = 3,88 ; 43-34= 22,32 m; 34-33 = 2,18 m; 33-32 = 4,49 m; 32-31 = 21,80 m; 31-30 = 8,27 m; 30-29= 8,46 m; 29-76 =10,62 m; 76-77= 24,02 m; 77-36 = 73,46 m; 36-79= 15,77 m; 79-51= 9,02 m, imobil situat în municipiul Caracal, ..54 (fost nr.11), județul O., cu vecinătățile la N.- . M. D. și D. M. C., S.- P. D. și P. I. L., V.- P. D. și P. I. L.. Pârâții P. D. și P. I. L., vor deține o suprafață de teren de 2037,00 m.p. delimitată de punctele 51-79-36-77-76-80-82-83-71-9-10-11-12-13-14-5-4-57-2-1-35-37-53-52-51 cu distanțele între puncte conform schiței Anexa 6, și anume 51-79 = 9,02 m; 79-36 = 15,77 m; 36-77 = 73,46 m; 77-76 = 24,02 m; 76-80 = 21,07 m; 80-82 =78,83; 82-83 = 14,04 m; 83-71 = 6,19 m; 71-9 = 7,76 m; 9-10 =10,21 m; 10-11 = 12,44 m; 11-12 = 10,06 m; 12-13 =17,08 m; 13-14 =10,54 m; 14-5 =21,25 m; 5-4 = 0,43 m; 4- 57 = 14,18 m; 57-2 =2,56 m; 2-1 =30,56 m; 1-35 =42,70 m; 35-37 =18,50 m; 37-53 = 29,35 m; 53-52 =14,23 m; 52-51 = 5,97 m, imobil situat în municipiul Caracal, ..54 (fost nr.11) și nr.19, județul O., cu vecinătățile la N.- . M. D., I. A., D. M. D. și D. M. C., S.- O. C., R. O. și B. B., V.- R. O., B. B. și .> S-a stabilit hotarul despărțitor dintre proprietățile reclamanților P. M. D. și I. A. și pârâții D. M. C., D. M. D., conform schiței Anexa 6 întocmită în baza raportului de expertiză completat, linie de hotar delimitată de punctele 44-41-42-43-34-33-32-31—30-29-76, cu distantele dintre ele, astfel: 44-41 = 14,55 m; 41-42 = 6,37 m; 42-43 = 3,88 m; 43-34 = 22,32 m; 34-33 = 2,18 m; 33-32 = 4,49 m; 32-31 = 21,80 m; 31- 30 = 8,27 m; 30-29 = 8,46 m; 29-76 = 10,62 m, iar în urma stabilirii acestei linii de hotar reclamanții P. M. D. și I. A. vor deține o suprafață de teren de 2538,00 m.p. delimitată de punctele 51-50-49-48-47-46-45-44—41-42—43-34—33-32—31-30-29-76-77-36-79-51 cu distanțele între puncte conform schiței Anexa 6, respectiv cele mai sus menționate și pârâții D. M. C., D. M. D., vor deține o suprafață de teren de 3951,00 m.p. delimitată de punctele 44 – 38 – 39-40 – 28 – 27- 26- 25 – 24 – 23 – 22 – 21- 20- 19 – 18- 17 – 16- 15- 82-80- 76- 29- 30- 31- 32- 33- 34-43- 42-41- 44, cu distanțele între puncte conform schiței Anexa 6, și anume 44 – 38= 14,60 m; 38 – 39 = 10,44 m; 39-40 = 8,80 m; 40– 28= 36,26 m; 28 – 27 = 4,07 m; 27- 26 = 17,83 m; 26 – 25= 16,25 m; 25 – 24= 22,56 m; 24 – 23=14,99 m; 23 – 22= 12,93 m; 22 – 21= 7,55 m; 21- 20 = 55,38 m; 20 – 19 = 20,32 m; 19 – 18 = 13,71 m; 18 – 17= 8,60 m; 17 – 16 = 6,14 m; 16 – 15 = 8,88 m; 15 – 82 = 0,23 m; 82-80 =78,83 m; 80 – 76 = 21,07 m; 76- 29 = 10,62 m; 29 – 30 = 8,46 m; 30 – 31= 8,27 m; 31 – 32 = 21,80 m; 32 – 33 = 4,49 m; 33- 34 = 2,18 m; 34-43 = 22,32 m; 43 – 42 = 3,88 m; 42-41 = 6,37 m; 41- 44 = 14,55 m, imobil situat în municipiul Caracal, ..56, județul O., cu vecinătățile la N.- . I. și S. Ș., S.- C. V., V.- O. C., P. D. și P. I. L., P. M. D. și I. A..
S-a respins ca neîntemeiat petitul acțiunii formulate, precizate și completate de reclamanții P. M. D. și I. A., în contradictoriu cu pârâții C. C. I., I. A. și M. R. D., privind constatarea nulității convenției de vânzare-cumpărare a suprafeței de 200 m.p. teren, intervenită între C. M., în prezent decedat, în calitate de vânzător și O. C. (T.) în calitate de cumpărător la data de 22.02.1988.
S-a respins ca neîntemeiată cererea de intervenție accesorie formulată de intervenienta C. C. I..
S-a luat act că reclamanții au solicitat că își rezervă dreptul de a cere cheltuieli de judecată pe cale separată.
Pentru a se pronunța astfel, instanța a reținut că prin sentința civilă nr.5656 din 19 octombrie 1994, pronunțată de Judecătoria Caracal în dosarul nr.6791/1994, rămasă definitivă prin neapelare, s-a admis ca întemeiată, acțiunea reclamanților C. M. și C. C. și s-a constatat în contradictoriu cu Consiliul Local Caracal, că sunt proprietarii imobilului situat în Caracal, ..11, compus din casă de locuit cu 2 camere și hol, situată pe un teren de 4265 m.p.
Judecătoria Caracal prin sentința civilă nr.4695 din 09.11.2009, pronunțată în dosarul nr._, rămasă definitivă prin nerecurare, a admis acțiunea formulată de reclamanții P. D. și P. I.-L., împotriva pârâților C. M. și C. C., având ca obiect „hotărâre care să țină loc de act autentic”.
S-a constatat prin aceeași sentință intervenită vânzarea-cumpărarea suprafeței de 1.620, 75 m.p. teren arabil intravilan, situat pe raza municipiului Caracal, .. 54 – fost Nr. 11, județul O., cu vecinii: S- O. T. pe o lungime de 14 ml și R. G. pe o lungime de 98, 5 ml și lățime de 14, 5 ml; N – C. M. rest proprietate și . o lungime de 2, 5 ml; V- D. C. pe o lungime de 101 ml și E – B. B. pe o lungime de 75, 80 ml și P. D. pe o lungime de 25, 20 ml, la data de 22.02.2006, cu prețul de 6.500 lei, între reclamant, în calitate de cumpărător, și pârâți, în calitate de vânzători, menționându-se că prezenta hotărâre va ține loc de act autentic de vânzare-cumpărare.
Prin sentința civilă nr.2996 din 01.10.2010, pronunțată de Judecătoria Caracal în dosarul nr._, rămasă definitivă prin nerecurare, s-a admis acțiunea precizată formulată de reclamanții P. M. D. și I. A., în contradictoriu cu pârâții C. M. și C. C. I. și intervenienta M. G. V..
S-a constatat prin aceeași sentință, intervenită vânzarea cumpărarea cu clauză de întreținere, abitație și sub condiție rezolutorie, constând în obligația cumpărătorilor de a achiziționa la împlinirea vârstei de l8 ani intervenientei M. V. G., a unui apartament cu 2 camere în Municipiul Caracal, județul O., între reclamanți în calitate de cumpărători și pârâți în calitate de vânzători, având ca obiect o casă de locuit construită în anul 1948 din cărămidă, acoperită cu tablă, având 2 camere și verandă, cu anexe gospodărești și terenul aferent construcției în suprafață de 2644,25 m.p. cu vecini: N – . – D. C., S – P. D., V – P. M., B. B., situată în Municipiul Caracal, ..54 (fost nr.11), jud.O., cu mențiunea că sentința va ține loc de act autentic de vânzare cumpărare cu clauză de întreținere și sub condiție rezolutorie.
S-a menționat în raportul de expertiză tehnică topografică refăcut că, măsurătorile efectuate s-au făcut prin indicarea limitelor de către părți pe reperii (stâlpi de gard din beton, scândură și țeavă metalică) existenți pe teren, de asemenea că măsurătorile topografice ale celor două imobile au fost executate cu stația totală SPECTRA PRECISION FOCUS 4 și aparatul GPS L., prelucrarea datelor și întocmirea schițelor s-au făcut cu softuri specializate, măsurătorile au fost executate în sistem de proiecție STEREO 70.
În ceea ce privește proprietatea pârâtului O. C., s-a reținut în raportul de expertiză tehnică topografică refăcut de către expertul tehnic judiciar C. I. A. că acesta deține conform actelor suprafața de teren de 1200,00 m.p. situată în mun. Caracal, .. 53, jud. O., având ca vecini la N - Ciuca I. și D. C., la E - L. G., la S - . la V - C. V., iar în fapt deține o suprafață de teren de 1546,00 m.p.
Reclamanții P. M. D. și I. A. dețin în plus față de documentația cadastrală o suprafață de teren de 3,00 m.p. din terenul pârâților P. D. și P. I. L., iar aceștia dețin în plus față de documentația cadastrală suprafața de teren de 7,00 m.p. din terenul pârâților D. M. D. și D. M. C..
Pârâții D. M. D. și D. M. C. dețin în plus față de documentația cadastrală suprafața de teren de 73,00 m.p. din terenul pârâților P. D. și P. I. L., iar pârâtul O. C. deține în plus față de documentația cadastrală suprafața de teren de 181,00 m.p. din terenul pârâților P. D. și P. I. L.
Instanța a stabilit linia de hotar între proprietatea reclamanților și pârâții P. D. și P. I. L., pe de o parte, dar și între reclamanți și pârâții D. M. D. și D. M. C., pe de altă parte, în varianta propusă de expert.
Împotriva acestei sentințe a declarat apel apelantul pârât O. C. (T.) criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie, fără să depună motivele de apel.
Tribunalul O. – Secția I Civilă prin decizia civilă nr. 218 din 17.10.2013 a admis excepția netimbrării apelului și a anulat ca netimbrat, apelul declarat de apelantul pârât O. C. (T.), împotriva sentinței civile nr. 2626 din 4 iulie 2013 pronunțată de Judecătoria Caracal în dosarul civil nr._ în contradictoriu cu intimații reclamanți P. M. D. și I. A., intimații pârâți D. C., P. D., R. O., C. C. I., I. A., M. R. D., D. M. C., D. M. D. și P. I.-L., intimata intervenientă C. C. I..
A respins cererea privind acordarea cheltuielilor de judecată, formulată de intimații P. M. D. și I. A., prin avocat.
Pentru a pronunța această hotărâre instanța a reținut următoarele:
Apelantul a fost citat cu mențiunea achitării taxei judiciare de timbru în cuantum de 305 lei și timbru judiciar în valoare de 3 lei, obligație ce nu a fost îndeplinită până la data soluționării apelului.
În temeiul dispozițiilor art. 36 din Normele metodologice pentru aplicarea Legii nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru, tribunalul a încunoștințat apelantul, o dată cu citația emisă pentru termenul din data de 17 octombrie 2013 despre cuantumul taxei de timbru și a timbrului judiciar ce trebuie achitate.
Dovada îndeplinirii procedurii de citare purtând mențiunea privind obligația de achitare a taxei de timbru în cuantum de 305 lei și a timbrului judiciar în valoare de 3 lei, a fost atașată la dosar, apelantul semnând personal.
Tribunalul a pus în discuția părților excepția netimbrării, invocată de intimat.
Analizând cu prioritate, în conformitate cu dispozițiile art. 137 alin. 1 Cod procedură civilă, excepția netimbrării apelului, tribunalul a reținut că potrivit art. 2 alin. 1 din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru și art.35 alin. 1 din Normele Metodologice pentru aplicarea legii, taxele judiciare de timbru se datorează și se plătesc anticipat, iar neîndeplinirea acestei obligații până la termenul stabilit se sancționează cu anularea acțiunii sau cererii, în conformitate cu dispozițiile art. 20 alin. 3 din Legea nr. 146/1997 și art. 35 alin. 5 din Normele Metodologice.
În speță, astfel cum rezultă din dovada de îndeplinire a procedurii de citare, odată cu citația apelantului i s-a comunicat și cuantumul taxei judiciare de timbru și a timbrului judiciar aferente cererii cu care a învestit tribunalul, punându-i-se în vedere să plătească suma de 305 lei, taxă judiciară de timbru și 3 lei, timbru judiciar, însă acesta nu s-a conformat.
Pe cale de consecință, instanța a dat efect dispozițiilor sancționatorii cuprinse în textul art. 20 alin. 3 Legea nr. 147/1997 și art. 35 Normele metodologice sus-menționate, considerente pentru care excepția netimbrării a fost admisă, iar apelul a fost anulat ca netimbrat.
Cererea intimaților P. M. D. și I. A. prin avocat privind acordarea cheltuielilor de judecată, a fost respinsă din următoarele considerente:
La dosar a fost depusă factura nr.01 din 11.09.2012 și 02 din 01.10.2012 în care s-a menționat onorariu conform contractului de asistență nr._ /2012 în cuantum de 4.400 lei, respectiv 4.500 lei.
Dovada cheltuielilor de judecată pentru onorariu avocat se face cu chitanța privind plata onorariului avocat.
Factura fără semnare de acceptare nu reprezintă un document de plată.
Menționarea contractului de asistență în factură nu face dovada cheltuielilor de judecată.
Totodată, în conformitate cu jurisprudența CEDO, partea care a câștigat procesul nu va putea obține rambursarea acestor cheltuieli, decât în măsura în care au fost dovedite, când se constată realitatea, necesitatea și caracterul lor rezonabil.
În cauza nu s-a făcut dovada cheltuielilor de judecată cu chitanța privind plata onorariului de avocat, așa cum s-a menționat, factura nu face dovada cheltuielilor de judecată, motiv pentru care s-a respins cererea privind acordarea cheltuielilor de judecată.
Împotriva acestei decizii au declarat recurs reclamanții P. M. D. și I. A., criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.
În motivarea recursului se arată că Tribunalul a interpretat greșit înscrisurile doveditoare ale achitării onorariului de avocat și modalitatea de plată a acestuia schimbând astfel natura actului juridic al plății (art.304 pct.8 teza I-a C.pr.civ.).
La dosar au fost depuse înscrisuri cu dovada onorariului de avocat.
Dacă tribunalul cerceta cu atenție, observa că pe aceeași pagină (exemplar) se găsesc chitanța și factura. Așa se prezintă tipizatul.
Practic tribunalul a schimbat natura documentului doveditor al achitării onorariului catalogând înscrisul ca fiind factură și afirmând că nu există chitanță la dosar și în concluzie nici plată a onorariului de avocat.
Instanța a schimbat înțelesul lămurii și vădit neîndoielnic al înscrisurilor doveditoare privind onorariul de avocat (art.304 pct.8 teza a II-a C.pr.civ.).
In mod eronat tribunalul a considerat că nu există semnătura de acceptare pe factură.
Se poate observa în josul paginii, după numele delegatului și . numărul cărții sale de identitate semnătura de primire pe factură.
Ignorând semnătura de acceptare și ținând cont de punctul de vedere al tribunalului, chitanța și factura aflate pe același tipizat nu au nici o valoare.
Consideră că au fost încălcate astfel prevederile art. 304 pct.8 teza a II-a C.pr.civ.
Decizia recurată încalcă prevederile legale în materie de facturare (art. 155 alin.28 Cod fiscal) și astfel și prevederile art.304 pct.9 C.pr.civ.
Tribunalul O. a încălcat prevederile art.155 alin.28 Cod fiscal și Normele metodologice de aplicare a legii nr.571 2003 privind Codul fiscal aprobate prin HG nr.44 20O4 și modificate în materia întocmirii și utilizării facturilor fiscale prin HG nr.1071 2012, în sensul că ignorând semnătura de primire a facturilor, a considerat că aceasta lipsește și ca atare nu se face dovada plății onorariului de avocat. Or, potrivit art.155 alin.28 Cod fiscal „semnarea și ștampilarea facturilor nu constituie elemente obligatorii pe care trebuie să le conțină factura". Normele metodologice vin și detaliază aceste prevederi.
Solicită admiterea recursului, modificarea în parte a deciziei recurate în temeiul art.312 alin.3 C.pr.civilă și obligarea intimatului pârât O. C. la plata cheltuielilor de judecată.
În drept, invocă dispozițiile art.246 alin.3 și 299-316 c.p.civilă, art.155 alin.28 Cod fiscal, HG nr.44/2004 modificată prin HG nr.1071/2012.
Analizând recursul formulat. Curtea constată că este nefundat pentru considerentele următoare;
Este adevărat că potrivit art. 274 cod proc. civ. partea care cade în pretenții va fi obligată, la cerere, să plătească cheltuielile de judecată, desigur în măsura în care partea care solicită plata acestor cheltuieli le și dovedește.
Recurentul a solicitat în fața instanței de apel, obligarea apelantului pârât la plata cheltuielilor de judecată făcute în apel, reprezentând onorariul avocat.
În scop probator a depus delegația avocațială nr._ din 24 09 2013, însoțită de facturile nr. 01 din 11 09 2012, și nr. 02 din_, însoțite într-adevăr de chitanțele privind încasarea sumelor aferente facturilor respective.
Analizând aceste acte, instanța reține că ambele facturi au fost emise înainte de pronunțarea sentinței de către instanța de fond, și anume data de 04 iulie 2013, fapt ce conduce la concluzia că aceste cheltuieli au fost făcute în cadrul acelui ciclu procesual și nu cu ocazia soluționării cauzei în apel.
Este concluzia logică se rezultă din această situație de fapt, reclamanții neavând de unde ști anterior pronunțării sentinței de către instanța de fond că pârâtul urma să facă apel împotriva acelei sentințe ce încă nu se pronunțase.
Concluzia este întărită și de faptul că delegația avocațială depusă la dosarul instanței de apel a fost emisă în baza contractului de asistență juridică nr._/2012, iar facturile au fost emise în baza contractului de asistență juridică nr._/2012, așa cum se poate observa din cuprinsul acestora.
Din cuprinsul facturilor respective nu reiese cât din cheltuielile făcute conform facturilor respective au fost făcute în faza judecării cauzei la instanța de fond, și cât în faza de apel.
De asemenea, Curtea mai reține că la instanța de fond, reclamanții au arătat că vor solicita plata cheltuielilor de judecată pe cale separată.
În aceste condiții, reținând că intimații reclamanți nu au făcut dovada clară a cheltuielilor efectuate cu ocazia judecării apelului formulat de către pârât, soluția instanței de apel este una legală, însă din considerentele arătate mai sus.
Având în vedere cele reținute, în baza art. 312 cod proc. civ. va fi respins recursul formulat de reclamanți, și în baza art. 274 cod proc. civ. vor fi obligați aceștia la cheltuielile de judecată făcute de către intimatul O. C-tin în recurs, reprezentând onorariul avocat.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca nefondat recursul declarat de reclamanții P. M. D. și I. A. împotriva deciziei civile nr. 218 din 17.10.2013, pronunțată de Tribunalul O. – Secția I Civilă, în dosar nr._, în contradictoriu cu intimații pârâți C. C. I., D. C., D. M. D., D. M. C., I. A., M. R. D., O. C. (T.), P. D., P. I.-L., R. O., intimata intervenientă C. C. I..
Obligă recurenții reclamanți P. M. D. și I. A. către intimatul pârât O. C. la 1000 lei cheltuieli de judecată în recurs.
Decizie irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică de la 14 Ianuarie 2014
Președinte, M. C. | Judecător, P. P. | Judecător, M. P. |
Grefier, M. V. A. |
Red.jud.M.P.
Jud.apel I.B./I.M.
Jud.fond D.S.
Teh.red. A.G./2 ex
Data: 22.01.2014
| ← Strămutare. Sentința nr. 70/2014. Curtea de Apel CRAIOVA | Validare poprire. Decizia nr. 1188/2014. Curtea de Apel CRAIOVA → |
|---|
