Partaj judiciar. Decizia nr. 1607/2014. Curtea de Apel CRAIOVA

Comentarii

0

Decizia nr. 1607/2014 pronunțată de Curtea de Apel CRAIOVA la data de 25-11-2014 în dosarul nr. 4091/215/2011

Dosar nr._

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL CRAIOVA

SECȚIA I CIVILĂ

DECIZIE Nr. 1607

Ședința publică de la 25 Noiembrie 2014

Completul compus din:

PREȘEDINTE M. P.

Judecător M. C.

Judecător P. P.

Grefier M. V. A.

***************************

Pe rol, judecarea recursurilor formulate de reclamantul G. I. C., și pârâta S. M. J., împotriva deciziei civile nr. 245 din 8 mai 2014, pronunțată de Tribunalul D. – Secția I.Civilă, în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimata pârâtă G. TILUȚA, intimații intervenienți N. A. și N. V., având ca obiect partaj judiciar.

La apelul nominal făcut în ședința publică au răspuns recurentul reclamant G. I. C., avocat M. M. cu delegație de substituire pentru avocat G. V. pentru recurenta pârâtă S. M. J., avocat C. F. pentru intimata pârâtă G. TILUȚA, intimații intervenienți în numele altei persoane - N. A. și N. V..

Procedura legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care;

Avocat M. M. pentru recurenta pârâtă S. M. J., a depus la dosar dovada achitării taxei de timbru.

Curtea având în vedere faptul că, recurentul reclamant nu a depus dovada achitării taxei de timbru la termenul anterior, respectiv 28 octombrie 2014.

Recurentul reclamant G. I. C., a arătat că, a înțeles să nu timbreze recursul.

Avocat M. M. pentru recurenta pârâtă S. M. J. și avocat C. F. pentru intimata pârâtă G. TILUȚA, intimații intervenienți în numele altei persoane - N. A. și N. V., au arătat că își mențin concluziile expuse la termenul anterior.

Curtea constatând cauza în stare de soluționare, a acordat cuvântul asupra recursului.

Avocat M. M. pentru recurenta pârâtă S. M. J., a susținut oral motivele de recurs întemeiate pe dispozițiile art. 304 pct. 9din Codul de procedură civilă., în rasport de care a solicitat, admiterea recursului, casarea deciziei cu trimiterea cauzei spre rejudecare la instanța deapel, respectiv Tribunalul D. pentru completarea administrării probatoriului cu o nouă expertiză în specialitatea construiții civile și o nouă expertiză în specialitatea topografie-cadastru, pentru determinarea unor alte variante de lotizare, astfel încât fiecare coindivizar să primească în lotul său bunuri de același gen.

În subsidiar a solicitat admiterea recursului de recurenta-pârâtă S. M. J.; modificarea în parte Decizia nr. 245/08.05.2014, pronunțată de Tribunalul D. -Secția I Civilă, în Dosarul nr._, admiterea apelului formulat de apelanta-pârâtă S. M. J. împotriva Sentinței civile nr._/26.11.2012, pronunțată de Judecătoria C. în Dosarul nr._ ; schimbarea în parte Sentința civilă nr._/26.11.2012, pronunțată de judecătoria C. în Dosarul nr._, în sensul admiterii în parte a cererii reconvenționale, omologarea raportului de expertiză în specialitatea topografie-cadastru, întocmit de expert G. M., în varianta nr. 3 de lotizare.

A solicitat obligarea la plata cheltuielilor de judecată.

Avocat C. F. pentru intimata pârâtă G. TILUȚA, intimații intervenienți în numele altei persoane - N. A. și N. V., a pus concluzii de respingere a recursului ca nefondat, menținerea deciziei ca temeinică și legală, cu obligarea la plata cheltuielilor de judecată.

CURTEA

Asupra recursului de față;

La 09.02.2011, a fost înregistrată pe rolul Judecătoriei sub nr._, acțiunea având ca obiect partaj judiciar formulata de reclamant G. I. C. in contradictoriu cu paratele G. Tiluța, și S. M. J., solicitând instanței ca prin sentința ce o va pronunța sa se dispună ieșirea din indiviziune asupra corpului de casa compus din doua camere si hol, situat in C., cartier Mofleni, . 41, asupra camerei ce reprezintă o extindere la corpurile vechi de casa, asupra anexelor gospodărești situate la aceeași adresa, sa fie obligate paratele sa lase in deplina proprietate corpul de casa cu două camere realizat din cărămida, acoperit cu țiglă, alipit corpului de casa aflat în indiviziune, să se constate existenta unui drept de superficie pentru terenul aferent acestei construcții.

In motivarea acțiunii reclamantul a arătat că, inițial imobilul din C., cart. Mofleni nr 41(fost 6 Martie nr. 269) era compus din teren în suprafața de aproximativ 250 mp si o casa cu 2 camere, antreu, sala, construita pe o suprafața de 51 mp, realizata de bunicii materni, D. S. si D. G..Arată ca in aceasta gospodărie au locuit până la deces părinții săi, G. I. și G. C., perioada in care, in continuarea casei vechi au construit, cu contribuție exclusivă un corp de casă cu 2 camere și hol(corp de casa B), construit din cărămida si acoperit cu țiglă.

A arătat ca, fratele său, G. I., a primit de la D. S. și G. C., prin contractul de întreținere autentificat sub nr. 5634/15.08.1977 de notariatul de Stat D., corpul vechi de casa(corpul A). În timpul căsniciei cu prima soție B. V.(fosta G.), acesta împreună cu părinții lor G. I. și G. C., a demolat corpul vechi de casa si a alipit de corpul de casa B alte doua camere si hol, construita din cărămidă și acoperită cu țiglă(corp de casa A1) Tot împreuna cu aceștia au realizat o bucătărie de vara și anexe pentru animale iar în anul 2000 au mai alipit o cameră celor două corpuri de casă ( A1 și B)

A susținut că prin sentința civilă nr_/23.12.1987, pronunțata de Judecătoria C. în dosar nr_/1987 s-a consfințit tranzacția părților iar corpul de casa A 1 a fost atribuit în lotul pârâtului G. I. și intervenientilor G. C. și G. I..

A mai arătat că, potrivit certificatului de moștenitor nr 72/.8.03.2006 si a actului adițional autentificat sub nr. 1977/10.03.2006 BNP T. M. D., singurul moștenitor legal al defunctului G. I.-decedat la 6 martie 2005 și al defunctei G. C., decedata la 31 ianuarie 2003, este reclamantul G. I C., celălalt descendent, G. I. a renunțat expres la succesiunea acestuia conform declarațiile autentificate sub nr 482/2006 si 483/2006 BNP M. M. D..

A arătat că G. I. a decedat in anul 2006 iar ca moștenitori legali au rămas G. Tiluta(soție supraviețuitoare ) și S. M. J.(fiica).

In concluzie, a arătat ca referitor la bunurile aflate in indiviziune, el are cota de ¾ din corpul de casa A1,din anexele gospodărești –bucătărie de vara și adăpost de animale, iar piritele cota de ¼,iar cu privire la celelalte bunuri susține ca are în proprietate exclusiva corpul de casa B, pe care înțelege sa-l revendice, cu mențiunea ca terenul aferent gospodăriei se afla înscris în titlul de proprietate emis pe numele defunctului.

În drept și-a întemeiat acțiunea pe dispozițiile art 728 C civ și art 480 C civ.

In ședința publică de la 13.04.2011 pârâta G. Tiluta a depus la dosar întâmpinare si cerere reconvenționala solicitând respingerea cererii de chemare în judecată considerând că, toate capetele de cerere sunt nefondate și inadmisibile in raport de situația juridică a corpurilor de clădire și starea de fapt.

A susținut că defunctul G. I. a fost soțul sau iar pârâta S. M. J. este fiica defunctului din prima căsătorie cu numita G. V..

A arătat că pe terenul în suprafața de 1410 mp înscris în TDP nr 3196/2005 pe numele defunctului G. I. se găsesc 3 corpuri de clădire, fiecare sub alt regim juridic.

Astfel, la strada principală( . află corpul C 1, compus din 2 camere și hol, acest corp de clădire făcând obiectul partajului asa cum rezultă din S.civilă nr_/23.12.1987 pronunțată în dosar nr_/1987, sentința potrivit căreia respectivul corp de clădire i-a fost atribuit în lot numitului G. I. si părinților acestora G. C. și G. I., fosta soție a lui G. I., numita G. V. primind bunuri mobile.

A arătat că la momentul respectiv corpul de clădire C1 era compus din 2 camere, hol, bucătărie de vară, pivnița, magazie si 2 copertine, însă, acestea nu mai sunt în aceeași stare, deoarece datorită degradării magazia, bucătăria și pivnița au căzut, rămânând doar 2 camere și un hol.

De asemenea, a arătat că, în continuarea corpului C 1 se află un alt corp de clădire-C 2, compus din 2 camere și hol, acest corp fiind realizat exclusiv de defunctul G. I. în anul 1978 in locul vechiului imobil compus din 2 camere si hol(demolat datorita stării avansate de degradare).

În ceea ce privește corpul de clădire C 3, a susținur pârâta, acesta se află în continuarea corpului C 2 și este compus din bucătărie, baie ș cămară și a fost construit de G. I. în anul 2006 împreună cu ea, fiul și nora lor, numiții N. A. și N. V..

Prin cererea reconvenționala a solicitat instanței să se constate deschisă succesiunea defuncților G. C.(decedată la 31.01.2003), G. I.(decedat la 06.03.2005) ș G. I. (decedat la 03.03.2008).

A arătat că de pe urma autorilor G. C. și G. I. a rămas la masa partajabila cota de 2/3 din corpul C1(compus din 2 camere, hol, bucătărie de vara, pivnița, magazie și două copertine) acest imobil formând un lot alături de defunctul G. I. căruia i-a revenit cota de 1/3 conform Sc. nr_/1987.

A mai arătat că, moștenitori de pe urma autorilor G. C. si G. I. sunt defunctul G. I. în calitate de descendent de gradul I, moștenitor acceptant al succesiunii celor doi autor si reclamantul G. C. in calitate de descendent de gradul I.

A făcut precizarea ca atât autorii G. C. si G. I. cât și reclamantul nu au locuit niciodată în imobilul din Mofleni.

A invocat neacceptarea succesiunii celor doi defuncți de care reclamant, acesta neacceptând nici expres și nici tacit succesiunea acestora, neacceptare care nu poate fi invocată și în cazul lui G. I., deoarece declarațiile la care face referire reclamantul nu echivalează cu o renunțare expresa, ele nefiind realizate în termenul de opțiune succesorală, ori, pentru a produce efecte, manifestarea de voința in sensul renunțării, trebuie exprimată în termenul de 6 luni.

A solicitat deschiderea succesiunii autorului G. I. decedat la 03.03.2008, masa succesorala compunându-se din corpul de clădire C1, format din 2 camere si hol,pe care îl deținea defunctul G. I., conform S.c. nr._(cota de 1/3) restul de 2/3 revenindu-i ca urmare a acceptării succesiunii defuncților G. C. și G. I., corpul de clădire C2 compus din 2 camere și un hol, realizat exclusiv de defunct în anul 1978 ca urmare a demolării vechiului corp și care a făcut obiectul contractului de întreținere nr.5634/15.08.1997, corpul de clădire C 3 compus dintr-o bucătărie, baie și o cămară, corp ce se află în continuarea corpului C 2(după defunctul G. I. rămânând doar cota de ¼, deoarece acest corp de clădire a fost realizat în 2006 împreună cu ea și cei doi copii ai săi, numiții N. A. și N. V.), anexa formată din magazie cu stâlpi metalici și acoperită cu tabla, un pătul și 2 cotețe zidite realizate în anul 2006 de ea, defunct și cei doi copii si suprafața de 1410 mp.

A susținut că moștenitori ai defunctului G. I. sunt ea în calitate de soție supraviețuitoare și pârâta S. M. Jacline, în calitate de descendent de gradul I, fiind fiica defunctului din prima căsnicie.

A invocat neacceptarea succesiunii lui G. I. de către parata S. M. Jacline deoarece aceasta nu a acceptat nici expres si nici tacit succesiunea acestuia, nu numai ca nu a cules nici un bun din patrimoniul acestuia și nici nu a participat la înmormântarea acestuia.

Tot prin cererea reconvențională, pârâta G. Tiluța a solicitat să i se rețină o contribuție exclusivă la realizarea unor îmbunătățiri efectuate imobilelor în anul 2006, respectiv două geamuri termopan și o ușa la corpul C 1, gletuit și zugrăvit pe interior cele două corpuri de clădire, înlocuit tavanul, izolat si zugrăvit la o camera din corpul C1, schimbată instalația electrica la corpurile C 1 și C 2.

A evaluat provizoriu la suma de 1000 lei și timbrează corespunzător cu taxa de timbru în cuantum de 241 lei si timbru judiciar de 1,5 lei.

Reclamantul a depus la dosar copia certificatului de deces pentru G. C., declarația G. I., sentinta civila nr_/1987 si contractul de întreținere nr 534/15.08.1977

In ședința publica de la 04.05.2011, pârâta S. M. –J. a depus copie de pe declarația autentificata sub nr.7362/09.05.2008, iar reclamantul a depus la dosar întâmpinare la cererea reconvenționala formulata de pârâta G. Tiluța solicitând respingerea excepției neacceptării succesiunii defuncților G. I. si G. Corneila de către reclamant, susținând ca,calitatea de moștenitor legal este stabilită prin certificatul de moștenitor nr 72/08 03 2006 si actul adițional nr 1977/10.03. 2006, în condițiile în care G. I. a renunțat expres la succesiunea părinților săi.

Cu privire la solicitarea paratei privind deschiderea succesiunii defuncților G. I. și G. C., a invocat lipsa legitimării procesuale active a pârâtei,arătând ca parata nu are vocație succesorala la succesiunea celor doi defuncți, singurul moștenitor legal fiind reclamantul, potrivit certificatului de moștenitor emis ca urmare a dezbaterii succesiunii celor doi autori.

Cu privire la cererea pârâtei de a se retine o contribuție exclusivă la realizarea unor îmbunătățiri efectuate imobilelor in anul 2006, a învederat că acest drept de creanța este supus termenului general de prescripție extinctivă potrivit art.1 si 3 din Decretul 167/1958 și, mai mult, nu poate invoca o contribuție exclusivă în condițiile în care aceasta precizează că ar fi realizat aceste îmbunătățiri împreună cu G. I., N. A. și N. V..

A invocat dispozițiile art 76 din Lg 36/1995 și art 696 C civ.

In ședința publică de la 01.06.2011 pârâta G. Tiluta a depus la dosar completare la cererea reconvențională prin care solicită să i se rețină și o contribuție exclusivă și a altor îmbunătățiri realizate în anii 2006-2007, respectiv schimbat instalație apă și toate conductele, reparat și înlocuit acoperișurile corpurilor C1 si C 2,a realizat o hazna din beton cu dimensiuni 3mx3m.

In aceeași ședință s-a depus cerere de intervenție în interesul pârâtei G. Tiluta, formulată de N. A. și N. V., solicitând instanței să constate că ei, împreună cu pârâta G. Tiluta și defunctul G. I. au realizat următoarele îmbunătățiri: două geamuri termopan și o ușă la corpul C 1, gletuit si zugrăvit pe interior cele două corpuri de clădire, înlocuit tavanul, izolat și zugrăvit la o cameră din corpul C1, schimbata instalația electrică la corpurile C 1 și C 2, schimbat instalație apă și toate conductele, reparat și înlocuit acoperișurile corpurilor C1 și C 2, realizat o hazna din beton cu dimensiuni 3mx3m.

S-a depus la dosar si sentința nr._/2008 a Judecătoriei C..

In ședința publică de la 27.06.2011 av R. pentru pârâte a solicitat și instanța a admis în principiu cererea de intervenție formulată N. A. și Neacțu V..

La 12.09.2011, pârâta S. M. J. a formulat întâmpinare, invocând excepția inadmisibilității punctului 1 din cererea reconvențională privind succesiunea defuncților G. C. și G. I., raportat la faptul ca succesiunea acestora a fost dezbătută pe cale notarială, iar potrivit certificatului de moștenitor nr 72/08.03.2006 și a actului adițional autentificat sub nr. 1977/10.03.2006, unic moștenitor a fost reclamantul, în condițiile în care defunctul G. I. a renunțat expres la succesiune și, sub acest aspect apreciază ca punctul 1 din cererea reconvențională este inadmisibil.

A invocat excepția lipsei calității procesuale acte a pârâtei reclamante, referitor la același punct 1 al cererii reconvenționale privind succesiunea defuncților G. C. si G. I., raportat la faptul că pârâta reclamanta este terț față de aceasta succesiune, nu are vocație proprie la succesiunea acestora, ci doar eventual prin retransmitere după defunctul G. I., dar cum acesta a renunțat la succesiunea părinților săi (potrivit certificatului de moștenitor nr 72/08.03.2006 și a actului adițional autentificat sub nr 1977/10.03.2006), pe cale de consecința nu poate opera nici retransmiterea succesorala.

De asemenea, a invocat excepția lipsei de interes în condițiile în care parata reclamanta este terț fata de succesiunea defuncților G. C. și G. I. și excepția lipsei calității procesuale pasive a sa, raportat la capătul de cerere în revendicare formulat de reclamantul G. C..

A solicitat respingerea excepției neacceptării succesiunii de către S. M. J. invocată de pârâta reclamanta, ca neîntemeiată, deoarece ea și-a exprimat dreptul de opțiune succesorală așa cum rezultă din declarația autentificată sub nr 2362/09.05.2008, acceptând astfel expres succesiunea tatălui sau, G. I., în termenul de prescripție de opțiune succesorală.

Referindu-se la susținerea pârâtei reclamante, potrivit căreia masa succesorală a defunctului G. I. s-ar compune din 3 corpuri de clădire, a apreciat ca este neîntemeiata, deoarece corpul de clădire C 2 a fost edificat de părinții acestuia, G. C. și G. I., iar potrivit certificatului de moștenitor nr 72/08.03.2006 si a actului adițional autentificat sub nr 1977/10.03.2006, acest corp de clădire nu face parte din masa succesorala, fiind proprietatea exclusivă a reclamantului. Susține de asemenea că afirmația pârâtei reclamante cum ca îmbunătățirile au fost făcute de ea exclusiv, aceasta este nefondată și nedovedită deoarece aceste îmbunătățiri au fost făcute împreună cu G. I..

În drept a invocat dispozițiile art 115 C pr civ.

La 05.10.2011, pârâta G. Tiluta a formulat răspuns la întâmpinarea formulata de pârâta S. M. J. solicitând unirea excepțiilor invocate de aceasta, cu fondul cauzei

În ceea ce privește excepția inadmisibilității punctului 1 din cererea reconvențională privind succesiunea defuncților G. C. și G. I.,menționează ca din înscrisurile depuse la dosar cauzei, rezultă că nu s-a dezbătut succesiunea celor doi defuncți pentru bunurile din localitatea Mofleni ci doar pentru terenurile din .> A precizat că declarațiile de renunțare ale numitului G. I. la succesiunile părinților săi nu pot fi avute în vedere,deoarece ele nu s-au dat in termenul de 6 luni prevăzut de lege.

Cu privire la excepția lipsei calității procesuale active a pârâtei G. Tiluta, a solicitat respingerea acesteia deoarece ea poate culege succesiunea lui G. C. si G. I., nu în calitate de succesor direct si succedându-l pe soțul său, G. I..

În ceea ce privește excepția lipsei de interes, a solicitat respingerea acesteia susținând ca interesul sau este justificat și legitim, fiind soția supraviețuitoare a defunctului G. I.,a realizat împreună cu acesta si cei doi copii ai săi îmbunătățiri și adăugiri la imobilul vechi, au realizat numeroase bunuri si îmbunătățiri.

In ședința publică de la 10.10.2011 apărătorul reclamantului a depus la dosar declarația autentificata sub nr 482/2006 și acte de stare civilă.

In ședința publica de la 31.10.2011, apărătorul reclamantului a depus la dosar certificatul de deces pentru numiții D. G., G. I., și D. S., av F. a depus la dosar evaluarea îmbunătățirilor din cererea reconvențională și taxa de timbru la aceasta valoare,respectiv suma de 176 lei, încheierea nr 6222/18 10 2011, nr 6384/27 10 2011, nr 6385/27 10 2011, certificat naștere, certificat de căsătorie certificate deces pentru G. I. și G. C., certificat de căsătorie pentru N. A. și certificate de naștere pentru N. A. și F. V. S.

Apărătorul reclamantului a invocat excepția lipsei legitimării procesuale active a paratei G. Tiluta de a solicita să se constate deschisă succesiunea autorilor G. C. și G. I., aceasta, în calitate de soție supraviețuitoare a defunctului G. I., nu are vocație succesorală la succesiunea celor doi defuncți, singurul moștenitor legal fiind G. C..

În subsidiar și pentru aceleași motive,a invocat lipsa interesului acesteia în promovarea acestui capăt de cerere.

Apărătorul paratei G. Tiluța, av F. a solicitat respingerea excepției, parata are legitimare procesuala activă, întrucât este moștenitoarea numitului G. I., acesta din urmă decedând ulterior decesului părinților săi.

Avocat F.,pentru aceeași pârâtă, a învederat că înțelege să nu mai susțină excepțiile invocate prin întâmpinare, referitoare la neacceptarea succesiunilor autorilor G. C. și G. I. de către reclamant și a succesiunii lui G. I. de către pârâta S. M. J..

Apărătorul pârâtei S. M. a solicitat admiterea excepției lipsei legitimității procesuale active a pârâtei G. Tiluța pentru primul punct din capătul de cerere în revendicare

Avocat F.,pentru pârâta G. Tiluța,a invocat excepția inadmisibilității acțiunii formulată de reclamant având în vedere ca reclamantul solicita ieșirea din indiviziunea succesorala după cei doi defuncți G. C. și G. I.,iar prin raportare la dispozițiile art.109 C.,o asemenea cerere este inadmisibilă.

Apărătorul reclamantului, av B. si apărătorul pârâtei S. J., av G. au solicitat respingerea excepției privind inadmisibilitatea pentru acest motiv.

Av F. a solicitat unirea excepției privind lipsa de interes a pârâtei în promovarea capătului de cerere referitor la succesiunile autorilor G. C. și G. I. cu fondul cauzei.

Apărătorul pârâtei S. J., av G., a invocat excepția inadmisibilității capătului de cerere al paratei G. Tiluța, întrucât aceste succesiuni au fost dezbătute pe cale notarială.

Avocat B., pentru reclamant a solicitat admiterea acestei excepții.

Avocat F., pentru pârâta G. Tiluța, a solicitat respingerea excepției.

Instanța a unit cu fondul excepția lipsei legitimării procesuale active a pârâtei G. Tiluța de a solicita să se constate deschisă succesiunea autorilor G. C. și G. I., sau, în subsidiar lipsa interesului acesteia,invocate de reclamant si a respins excepțiile privind inadmisibilitatea acțiunii reclamantului, invocată de pârâta G. Tiluța și intervenienții N. și excepția invocată de pârâta S. J., a inadmisibilității capătului 1 din cererea reconvențională formulată de pîrîta G. Tiluța.

In ședința publică de la 31.10.2011, apărătorul reclamantului a solicitat si instanța a încuviințat pe cererea principală proba cu înscrisuri, interogatoriu pârâților si doi martori iar pe cererea de intervenție proba cu un martor, av F. a solicitat și instanța a încuviințat pe cererea principala proba cu înscrisuri, interogatoriu reclamantului si doi martori iar pe cererea de inteventie proba cu un martor iar apărătorul paratei S. M. J., av G. a solicitat si instanța a încuviințat pe cererea principala proba cu înscrisuri, interogatoriu si doi martori iar pe cererea de intervenție proba cu un martor.

In ședința publică de la 05.12.2011 instanța a administrat proba cu interogatoriu luat de pârâta S. M. J. reclamantului G. C., interogatoriu luat de pârâta G. Tiluta reclamantului G. C., interogatoriu luat de pârâta S. M. J. paratei G. Tiluta, interogatoriu luat de reclamant pârâtei G. Tiluta, răspunsurile acestora fiind consemnate și depuse la dosarul cauzei.

In ședința publica de la 09.01.2012 instanța a procedat la administrarea probei cu interogatoriu luat de reclamant intervenienților N. A. și N. V.(răspunsurile acestora fiind consemnate si depuse la dosarul cauzei) si la administrarea probei testimoniale, declarațiile martorilor B. R. D., C. I., A. M. fiind consemnate si depuse la dosarul cauzei.

In ședința publică de la 30.01.2012, apărătorul reclamantului a depus la dosar sentința civilă nr_/23.12.1987 pronunțata de Judecătoria C. in dosar nr 15 199/1987 si instanța a procedat la administrarea probei testimoniale, declarațiile martorilor U. C., M. I. D. P. și C. A. fiind consemnate și depuse la dosarul cauzei.

In ședința publica de la 13.02.2012 reclamantul G. C. a depus note de ședința prin care a solicitat admiterea în principiu a acțiunii de ieșire din indiviziune,respingerea cererii reconvenționale formulată de pârâta G. Tiluta și respingerea cererii de intervenție accesorie formulată de intervenentii N. A. si N. V. iar pârâta G. Tiluta a depus concluzii scrise solicitând respingerea acțiunii formulată de reclamant, admiterea cererii reconvenționale așa cum a fost formulată și a cererii de intervenție, respingerea cererii în revendicare și a dreptului de superficie ca nefondate și neîntemeiate.

Prin încheierea de admitere in principiu, pronunțată la 12.03.2012, instanța a admis excepția lipsei calității procesuale active a paratei reclamante G. Tiluta in ce privește capătul de cerere referitor la constatarea deschiderii succesiunilor autorilor G. C. și G. I., a admis în parte și în principiu cererea reconvențională formulată de parata reclamanta G. Tiluța.

A constatat deschisă succesiunea autorului G. I. decedat la 03 03 2008.

A constatat calitatea de moștenitori acceptanți ai succesiunii autorului G. I. pentru parata reclamanta G. Tiluta și pârâta S. M. J. .

A constatat că masa succesorală rămasă în urma decesului autorului G. I. se compune din următoarele bunuri cota de 1/1 din terenul situat în C., cart Mofleni . 41 jud D., cota de 1/1 din construcțiile C1 si C 2 aflate pe acest teren, construcții alipite si edificate anterior anului 1990 fiecare din aceste fiind compuse din 2 camere si hol, cota de 1/2 din corpul de clădire C3 aflat în continuarea celorlalte corpuri si compus din bucătărie, baie și cămara, cota de 1/2 din anexele metalice aflate în gospodărie cota de 1/2 din următoarele îmbunătățiri aduse imobilelor menționate anterior; turnat alee beton, construit hazna beton, schimbat instalația electrică, schimbat instalație apă, înlocuit 2 ferestre cu altele tip termopan, înlocuit o ușă.

A constatat că cealaltă cota de 1/2 din bunurile menționate în paragraful anterior aparține pârâtei G. Tiluta reprezentând contribuția acesteia la edificarea lor

A constatat că din bunurile ce compun masa succesorala paratei G. Tiluța i se cuvine o alta cota de 1/4 iar paratei S. M. J. i se cuvine cota de 3/4.

A respins acțiunea formulată de reclamantul G. C..

A respins cererea de intervenție în interesul paratei G. Tiluta formulată de intervenienții N. A. si N. V..

A dispus ieșirea din indiviziune a paratei reclamante G. Tiluța și S. M. J. asupra bunurilor din masa succesorala a autorului G. I. și efectuarea in cauza a doua expertize tehnice, una în specialitatea topo cadastru și una evaluări bunuri imobile experții ce vor fi desemnați urmând sa evalueze bunurile și să facă propuneri de lotizare și a stabilit onorarii provizorii pentru experți în cuantum de 700 lei, cate un onorariu in sarcina fiecărei pârâte.

In ședința publica de la 23.04.2012 instanța a desemnat ca experți în cauza pe dl expert M. G. în specialitatea topografie și dl exp Mustata F. în specialitatea construcții.

La 27.08.2012 expertul G. M. a depus la dosar raportul de expertiza în specialitatea topografie iar la 03.09.2012 a fost depus raportul de expertiza întocmit de expert Mustata F..

La 24.09.2012 pârâta G. Tiluta a formulat obiecțiuni atât la raportul de expertiza construcții cât și raportul de expertiză în specialitatea topografie, obiecțiuni la care apărătorul pârâtei S. M. J., av G., nu s-a opus si pe care instanța le-a încuviințat.

La 17.10.2012 expertul G. M. a înaintat instanței răspunsul la obiecțiunile formulate de pârâta G. Tiluta la raportul de expertiza iar la 22.10.2012 si expertul Mustata F. a înaintat instanței răspunsul la obiecțiunile formulate de pârâta G. Tiluța la raportul de expertiză.

Prin sentința civilă nr._/26.11.2011, pronunțată de Judecătoria C., în dosarul nr._, a fost respinsă acțiunea formulată de reclamantul G. C., în contradictoriu cu pârâtele G. Tiluța și pârâta S. M. J..

A fost respinsă cererea de intervenție în interesul pârâtei G. Tiluta formulată de intervenienții N. A. și N. V..

A fost admisă în parte cererea reconvențională formulată de pârâta reclamanta G. Tiluta,în contradictoriu cu reclamantul G. C., pârâta S. M. J. și intervenientii N. A. și N. V..

A fost dispus omologarea raportului de expertiza întocmit de expert G. M. cu privire la teren, in varianta a IV-a de lotizare, pe care o modifica prin inversarea loturilor și a cuantumului sultei potrivit cu cotele pe care le au părțile atribuind bunurile astfel:

Lotul nr 1 s-a atribuit pârâtei S. M. J. și se compune din suprafața de 816 mp teren, situată în C., . 41, determinat de conturul punctelor 7-8-9-10-11-12-13-14-15-16-27-28-7 pe planul de situație anexa 3 la raport.

Primește sulta de la pârâta reclamanta G. Tiluta suma de_,25 lei

Lotul 2 s-a atribuit pârâtei reclamante G. Tiluta si este compus din suprafața de teren de 509 mp situata in C., ..41, jud D., determinat de conturul punctelor 1-2-3-4-5-6-7-28-27-1 pe planul de situație anexa 3 la raport .

Plătește sulta pârâtei S. M. J. suma de_,25 lei

A fost dispus omologarea raportului de expertiza întocmit de expert Mustata F. cu privire la construcții, in varianta II de lotizare atribuind loturile astfel:

Lotul nr. 1 s-a atribuit pârâtei reclamante G. Tiluta si se compune din construcțiile situate in C., . 41, jud D., respectiv corpul nr 1, corpul nr 2, corp nr 3, anexe gospodărești, îmbunătățirile aduse acestor imobile.

Plătește sultă pârâtei S. M. J. suma de_ lei.

Lotul 2 s-a atribuit pârâtei S. M. J. și se compune din sultă în cuantum de_ lei, pe care o primește de la reclamanta pârâta G. Tiluta.

Au fost compensate cheltuielile de judecata efectuate in cauza de paratele G. Tiluta și S. M. J. și a luat act de niciuna dintre acestea nu au solicitat cheltuieli de judecata de la reclamant.

Pentru a se pronunța astfel, instanța a constatat că acțiunea reclamantului este neîntemeiată, atât în ce privește solicitarea de ieșire din indiviziune, cât și petitul referitor la revendicarea unei construcții,având în vedere cele reținute în încheierea de admitere în principiu pronunțată de instanța la 12.03.2012.

În esență, probele administrate în cauză nu au dovedit că autorii reclamantului ar fi dobândit vreun drept asupra bunurilor ce formează obiectul acțiunii, situație în care, reclamantul, în calitate de unic moștenitor al numiților G. I. și C., nu poate emite pretenții în legătură cu aceste bunuri.

În baza aceleiași încheieri și pentru motivele acolo arătate, instanța a respins și cererea de intervenție în interesul pârâtei G. Tiluța formulată de intervenienții N. A. și N. V., întrucât probele administrate nu au dovedit că aceștia au avut vreo contribuție la efectuarea îmbunătățirilor ce formează obiectul cererii de intervenție.

Cât privește cererea reconvențională formulată de pârâta G. Tiluța, instanța, constatând că experții desemnați în cauză au respectat încheierea de admitere în principiu din data de 12.03.2012 și având în vedere dispozițiile art.728 Cod civil, potrivit cărora nimeni nu poate rămâne în indiviziune, urmează să admită în parte cererea reconvențională formulată de această pârâta și să dispună ieșirea din indiviziune a acesteia și a pârâtei S. M. J., prin atribuirea loturilor.

Potrivit art. 673⁹ C.pr.civ. la atribuirea loturilor, instanța a ținut seama de mărimea cotei-părți ce se cuvine fiecăruia ori masa bunurilor de împărțit, natura bunurilor, domiciliul și ocupația părților, faptul că unii dintre proprietari, înainte de a se cere împărțeala, au efectuat construcții, îmbunătățiri cu acordul coproprietarilor sau alte asemenea.

Astfel, instanța a ținut seama la atribuirea loturilor de faptul că pârâta G. Tiluța are domiciliul în imobilul supus partajării, are o cotă proprie la o parte din bunurile supuse partajului precum și de faptul că cealaltă pârâtă are reședința în străinătate, aspecte care nu înlătură însă principiul partajării, pe cât posibil, în natură a bunurilor.

Totodată, instanța a avut în vedere faptul că pârâta G. Tiluța a efectuat îmbunătățiri la o parte din imobil, așa cum s-a reținut în încheierea de admitere în principiu.

Având în vedere aceste aspecte și căutând să dea eficiență tuturor criteriilor prevăzute de lege, instanța a omologat raportul de expertiza întocmit de expert G. M. cu privire la teren, în varianta a IV-a de lotizare, pe care a modificat prin inversarea loturilor și a cuantumului sultei, potrivit cu cotele pe care le au părțile.

Împotriva acestei sentințe au declarat recurs, calificat apel, toate părțile.

În apelul declarat reclamantul G. C. se arată că din probele administrate în cauză nu s-a dovedit că autorii reclamantului ar fi dobândit un drept asupra bunurilor ce formează obiectul acțiunii, situație în care reclamntul, în calitate de unic moștenitor a numiților G. I. și G. C. nu poate emite pretenții în legătură cu aceste bunuri.

Cu privire la ieșirea din indiviziune formulată de reclamant se arată că în stare de indiviziune cu pârâtele se află următoarele bunuri imobile: corp de casă A 1, compus din cameră, hol; bucătărie de vară; anexă pentru animale, cameră lipită celor două corpuri de casă realizată de G. I. cu părinții săi anterior căsătoriei cu pârâta G. Tiluța.

În ce privește corpul de casă B, aceste este un bun succesoral rămas de pe urma defuncților G. C. și G. I., reclamantul G. C. având o cotă exclusivă de 1/1, fiind singurul moștenitor legal acceptant.

Astfel, pretențiile reclamantului au suport probatoriu, aceste bunuri făcând parte din masa succesorală rămasă de pe urma defuncților și chiar pârâta G. Tiluța recunoaște prin întâmpinarea și cererea reconvențională depuse la 13.04.2011 că de pe urma autorilor G. C. și G. I. a rămas cota de 2/3 din corpul C 1, cota de 1/3 revenindu-i defunctului G. I..

În ceea ce privește cererea reconvențională se arată că pârâta reclamantă nu poate solicita deschiderea succesiunii autorilor G. C. și G. I., deoarece aceștia nu au vocație succesorală în calitate de soție supraviețuitoare a defunctului G. I.. Succesiunea celor doi autori a fost dezbătută fiind emisă în acest sens certificatele de moștenitori nr.72/08.03.2006 și act adițional nr.1977/10.03.2006 BNP T. D. pentru defunctul Grtecu I. și respectiv pentru G. C.. G. I. a renunțat expres la succesiunea autorilor săi prin declarațiile autentificate sub nr. 482, 483/2006, iar legalitatea emiterii certificatelor de moștenitor prin care s-a stabilit calitatea de unic moștenitor legal pentru reclamantul G. C. nu a fost contestată.

De asemenea, nu s-a stabilit regimul juridic al bunurilor imobile în litigiu în raport de probele administrate în cauză prin stabilirea includerii acestora la masa partajabilă a autorilor G. C. și G. I., dacă au fost bunuri coachizite cu G. I., având în vedere că sunt bunuri realizate în timpul primei căsătorii a defunctului G. I..

Pârâta G. Tiluța solicită admiterea apelului, modificarea în parte a încheierii de admitere în principiu, admiterea în parte a cererii reconvenționale, în sensul includerii în masa succesorală bunurilor succesorale după defunctul său soț G. I. și a îmbunătățirilor ce nu au fost reținute, dar care reprezintă o contribuție exclusivă a apelantei și intervenienților în interesul lor în realizarea acestora.

Prin încheierea de admitere în principiu instanța de fond a stabilit că regimul juridic al acesteia este o coproprietate între soți, respectiv a defunctului G. I. și a apelantei; în realitate corpul C 3 a fost dobândit în cotă de ]1/4 pentru fiecare, respectiv apelanta și soțul său în cotă de ½ și ½, pentru intervenienții N. A. și N. V., în condițiile în care încă de la construirea acestora și până la finalizare și realizarea îmbunătățirilor, contribuția bănească a fost una comună, atâta a celor doi soți, cât și a celor doi intervenienți.

De asemenea, instanța de fond în mod greșit a reținut îmbunătățirile inserate în cuprinsul IAP sunt realitate în cote de ½ de către defunct și ½ de către apelantă, întrucât s-a făcut dovada cu declarațiile de martori că la aceste îmbunătățiri au participat soții G. cât și cei doi intervenienți, deoarece s-au gospodărit împreună.

De asemenea, instanța de fond nu a reținut cota de ¼ pentru defunctul G. I. o . îmbunătățiri cum ar fi: gletuit cele două corpuri de clădire C 1 și C 2 în interior și zugrăvitul acestora, înlocuit tavanul și izolat la o cameră din corpul C 1, precum și zugrăvitul acestora, reparația și înlocuirea țiglei sparte precum și lănteții de la acoperișul corpului C 1 și C 2.

Apelanții N. A. și N. V. au solicitat includerea la masa bunurilor succesorale după defunctului G. I. și a îmbunătățirilor ce nu au fost reținute dar care reprezintă o contribuție exclusivă a pârâtei G. Tiluța și a intervenienților și să se aibă în vedere atunci când va stabili cota-parte a fiecăruia din cei doi soți G., precum și a celor doi intervenienți N. A. și N. V. cele trei declarații de martori, concluzia fiind aceea că, corpul de clădire C 3 și anexele gospodărești reprezintă bunuri în coproprietate pe cota parte, respectiv în cotă de ¼ pentru fiecare și ca urmare să mărească lotul pârâtei G. Tiluța cu contravaloarea sumei ce reprezintă cota parte a intervenienților la edificarea cropului C 3 și a anexelor gospodărești.

Au arătat că în mod greșit instanța de fond a reținut că îmbunătățirile inserate în cuprinsul IAP sunt realizate în cota de ½ de către defunct și ½ de către defuncta G. Tiluța și de asemenea, nu a reținut la masa partajabilă în cota de ]1/4 după defunctul G. I. o . îmbunătățiri, îmbunătățiri ce au fost iterate în apelul pârâtei G. Tiluța.

Pârâta S. M. J. a arătat că în mod eronat a fost omologat raportul de expertiză în specialitatea construcții civile întocmit de expert M. F. în varianta 2 de lotizare, raportul de expertiză în specialtiate topogrtafie cadastru întocmit de expert G. M., inversând varianta a 4-a de lotizare propusă de expert, modificând astfel loturile și cuantumul sultei cuvenite fiecărei părți.

A apreciat că varianta de lotizare pentru împărțirea terenului aleasă de instanța de fond a fost influențată de varianta de lotizare a construcțiilor, omologată de instanța de fond, deoarece s-au inversat loturile propuse de expert în varianta nr.4 de lotizare, în sensul acordării către apelantă a lotului de teren care este liber de orice construcții, deși în mod normal instanța de fond ar fi trebuit să procedeze invers, adică să determine varianta de lotizare, pentru teren și mai apoi cea pentru construcții, ținând seama de cota privilegiată a apelantei S. și de necesitatea acordării în natură și de către aceasta a cel puțin a unei construcții.

Tribunalul D. – Secția I Civilă prin decizia civilă nr. 245 din 08.05.2014 a respins ca nefondate apelurile declarate de reclamantul G. C., pârâta G. Tiluța, intervenienții N. A., N. V., și pârâta S. M. J., împotriva sentinței civile nr._/26.11.2011, pronunțată de Judecătoria C., în dosarul nr._ .

A respins solicitările privind acordarea cheltuielilor de judecată.

Pentru a pronunța această hotărâre instanța a reținut următoarele:

Astfel, ceea ce privește apelul declarat de apelantul reclamant G. C., s-a constatat că prima instanță, în mod corect, a apreciat ca neîntemeiat petitul cererii principale având ca revendicare.

În acest sens, Tribunalul a constatat că, inițial, imobilul din C., cart. Mofleni, .. 41(fost 6 Martie nr. 269) era compus din teren în suprafața de 250 mp și o casă cu 2 camere, antreu și sală, construită de bunicii apelantului reclamant G. C. și autorului G. I., respectiv D. S. și D. G.. Acest imobil a fost înstrăinat, prin contractul de întreținere autentificat sub nr. 5634/15.08.1977 de Notariatul de Stat D., de autorii D. S. și G. C., autorului G. I., in favoarea căruia s-a reconstituit, prin titlul de proprietate nr. 3196/2005, dreptul de proprietate asupra terenului in suprafață de 1410 m.p. situat la adresa anterior menționată.

Legalitatea acestui titlu de proprietate a fost verificată pe cale jurisdicțională, fiind pronunțată sentința civilă nr._/16.12.2008 pronunțată de Judecătoria C. in dosarul nr._, definitivă și irevocabilă prin decizia civilă nr. 2036/04.11.2009 a Tribunalului D., prin care s-a respins cererea formulată de reclamantul G. C. având ca obiect anularea titlului de proprietate.

În considerentele acestei sentințe s-a reținut că dreptul de proprietate asupra terenului in suprafață de 1410 m.p s-a constituit in favoarea autorului G. I., in calitate de proprietar al construcției, in temeiul art. 36 alin.3 raportat la art. 23 din Legea 18/1991. S-a reținut, de asemenea, că, faptul edificării de către părinții autorului G. I.( G. C. și G. I.) a două camere, alipite casei cu camere, antreu și sală, ce a format obiectul contractului de întreținere autentificat sub nr. 5634/15.08.1977, nu le conferă acestora un drept de proprietate asupra imobilului, ci eventual un drept de creanță. S-a concluzionat in sensul că, autorul G. I., odată cu dobândirea imobilului construcție, prin contractul de întreținere, a dobândit și posesia terenului de 1410 m.p. ca teren aferent casei, că l-a deținut in fapt ca teren necesar pentru normala exploatare a construcției, cuprinzând curtea și grădina casei.

Aceste aspecte, privind posesia asupra imobilului din C., cart. Mofleni, .. 41 și regimul juridic al celor două camere edificate de autorii G. C. și G. I., în continuarea casei înstrăinate prin contractul de întreținere autorului G. I., fiind stabilite printr-o hotărâre judecătorească irevocabilă, se evidențiază cu putere de lucru judecat, puterea lucrului judecat reprezentând forța cu care se impune lucrul judecat și care este aceea a unei prezumții absolute, în virtutea căreia se prezumă că tot ce a decis instanța corespunde adevărului (art.1200 Cod civil), astfel încât nici o probă contrarie nu poate fi admisă, nici chiar mărturisirea (art.1202 Cod civil).

Principiul puterii de lucru judecat interzice readucerea în fața instanțelor a chestiunii litigioase deja rezolvate și nu aduce atingere dreptului la un proces echitabil prevăzut de art. 6 din CEDO, deoarece dreptul de acces la justiție nu este unul absolut, el putând cunoaște limitări ce decurg din aplicarea altor principii.

Mai mult, chiar probatoriul administrat in cauză relevă faptul că autorii G. C. și G. I. au edificat cele două camere și holul aferent, nu cu intenția de a deveni proprietari ai construcției, ci în ideea de a asigura un spațiu de locuit fiului acestora, G. I., după întemeierea unei familii, relevant in acest sens fiind și faptul că părinții autorului G. I. nu au locuit niciodată in acest imobil, singurul care a avut posesia imobilului fiind autorul G. I., care după căsătoria cu prima soție, G. V., s-a mutat in acest imobil, unde a locuit până la deces.

Aspectele menționate rezultă din depozițiile martorilor C. E., D. M. și Teiși C..

Și in ceea ce privește petitul cererii principale având ca obiect ieșire din indiviziune, Tribunalul a constatat că in mod corect prima instanță l-a respins ca neîntemeiat.

Astfel, este real că, in timpul căsătoriei autorului G. I. cu prima soție, G. V., aceștia ajutați de părinții autorului G. I. au demolat construcția dobândită de autorul G. I., in temeiul contractului de întreținere și, pe amplasamentul acesteia, alipit de corpul de casă edificat de autorii G. C. și G. I., au construit alte două camere și hol. Tot împreună au realizat o bucătărie de vară, o pivniță, o magazie și două copertine.

Acest corp de clădire și anexele menționate anterior au făcut obiectul partajului de bunuri comune realizat între autorul G. I. și prima soție, prin sentința civilă nr._/23.12.1987 pronunțată de Judecătoria C. în dosarul nr._/1987, sentința prin care s-a consfințit tranzacția încheiată între părți, in temeiul căreia respectivul corp de clădire și anexele au fost atribuite în lot autorului G. I. și părinților acestuia G. C. și G. I..

Însă, cum in mod corect a reținut și prima instanță, participarea părinților autorului G. I. la edificarea acestui corp de clădire și a anexelor aferente, nu este de natură a conferi acestora un drept de coproprietate, in condițiile in care prin probatoriul administrat in cauză nu s-a dovedit faptul că, la momentul edificării acestora, părinții autorului G. I. au acționat cu intenția de a deveni coproprietari, ci, dimpotrivă, intenția acestora a fost de a ajuta pe fiul și nora acestora, un asemenea aport reprezentând in realitate un ajutor dezinteresat acordat acestora.

Nu pot fi reținute susținerile apelantului reclamant potrivit cărora prin sentința anterior menționată s-a reținut contribuția comună a autorului G. I., primei soții și părinților acestuia la dobândirea acestor bunuri, precum și împrejurarea de fapt legată de gospodărirea in comun a părților. Astfel, din economia dispozițiilor art. 271-273 C. pr. civ., rezultă că hotărârea de expedient nu are caracterul unei hotărâri de fond, întrucât prin ea nu se soluționează practic un litigiu, ci se ia act doar de învoiala părților.

În cazul unei astfel de hotărâri, instanța, anterior pronunțării, și-a exercitat doar obligația de a exercita un control asupra conformității tranzacției înfățișate de părți cu prescripțiile legii și regulile de conviețuire socială.

Hotărârea de expedient, nu poate fi privită ca un titlu de proprietate și nici nu se poate reține autoritatea de lucru judecat referitor la un aspect cuprins în tranzacție. Hotărârile care consfințesc învoiala părților, adică dispozitivul lor, reprezintă de fapt o transpunere a convenției părților, ceea ce nu echivalează cu o judecată întemeiată pe probe și finalizată pe convingerile instanței.

Pentru a-și proba susținerile, reclamantul trebuia să dovedească în mod concludent înțelegerea intervenită între părți potrivit căreia corpul de clădire respectiv a devenit proprietatea comună a acestora, nefiind suficientă doar participarea materială la edificarea acestuia sau eventual gospodărirea in comun, aspect care insă nu a fost dovedit în speța de față.

Astfel, potrivit art. 644 C. civ., care, enunțând modurile de dobândire a proprietății, indică printre ele și convenția, rezultă că, dacă acordul de voință al părților poate crea sau transmite un drept de proprietate, același acord este posibil să genereze o proprietate comună, în cazul in care două sau mai multe persoane, prin manifestarea lor de voință, valabil exprimată, se înțeleg să dobândească împreună același bun care devine proprietatea lor comună.

Așadar, doar in situația existenței unei convenții a părților, se poate reține dobândirea in coproprietate a unui bun, nu și in cazul in care, in lipsa unei convenții, o parte a contribuit cu mijloace materiale sau cu muncă fizică la dobândirea bunului, cum se întâmplă in cauza pendinte.

Un alt motiv de apel formulat de apelantul reclamant vizează modalitatea de soluționare a cererii reconvenționale, acesta susținând că cererea pârâtei reclamante privind constatarea unei contribuții exclusive la realizarea lucrărilor de renovare a imobilului este prescrisă, aspecte invocate și prin întâmpinarea formulată de acesta in cursul judecății in primă instanță.

Sub acest aspect, Tribunalul a reținut că cererea pârâtei reclamante privind constatarea unei contribuții exclusive la realizarea lucrărilor de renovare a imobilului are un caracter personal, deoarece urmărește valorificarea unui drept de creanță, astfel că îi sunt aplicabile dispozițiile art. 3 din Decretul nr. 167/1958, republicat, fiind deci supusă termenului general de prescripție de 3 ani.

O atare acțiune este prescriptibilă în termenul arătat, indiferent dacă pretenția se valorifică în cadrul partajului sau pe cale separată, deoarece instituția prescripției are în vedere natura dreptului și nu cadrul procesual în care acesta se valorifică.

Cum însă posesia exercitată de către moștenitorul solvens asupra bunurilor succesorale are caracter întrerupător de prescripție, termenul de prescripție de 3 ani începe să curgă, potrivit art. 17 alin. 2 din Decretul nr. 167/1958, republicat, de la data formulării cererii de ieșire din indiviziune, ce ar putea avea ca rezultat deposedarea creditorului de bunurile succesorale.

F. de momentul începerii curgerii termenului de prescripție a dreptului la acțiune cu privire la contravaloarea creanței solicitate de pârâta reclamantă (09.02.2011), data introducerii cererii reconvenționale, respectiv 13.04.2011, se situează înăuntrul termenului de prescripție de trei ani.

Cu privire la apelul declarat de apelanta pârâtă reclamantă G. Tiluța, Tribunalul l-a apreciat ca neîntemeiat pentru următoarele considerente:

Astfel, in ceea ce privește primul motiv de apel referitor la regimul juridic al corpului de clădire compus din bucătărie, baie și cămară și anexelor gospodărești, Tribunalul reține că in mod corect prima instanță a reținut că aceste imobile reprezintă bun comun al autorului G. I. și soției supraviețuitoare G. Tiluța, în condițiile in care au fost edificate in timpul căsătoriei acestora, fiind astfel incidente dispoz. art. 30 C. fam.

Apelanta pârâtă reclamanată a susținut in cuprinsul cererii de apel că aceste imobile reprezintă coproprietate pe cote-părți ca efect al contribuției la edificarea acestora a intervenienților Neascșu A. și N. V., și, că prin urmare, se impunea reținerea în favoarea intervenienților a unei cote de ¼ pentru fiecare.

Susținerile apelantei pârâte nu pot fi primite, in condițiile in care, prin cererea de intervenție formulată la prima instanță, intervenienții nu au invocat un drept propriu de coproprietate asupra acestor imobile, cererea formulată fiind o cererea de intervenție accesorie, in interesul pârâtei reclamante G. Tiluța.

Astfel, desfășurarea procesului civil este guvernată de principiul disponibilității conform căruia părțile sunt cele care determină existența procesului, conținutul procesului prin stabilirea cadrului procesual, în privința obiectului și a participanților la proces, a faptelor și etapelor pe care procesul le parcurge.

Dreptul părților de a determina limitele procesului este, în principiu, neîngrădit, ceea ce înseamnă că instanța este obligată sa se pronunțe numai cu privire la ceea ce s-a cerut ( art. 129 alin.ultim C.pr.civilă), neputând să se pronunțe asupra unui lucru care nu s-a cerut sau să dea mai mult decât s-a cerut.

În cauză, prin cererea formulată, intervenienții Neascșu A. și N. V. nu au dedus judecății o pretenție proprie și nu au urmărit pronunțarea unei hotărâri prin care părțile inițiale să fie obligate față de aceștia.

Potrivit art. 49 C.pr.civilă prin cererea de intervenție accesorie, se urmarește apărarea unor drepturi ale părții în favoarea căreia se intervine, iar nu obținerea unui drept propriu pentru intervenienți.

Intervenția voluntară accesorie, constituind o cerere incidentală prin care intervenienții nu invocă un drept propriu, conduce la lărgirea cadrului procesual numai sub aspectul părților, nu și al obiectului litigiului.

Pentru acest motiv, prima instanță nu a reținut un drept de coproprietate pentru intervenienți, susținerea apelantei pârâte reclamante privind nereținerea unui drept de coproprietate in favoarea intervenienților fiind în contradicție cu efectele art. 49 C.pr.civilă.

Nici cel de-al doilea motiv de apel referitor la reținerea eronată in masa succesorală a autorului G. I. a cotei de ½ din îmbunătățirile efectuate la imobilul în litigiu, în loc de 1/4, în condițiile in care intervenienții au contribuit la efectuarea îmbunătățirilor, fiecare dintre aceștia având o contribuție de ¼, nu poate fi reținut ca întemeiat.

Astfel, prin cererea reconvențională formulată in cauză, pârâta reclamantă a solicitat, in ceea ce privește lucrările de îmbunătățire efectuate la imobil, reținerea unei contribuții exclusive a acesteia la realizarea acestor lucrări.

Nu există nicio precizare ulterioară a cererii reconvenționale in sensul reținerii unei contribuții in cotă de ¼ pentru fiecare din intervenienți la realizarea lucrărilor de îmbunătățire.

O astfel de cerere a fost formulată pentru prima dată in cuprinsul motivelor de apel, fiind in contradicție cu dispoz. art. 294 C. pr. civilă.

Al treilea motiv de apel vizează nereținerea la masa succesorală a autorului G. I. a lucrărilor de gletuire în interior a celor două corpuri de clădire C1 și C2 și de zugrăvire a acestora, a lucrărilor de inlocuire a tavanului tavanului la o cameră din corpul C1 și de zugrăvire a acesteia, precum și a lucrărilor de reparație și înlocuire a țiglei sparte și a lănteților de la acoperișul corpurilor C1 și C2.

Astfel, probatoriul administrat in cauză ( depozițiile martorilor M. I. și U. C., audiați la prima instanță și a martorei D. M., audiată in apel), relevă faptul că, in timpul căsătoriei apelantei pârâte reclamante cu autorul G. I., s-a reparat acoperișul corpurilor C1 și C2 in sensul înlocuirii unor țigle sparte, s-au tencuit și vopsit tavanele imobilului, s-au efectuat lucrări de tencuire și zugrăvire la patru camere, s-au efectuat lucrări de reparații a fisurilor din pereți, s-au gletuit și zugrăvit locurile in care s-au efectuat reparații.

Tribunalul a reținut însă că toate aceste lucrări nu sunt de natură a conduce la sporirea valorii imobilului, fiind mai degrabă reparații curente impuse de folosirea normală a imobilului și de necesitatea asigurării unor condiții decente de locuit.

În ceea ce privește apelul declarat de apelanții intervenienți N. A. și N. V., Tribunalul l-a apreciat, de asemenea, neîntemeiat pentru următoarele considerente:

Astfel, primul motiv de apel vizează regimul juridic al corpului de clădire compus din bucătărie, baie și cămară și anexelor gospodărești, intervenienții susținând că acestea reprezintă coproprietate pe cote-părți a autorului G. I., pârâtei reclamante și intervenienților în cote de ¼ fiecare, astfel că se impunea majorarea lotului pârâtei cu contravaloarea cotei părți ce le revenea acestora.

Susținerile intervenienților din cuprinsul cererii de apel sunt insă in contradicție cu solicitările formulate de aceștia in cuprinsul cererii de intervenție, prin care aceștia nu au invocat un drept propriu de coproprietate asupra acestor imobile, ci un drept de creanță corespunzător contribuției lor la edificarea imobilelor, solicitând să se majoreze lotul pârâtei reclamante cu contravaloarea contribuției acestora.

Astfel, reținerea de către prima instanță in favoarea intevenienților a unui drept de coproprietate asupra acestor imobile ar fi condus la încălcarea principiului disponibilității și a dispoz. art. 129 alin.ultim C.pr.civilă.

Nici cel de-al doilea motiv de apel referitor la reținerea eronată in masa succesorală a autorului G. I. a cotei de ½ din îmbunătățirile efectuate la construcțiile în litigiu, în loc de 1/4, ca urmare a faptului că la efectuarea acestora au contribuit autorul G. I., pârâta reclamantă și intervenienții nu poate fi reținut.

În acest sens, din probatoriul administrat in cauză nu rezultă in mod indubitabil o contribuție efectivă a intervenienților la efectuarea acestor îmbunătățiri. Astfel, depozițiile martorilor D. M., M. I. și D. P. reprezintă probe indirecte, deoarece nu au perceput in mod nemijlocit aspectele relatate, precizând că le cunosc din discuțiile cu pârâta reclamantă sau din zvonul public, iar depoziția martorului U. C. este singulară și nu se coroborează cu celelalte probe administrate in cauză.

În ceea ce privește contractele de împrumut depuse in apel de către apelanții intervenienți acestea nu sunt de natură a dovedi că sumele împrumutate de intervenienți au fost folosite pentru plata lucrărilor de îmbunătățire efectuate la construcțiile in litigiu, cu atât mai mult cu cât in perioada efectuării lucrărilor de imbunătățire au fost contractate împrumuturi și de către autorul G. I. și soția supraviețuitoare G. Tiluța.

Relevant este și faptul că prin cererea reconvențională formulată in cauză, pârâta reclamantă a solicitat, cu privire la lucrările de îmbunătățire efectuate la imobil, reținerea unei contribuții exclusive a acesteia la realizarea acestor lucrări, iar prin cererea de apel formulată in cauză intervenienții pretind altceva ( reținerea in masa succesorală a autorului G. I. a unei cote de ¼ din îmbunătățiri) decât ceea ce pretinde pârâta reclamantă prin cererea reconvențională.

Astfel, având in vedere natura juridică a intervenției voluntare accesorii, aceea de simplă apărare, terțul intervenient nu poate pretinde altceva decât pretinde partea in favoarea căreia s-a intervenit.

În ceea ce privește motivul de apel referitor la nereținerea la masa succesorală a autorului G. I. a lucrărilor de gletuire în interior a celor două corpuri de clădire C1 și C2 și de zugrăvire a acestora, a lucrărilor de inlocuire a tavanului la o cameră din corpul C1 și de zugrăvire a acesteia, precum și a lucrărilor de reparație și înlocuire a țiglei sparte și a lănteților de la acoperișul corpurilor C1 și C2, nici acesta nu poate fi primit, având in vedere că, astfel cum s-a reținut mai sus, toate aceste lucrări nu sunt de natură a conduce la sporirea valorii imobilului, fiind mai degrabă reparații curente impuse de folosirea normală a imobilului și de necesitatea asigurării unor condiții decente de locuit.

Prin urmare, nu se impunea reținerea in mod distinct la masa succesorală a autorului G. I. a unei cote de ¼ din aceste îmbunătățiri.

Referitor la apelul promovat de apelanta pârâtă S. M. J., Tribunalul a reținut următoarele:

Finalitatea procesului de partaj o constituie atribuirea concretă a bunurilor, în materialitatea lor, către copărtași, iar la formarea loturilor instanța trebuie să se aibă în vedere prev. art. 741 c.civ., art. 673 ⁵ și art. 673 ⁹ C.pr.civ.

Art. 673⁵ alin. 2 teza I C.pr.civ. dispune că instanța va face împărțeala în natură, aceasta constituind chiar un principiu al partajului. Față de prev. art. 741 C.civ., instanța trebuie să dea în fiecare lot, pe cât se poate, aceeași cantitate de bunuri mobile, imobile, de drepturi sau creanțe de aceeași natură, evitând, pe cât posibil, împărțeala excesivă a imobilelor.

Potrivit art. 673 ⁹ C.pr.civ „la formarea și atribuirea loturilor, instanța va ține seama, după caz, și de acordul părților, mărimea cotei-părți ce se cuvine fiecăreia ori masa bunurilor de împărțit, natura bunurilor, domiciliul și ocupația părților, faptul că unii dintre coproprietari, înainte de a se cere împărțeala, au făcut construcții, îmbunătățiri cu acordul coproprietarilor sau altele asemenea”.

Criteriile legale prevăzute de art. 673 ⁹ C.pr.civ. sunt justificate rațional și obiectiv, pentru a îndruma instanța și a evita arbitrariul în formarea loturilor, ele nefiind stabilite într-o ordine de preferință, astfel că toate aceste dispoziții trebuie aplicate coroborat, pentru a se respecta drepturile tuturor copărtașilor și a se face o împărțeală echitabilă.

Posesia exercitată de coindivizari asupra bunurilor supuse partajării nu este prevăzută de art. 673⁹ C.pr.civ între criteriile ce trebuie avute în vedere la formarea și atribuirea loturilor, însă în practica judiciară acest criteriu a fost luat în mod constant în considerare, pe lângă criteriile enumerate exemplificativ de textul legal arătat.

Omologând raportul de expertiză specialitatea construcții civile in varianta nr. 2 de lotizare, prima instanță a avut în vedere exigențele art. 741 cod civil potrivit cu care „la formarea și compunerea loturilor, trebuie să se dea în fiecare parte, pe cât se poate, aceeași, cantitate de mobile, de imobile, de drepturi sau de creanțe, de aceeași natură și valoare ”, urmând a se evita, însă, ” cât va sta în putință, îmbucătățirea peste măsură a eritajelor și diviziunea exploatațiunilor”(alin 2 al art. 741) precum și cele ale art. 673⁹ C.pr.civ. care statuează că, la formarea și atribuirea loturilor, se va ține seama „și mărimea cotei părți ce se cuvine fiecăreia din masa bunurilor de împărțit, natura bunurilor, domiciliul și ocupația părților faptul că unii dintre coproprietari, înainte de a se cere împărțeala, au făcut construcții, îmbunătățiri cu acordul coproprietarilor sau altele asemenea”.

De observat că, exigența unei egalități în natură nu este decât subsidiară în raport cu cea privind menținerea integrității imobilelor și exploatațiunilor, dispozițiile art. 741 Cod civil fiind în sensul de a se evita îmbucătățirea peste măsură a imobilelor.

Astfel, potrivit raportului de expertiză specialitatea construcții civile, corpurile de clădire supuse partajului totalizează o suprafață utilă de 111,71 mp., fiind compuse din patru camere, două holuri, bucătărie, baie și cămară, formând o structură compactă, care, in opinia instanței, dacă ar fi divizată, nu s-ar mai prezenta ca o unitate locativă închegată, iar, pe de altă parte, diviziunea materială i-ar afecta valoarea și utilitatea.

Apelanta pârâtă a criticat modalitatea de partajare a construcțiilor, solicitând, in principal, omologarea variantei nr.1 a raportului de expertiză, in care toate construcțiile să fie atribuite in lotul acesteia, invocând in favoarea sa cota privilegiată de ¾ din succesiune și faptul că pârâta reclamantă nu i-a permis accesul la aceste construcții.

Astfel cum s-a reținut mai sus, mărimea cotei-părți ce se cuvine fiecărui moștenitor, reprezintă doar unul dintre criteriile prev. de art. 673⁹ C.pr.civ., care insă nu trebuie absolutizat și nu poate fi în niciun caz avut în vedere ca singurul criteriu la formarea și atribuirea loturilor.

Susținerea apelantei pârâte privind refuzul pârâtei reclamante de a-i permite accesul la construcțiile ce compun masa succesorală a autorului G. I. nu poate fi reținută, fiind lipsită de suport probatoriu.

Cu privire la solicitarea apelantei pârâte referitoare la omologarea variantei nr. 3 a raportului de expertiză, respectiv atribuirea in lotul acesteia a corpurilor nr. 1 și 2 de construcție, iar in lotul pârâtei reclamante G. Tiluța a corpului nr.3 de proprietate și a anexelor gospodărești, Tribunalul o apreciază ca neîntemeiată, in condițiile in care corpul nr. 3 de proprietate este compus din bucătărie, baie și cămară, având o suprafață utilă de 28,45 m.p, așadar nu întrunește caracteristicile unei locuințe, în sensul de a cuprinde una sau mai multe camere de locuit cu dependințele aferente, neformând o unitate locativă de sine stătătoare.

În ceea ce privește critica apelantei pârâte referitoare la inversarea loturilor propuse de expert, in varianta nr. 4 de lotizare a raportului de expertiză specialitatea topografie, Tribunalul a constatat că, in mod corect prima instanță, dând eficiență dispoz. art. 741 c.civ., art. 673 ⁵ și art. 673 ⁹ C.pr.civ, a procedat la inversarea loturilor, realizând astfel o corespondență cu varianta nr. 2 a raportului de expertiză specialitatea construcții civile, in care construcțiile au fost atribuite exclusiv pârâtei-reclamante G. Tiluța.

Menținerea loturilor propuse de expert in varianta nr. 4 de lotizare, prin atribuirea in lotul pârâtei S. M. J. a terenului pe care sunt edificate construcțiile atribuite pârâtei reclamante G. Tiluța nu ar fi reprezentat o partajare efectivă a imobilelor supuse împărțelii și ar fi fost de natură să genereze relații tensionate între părți și să dea naștere unor noi litigii, ceea ce contravine scopului partajului.

Nici critica privind omologarea variantei nr. 4 de lotizare a raportului de expertiză specialitatea topografie, nu poate fi reținută, in condițiile in care prin omologarea acestei variante s-a acordat eficiență principiului efectuării partajului in natură, pentru care, de altfel, a optat și apelanta pârâtă in cadrul concluziilor asupra fondului cauzei.

Cu privire la critica referitoare la interpretarea și aplicarea greșită a legii, respectiv a dispoz. art. 736, art. 741 C.civ. și art. 673 ⁹ C.pr.civ., de către prima instanță, Tribunalul a apreciat-o, de asemenea, ca neîntemeiată.

Astfel, in cadrul concluziilor asupra fondului cauzei, pârâta S. M. J., prin apărător, a solicitat, in principal, omologarea variantei nr. I de lotizare a raportului de expertiză specialitatea construcții civile și a variantei nr. II de lotizare a raportului de expertiză specialitatea topografie, iar, in subsidiar, omologarea variantei nr. III de lotizare a raportului de expertiză specialitatea construcții civile și a variantei nr. IV de lotizare a raportului de expertiză specialitatea topografie.

În ceea ce privește raportul de expertiză specialitatea construcții civile, în mod corect prima instanță nu a omologat variantele propuse de apelanta pârâtă, in condițiile in care, astfel cum s-a reținut mai sus, mărimea cotei-părți ce se cuvine fiecărui moștenitor, reprezintă doar unul dintre criteriile prev. de art. 673⁹ C.pr.civ., și nu poate fi avut în vedere ca singurul criteriu la formarea și atribuirea loturilor.

Prin urmare, in condițiile in care pârâta reclamantă a fost cea care a exercitat posesia construcțiilor, a asigurat întreținerea acestora, a efectuat lucrări de îmbunătățire a construcțiilor, are o cotă proprie cu privire la o parte din bunurile supuse partajului, in timp ce apelanta pârâtă locuiește in străinătate, iar din probatoriul administrat, nu rezultă că aceasta, ulterior deschiderii succesiunii autorului G. I., a manifestat vreun interes cu privire la construcțiile in litigiu, in mod corect prima instanță s-a orientat spre varianta de lotizare care permite atribuirea in natură a construcțiilor pârâtei reclamante, instituind in sarcina acesteia obligația de a achita pârâtei S. M. J. contravaloarea cotei-părți a acesteia, acordând astfel eficiență criteriilor de preferință prev. de art. 673 ⁹ C.pr.civ.

Nu are nicio relavanță faptul că lucrările de imbunătățire efectuate de pârâta reclamantă au o valoare redusă.

Aceleași considerente subzistă și in ceea ce privește neomologarea de către prima instanță a variantelor de lotizare a raportului de expertiză specialitatea topografie propuse de apelata pârâtă.

Împotriva acestei hotărâri au declarat recurs reclamantul G. C. și pârâta S. M. J., criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.

În motivare reclamantul susține că in mod greșit instanța de apel retine in ceea ce privește soluționarea petitului privind revendicarea imobiliara-puterea de lucru judecat a hotărârii judecătorești (s.c._/2008 pronunțată in dosar_ ) prin care a fost soluționata acțiunea având ca obiect constatare nulitate TP emis pentru defunctul G. I..

In speța ,nu exista tripla identitate –obiect ,parți ,cauza .In aceste condiții, nu se poate retine ca aspectele privind posesia asupra imobilului din C. ,cart Mofleni ,.. 41 si regimul juridic al celor doua camere edificate de autorii G. C. si G. I. sunt stabilite cu putere de lucru judecat ,fiind o situație de fapt si de drept ce depășea cadru procesual al litigiului de fond funciar.

In ceea ce privește dreptul de coproprietate dobândit de autorii G. I. si G. C. ,valorificat in petitul privind ieșirea din indiviziune ,instanța de apel înlătura efectele juridice ale unei hotărâri de expedient, stabilind un regim juridic greșit pentru bunurile edificate de autori ,sau edificate de autori împreuna cu defunctul G. llie.

Recurenta pârâtă S. M. J. prin motivele de recurs arată că, în fapt, prin cererea de chemare în judecata înregistrata pe rolul Judecătoriei C. sub nr._, reclamantul G. C. au chemat în judecata pârâtele G. Tiluța și S. M. J., solicitând instanței de judecată ca prin hotărârea ce va pronunța să dispună ieșirea din indiviziune asupra corpului de casă compus din doua camere și hol, situat în Municipiul C., cartier Mofleni, .. 41, județul D., asupra camerei ce reprezintă o extindere la corpurile vechi de casă, asupra anexelor gospodărești situate la aceeași adresă, să fie obligate pârâtele să lase în deplină proprietate corpul de casă cu două camere realizat din cărămidă, acoperit cu țiglă, alipit corpului de casă aflat în indiviziune și să se constate dreptul de superficie pentru terenul aferent acestei construcții.

În motivarea cererii de chemare în judecată, reclamantul a arătat ca inițial, imobilul situat Municipiul C., cartier Mofleni, .. 41 (fost 6 Martie nr. 26^u), județul D. era compus din teren în suprafață de 250 mp și o casă cu două camere, antreu și o altă sală, construită pe o suprafață de 51 mp, realizată de bunicii materni D. S. și D. G., iar in această construcție au locuit până la decesul lor părinții G. I. si G. C., perioada, în care, aceștia din urmă au, realizat un alt corp de casa (în continuarea celei vechi), format din 2 camere și hol. construit din cărămida și acoperit cu țigla.

A mai arătat reclamantul că, fratele său G. Uie, a primit de la D. S. (bunica maternă) și G. C. (marna), conform contractului de întreținere autentificat In Notariatul de Stat D. sub nr. 5634/15.08. 1977, corpul vechi de casă, iar în timpul căsătoriei cu prima soție B. V. (fostă G.), fratele sau, împreună cu fost soție și părinții săi G. I. și G. C. au demolat corpul vechi de casă și au alipit de corpul de casă B alte două camere și hol, realizând șio bucătărie de vară și anexe pentru animale.

In drept, cererea de chemare în judecată a fost întemeiată pe dispozițiile art. 480 si art. 728 din Codul civil.

La termenul de judecată din dala de 13.04,2011, pârâta G. Tiluța a depus la dosarul cauze: întâmpinare și cerere reconvențională.

Prin întâmpinarea depusă de pârâta G. Tiluța aceasta a solicitat respingerea cererii de chemare în judecată ca nefondată și inadmisibilă.

În motivarea întâmpinării a arătat că defunctul G. I. a fost soțul său, iar pârâta S. M. Japlin este fiica defunctului din prima căsătorie cu B. V. (fostă G.).

A mai arătat că terenul în suprafață de 1410 mp înscris în TDP nr. 3196/2005 pe numele defunctului G. I. se săsesc 3 corpuri de clădire, fiecare sub un alt regim juridic.

Prin cererea reconvențională formulată; de pârâta-reclamantă G. Tiluța s-a solicitat să se constate deschisă succesiunea defuncților G. C. (decedată la data de 31.01.2003), G. I. (decedat la data de 06.03.2005) și G. I. (decedat la data de 03.03.2008), invocând neacceptarea succesiunii autorilor G. C. și G. I. de către reclamantul G. C., precum și neacceptarea succesiunii autorului G. I. de către pârâta S. M. J..

Tot prin cererea reconvențională pârâta-reclamantă a solicitat să i se constate o contribuție exclusivă la realizarea îmbunătățirilor efectuate imobilelor. în anul 2006, respectiv două geamuri tennopan și o ușă la corpul 1 de proprietate, gletuit și zugrăvit pe interior cele două corpuri de clădire C1 și C2, înlocuit tavanul, izolarea șizugrăvirea unei camare din corpul de proprietate C1, precum și schimbarea instalației electrice la corpurile de proprietate C1 și C2.

La termenul de judecată din data de 01.06.2011 pârâta-reclmantă a formulat o precizare la cererea reconvențională, prin care a solicitat să i se rețină o cota de contribuție exclusivă și cu privire la alte îmbunătățiri aduse corpurilor de proprietate C1 și C2, respectiv schimbarea instalației ce apă și a tuturor conductelor, precum si repararea și înlocuirea acoperișurilor la acestea.

La același termen de judecată s-a depus de către N. A. și N. V. o cerere de intervenție în interesul pârâtei -reclamante G. Tiluța prin acre s-a solicitat instanței de judecată să constate că împreună cu pârata -reclamantă G. Tiluța și defunctul G. I. au realizat următoarele îmbunătățiri: două geamuri de termopan și o ușă la corpul de proprietate C3, gletuit și zugrăvit pe interior cele doua corpuri de proprietate, respectiv gletuit și zugrăvit pe interior cele două corpuri de clădire C1 și C2, înlocuit tavanul, izolarea și zugrăvirea unei camare din corpul de proprietate C1, precum și schimbarea instalației electrice la corpurile de proprietate C1 și C2.

La termenul de judecată din data de 12.39.2011, pârâta S. M. J. a formulat întâmpinare, prin care a invocat excepția inadmisibilității punctului 1 din cererea reconvențională privind succesiunea defuncților G. C. și G. I., raportat la faptul că succesiunea acestora a fost dezbătută pe cale notarială, excepția lipsei calității procesuale active a pârâtei-reclamante G. Tiluța cu privire la punctul nr. 1 din cererea reconvențională, raportat la faptul că aceasta ar fi terț fată de succesiunea defuncților G. I. și Giecu C., neavând vocație proprie la succesiunea acestora, excepția lipsei de interes a pâratei-reclamante G. Tiluța cu privire la punctul nr. 1 din cererea reconvențională, raportat la faptul că aceasta nu are vocație proprie la succesiunea defuncților G. I. și G. C. și respingerea excepției neacceptării succesiunii defunctului G. I. de către pârâta S. M. J..

In cauză, până la pronunțarea încheierii de admitere în principiu din data de 12.03.2012 au fost administrate proba cu înscrisuri, proba cu interogatoriul reclamanților și a pârâtelor, precum și proba cu martori.

Prin încheierea de admitere în principiu din data de 12.03.2012, pronunțată de Judecătoria C. în dosarul nr._, instanța de judecată a admis excepția lipsei calității procesuale active a pârâtei-reclamante G. Tiluța în ceea ce privește capătul de cerere referitor la constatarea deschiderii succesiunii autorilor G. C. și G. I., a admis în parte și în principiu cererea reconvențională formulată de pârâta-reclamantă G. Tiluța, a constatat deschisa succesiunea autorului G. I., decedat la data de 03.03.2CO8, a constatat calitatea de moștenitori acceptanți ai succesiunii autorului G. I. pentru pârâta-reclamantă G. Tiluța și pârâta S. M. J., a constatat că masa succesorală rămasă in urma autorului G. I. se compune din următoarele bunuri: cota de 1/1 din terenul situat în Municipiul C., cartier Mofleni, .. 41, județul D., cota de l/l din construcțiile CI și C2, aflate pe acest teren, alipite și edificate anterior anului 1990, fiecare compus din 2 camere și hol, cota de 1/2 din corpul de clădire C3, aflat în continuarea celorlalte doua corpuri și compus din bucătărie, baie și cămară, cota de 1/2 din anexele metalice aflate în gospodărie, cota de 1/2din următoarele îmbunătățiri aduse imobilelor menționate anterior: turnat alie beton, construit hazna beton, schimbat instalația electrică, schimbat instalație de apă, înlocuit două ferestre cu alte două de tip termopat, înlocuit o ușa; a constatat cealaltă cotă de 1/2din bunurile menționate ca aparținând pârâtei-reclamante G. Tiluța, cu titlu de contribuție la edificarea construcției și realizarea îmbunătățirilor; a constatat că din bunurile ce compun masa succesorală pârâtei-reclamante G. Tiluța i se cuvine o altă cotă de 1/2, iar pârâtei S. M. J. i se cuvine o cotă de ½,a respins cererea de chemare în judecată formulată de reclamantul G. C., a respins cererea de intervenție în interesul pârâtei G. Tiluța, formulată de intervenienții N. A. și N. V. și a dispus ieșirea din indiviziune a pârâtei G. Tiluța și a pârâtei S. M. J. asupra bunurilor din masa succesorala a autorului G. I. și efectuarea în cauză a două expertize tehnice, în specialitatea topografie-cadastru și în specialitatea evaluări bunuri imobile, urmând ca bunurile să fie evaluate și să se facă propunerile de lotizare.

In cauză au mai fost administrate proba cu expertiza tehnică în specialitatea construcții civile, efectuată ce către expertul Mustața F. și proba cu expertiza tehnică în specialitatea topografie cadastru, efectuată de către expertul G. M..

La termenul de judecată din data de 24.09.2(112 atât pârâta-reclamantă G. Tiluța, cât și pârâta S. M. J. au formulat obiecțiuni la ambele rapoarte de expertiză.

Prin Sentința civilă nr._/26.11.2012. pronunțată de Judecătoria C. în Dosarul nr._, a fost respinsă acțiunea formulată de reclamantul G. C., a fost respinsă cererea de intervenție in interesul pârâtei G. Tiluța, formulată de intervenienții N. A. și N. V., a fost admisă în parte cererea reconvențională formulată de pârâta-reclamantă G. Tiluța, s-a dispus omologarea raportului de expertiză întocmit de expertul G. M. cu privire la teren. în varianta a patra de lotizare, modificată prin inversarea loturilor și a cuantumului sultei, potrivit cu cotele pe care părțile le au, astfel: lotul nr. 1, a fost atribuit paratei S. M. J. și se compune din suprafața de 816 mp de teren, situată în Municipiul C., .. 41, județul D., determinată de conturul netelor 7-8-9-10-11-12-13-14-15-16-27-28-7, pe planul de situație anexa nr. 3 a raportului de expertiză, primește sulta de la pârata-reclamanta G. Tiluța suma de 15.143,25 lei; lotul nr. 2 a fost atribuit pârâtei -reclamanta G. Tiluța șise compune din suprafața de teren de 509 mp. situată :n Municipiul C., .. 41, judelui D., determinată de conturul punctelor 1-2-3-1-5-6-7-28-27-1, pe planul de situație anexa nr. 3 a raportului de expertiză, plătește sultă pârâtei S. M. Jacuri suma de 15.143,25 lei, s-a dispus omologarea (raportului de expertiză întocmit de expert Mustața Fini cu privire la construcții, în varianta nr. 2 de lotizare, atribuind loturile astfel: lotul nr. 1 a fost atribuit pârâtei-recla mante G. Tiluța și se compune din construcțiile situate în Municipiul C., .. 41, județul D., respectiv corpul nr. 1, corpul nr. 2, corpul nr. 3 și anexele gospodărești, îmbunătățirile aduse acestor construcții, plătește sultă pârâtei S. M. J. suma de 35.718 lei; lotul nr. 2 a fost atribuit pârâte: S. M. J. și se compune din sultă ta cuantum de 35.718 lei, pe care o are de primit de la pârata-reclamantă G. Tiluța și au fost compensate cheltuielile de judecată efectuate în cauză de pârâtele G. Tiluța și S. M. J..

Împotriva Sentinței civile nr._/26.21.2012, pronunțată de Judecătoria C. în Dosarul nr._ au formulat recurs, calificat ulterior apel, pârțile, criticând hotărârea instanței de fond pentru motive de nelegalitate și netemeinicie.

In apel a fost administrata proba cumartori și proba cu interogatoriul.

Prin Decizia nr. 245/08.05.2014, pronunțată de Tribunalul D. - Secția I Civilă, în Dosarul nr._ au fost respinse ca nefondate apelurile declarate de reclamantul G. C., pârâta G. Tiluța, intervenienții N. A. și N. V. și de S. M. J. și a fost menținută catemeinică șilegală Sentința civilă nr._/26.11.2012, pronunțată de Judecătoria C. în Dosarul nr._ .

Motivele de nelegalitate și netemeinicie privind decizia pronunțată de Tribunalul D.:

1. Într-o a primă variantă a recursului, apreciază că Decizia nr. 245/08.03.2014, pronunțată de Tribunalul D. - Secția I Civilă, in Dosarul nr. 4091 .""215/2011 este nelegală, fiind dată cu interpretarea și aplicarea greșită a legii, respectiv a dispozițiilor art. 129, alin. 4 si alin. 3 din Codul de procedurii civila (art. 304 pct. 9 din Codul de procedură civilă).

a. în mod nelegal instanța de apel a respins cererea apelantei-pârâte S. M. J. privind efectuarea în cauză a unei noi expertize în specialitatea construcții civile si a unei noi expertize în specialitatea topografie-cadastru.

b. Precizează că menținând ca relevante concluziile rapoartelor de expertiză dispuse de instanța de fond, în condițiile în care împotriva acestora pârâta a făcut în fața instanței de fond critici cu privire la variantele de lotizare propuse, prin omologarea variantei nr. 2 de lotizare propusă de expert, pârâta S. M. J. nu a primit niciun bun de gen din cele trei construcții și anexele la acestea.

c. Pe de o parte, potrivit cotei privilegiate a pârâtei S. M. J. de 3/4din masa succesorală în detrimentul cotei de 1/4stabilită în favoarea pârâtei-reclamante G. Tiluța, prima era îndreptățită ca în lotul său să se atribuie mai multe bunuri de gen, în condițiile în care lotul valoric determinat conform cotei privilegiate era mai mare (de 35.718 lei, în raport de 23.247 lei, din care 5.612 lei, reprezintă valoarea anexelor si a îmbunătățirilor).

Apreciază că în raport de cota sa privilegiata, precum și în raport de faptul că pârâta-reclamantă G. Tiluța nu i-a permis niciodată accesul la construcțiile realitate pe terenul situat în Municipiul C., .. 41, județul D. se impunea omologarea raportului de expertiză în varianta nr. 1 de lotizare în care toate bunurile erau atribuite pârâtei S. M. J..

Aceasta varianta de lotizare se impunea cu atât mai mult cu cât valoarea lucrărilor de îmbunătățiri aduse construcțiilor de pârâta-reclamantă G. Tiluța a fost foarte mică (1.240 lei), în raport de valoarea construcțiilor supuse împărțelii (53.530 lei).

d.Pe de altă parte, era mult mai eficientă stabilirea unei alte variante de lotizare, prin care să atribuie fiecărei părți câte un bun de același gen, cu scăderea corespunzătoare a sultei datorate ce către pârâta-reclamantă G. Tiluța către pârâta S. M. J..

În acest sens, apreciază că se impunea omologarea raportului de expertiză în varianta nr.3 din lotizare, propusă ce expert, respectiv partajarea construcțiilor astfel; în lotul nr. 1 - bunuri ce revin pârâtei-reclamante G. Tiluța: corpul nr. 3 (17.070 lei), anexele gospodărești (4.372 lei), contravaloarea îmbunătățirilor aduse bunurilor imobile (1.240 lei), rezultând un lot valoric al acesteia, în cuantum de 23.247 lei, urmând să primească sulta de 565 lei de la pârâta S. M. J.; lotul nr. 2 format din corpul nr. 1 ce construcție (17.081 lei) și corpul nr. 2 de construcție (19.202 lei) se atribuie pârâtei S. M. J., rezultând un lot valoric al acesteia, în cuantum de 36.2S3 lei, urmând să plătească sultă de 565 lei pârâtei-reclamante G. Tiluța.

Menționează că instanța de judecată a reținut chiar ca în ceeace privește corpul 3 de construcție, acesta a fost realizat în timpul căsătoriei defunctului G. I. cu pârata-reclamantă G. Tiluța.

Prin urmare, în raport de cota ce 1/2 cuvenită fiecărui soț, corpul de construcție nr. 3 reprezintă singurul bun de gen care ar fi trebuit a fi stabilit în lotul pârâtei-reclamante G. Tiluța, ținându-se cont și de cota privilegiată corespunzătoare pârâtei S. M. J..

e.Instanța de apel a reținut că în condițiile concrete deduse judecății nu s-ar mai justifica noi expertize pentru stabilirea altor loturi propuse a atribuite coindivizarilor, deoarece exigența unei egalități în natură ar aduce atingere integrității imobilelor și exploatațiunilor.

Ori, chiar dacă prin determinarea și atribuirea unor alte variante de lotizare către coindivizari, bunurile supuse împărțelii nu ar mai reprezenta o unitate locativă închegată, totuși, in raport de (aptul că se cer a li împărțite trei construcții, este inadmisibil ca recurenta să nu primească și ea, în lotul său un astfel de bun de gen (construcție), cu atât mai mult cu cât aceasta deține o cotă privilegiată.

Fața de cele menționate, apreciază că într-o primă teză se impune casarea deciziei recurate și trimiterea cauzei către instanța de apel pentru administrarea unei noi expertize în specialitatea construcții civile și a unei noi expertize în specialitatea topografie-cadastru pentru a fi asigurat fiecărui coindivizar posibilitatea efectivă de a primi în natură, în lotul său, bunuri de același gen., respectiv și construcții și teren.

II. . variantă a recursului apreciază că Decizia nr. 245/08.05.2114, pronunțată de Tribunalul D. - Secția I Civilă, în Dosarul nr._ este nelegală, fiind dată cu interpretarea și aplicarea greșită a legii, respectiv a dispozițiilor art. 736, art. 741 din Vechiul cod civil și art. 673⁹ din codul de procedură civilă (art. 304 pct. 9 din Codul de procedură civilă).

1. Instanța de apel a interpretai și aplicat greșit dispozițiile art. art. 736, art. 741 din Vechiul cod civil, coroborate cu dispozițiile art. 673⁹ din Codul de procedură civilă, atunci când a apreciat că prima instanță a omologat corect raportul de expertiză în specialitatea construcții civile în varianta nr. 2 de lotizare, cu motivarea că in cauză contracțiile ar reprezenta o structură compactă, care, dacă ar fi divizată nu ar mai reprezenta o unitate locativă compactă.

a. Arată că instanța de fond a dispus omologarea raportului de expertiză în specialitatea construcții civile, întocmit de expert Mustața F., in varianta nr. 2 ce lotizare, și, implicit a dispus atribuirea construcțiilor numai în lotul pârâtei-reclamante G. Tiluța, cu motivarea ca aceasta din urmă are domiciliul în imobilul supus partajării, în condițiile in care pârâta S. M. J. avea beneficiul unei cote privilegiate din întreaga masa partajabila, fiind îndreptățită sa primească bunuri ce același gen.

b.Potrivit dispozițiilor art. 741 din Codul civil, la formarea și compunerea loturilor, trebuie să se dea fiecărei părți, pe cât se poate, aceeași cantitate de mobile, de imobile, de drepturi sau de creanțe de aceeași natură și valoare, evitându-se pe cât este cu putință, îmbucățirea imobilelor.

c.judecătorul poate să își motiveze opțiunea și prin alte stări de fapt care au dus la ideea necesității alcătuirii unei anumite componențe a loturilor.

Însă instanța de apel este datoare să analizeze întregul material probator și să combine echitabil realitățile speței, pentru a asigura o împărțeală justă.

d.Instanța de apel motivează leagă neacordarea în lotul subsemnatei a unei construcții de împrejurarea ca procedându-se în sens contrar unitatea locativă ar fi afectată, și-ar pierde utilitatea și chiar valoarea.

d 1. însă, pe de o parte nu există nici un impediment în situația în care pârâta-reclamantă primește în lot doar una dintre cele trei construcții edificate pe terenul situat în Municipiul C., .. 41, județul D., fiindu-i asigurată astfel și nevoia, locativă, principiul folosirii bunului găsindu-și relevanța, deoarece nevoia pârâtei-reclamante G. Tiluța de a rămâne în una dintre construcțiile edificate pe teren este stringentă, depășind cu mult nevoia pârâtei S. M. J. de a i se atribui același bun, pe care dânsa nu l-ar folosi drept locuință, cât timp domiciliaza în străinătate.

d2. Pe de altă parte, posesia exercitata de unul dintre coindivizari asupra bunurilor supuse partajării nu este prevăzuta de art. 673⁹ din Codul de procedură civilă, între criteriile ce trebuie avute în vedere la formarea si atribuirea loturilor și, cu atât mai mult nu poate fi avut în vedere ca singurul criteriu sau ca un criteriu prioritar la formarea si atribuirea loturilor.

d3. Mai mult, adoptarea unei variante de lotizare în care toate cele trei construcții și anexele lor să fie atribuite pârâtei-reclamante G. Tiluța nu este legala, pentru că se încalcă principiul atribuirii în natura a bunurilor și, în plus, duce la stabilirea unei sulte mult prea mari în sarcina pârâtei-reclamante, care nu a dovedit că are venituri suficiente pentru a suporta cuantumul sultei.

d4. Nu în ultimul rând la individualizarea bunurilor și la atribuirea loturilor poate să se țină seama și de criterii morale, respectiv faptul că pârâta S. M. J. a crescut și a copilărit în casa părintească, reprezentată pe plan de construcția C1, sens în care acesta, in mod firesc este legată afectiv de acest loc.

Pe cale de consecință, față de valoarea construcțiilor si de împrejurarea că pârâta S. M. J. are o cota privilegiată de 3/4 din întreaga masă partajabilă, apreciază că în mod nelegal instanța de apel a apreciat că dacă construcțiile s-ar împărți pentru ambii coindivizari, acestea nu ar mai reprezenta o structură compactă, care, divizata fiind nu ar mai reprezenta o unitate locativă compacta.

2. Instanța de apel a interpretat și aplicat greșit dispozițiile ari. art. 736, art. 741 din Vechiul cod civil, coroborate cu dispozițiile art. 673⁹ din Codul de procedură civilă, atunci când a apreciat că în mod corect s-a procedat de către instanța de fond la inversarea loturilor prevăzute în varianta 4 de lotizare din raportul de expertiză in specialitatea topografie-cadastru, cu motivarea că oaltă variantă de împărțeală ar fi de natură să complice raporturile dintre părți și ar fi apte să dea naștere de noi litigii între părți.

a. Arată că instanța de fond a dispus omologarea raportului de expertiză ir specialitatea topografie-cadastru, întocmit de expert G. M., în varianta nr. 4 de lotizare, pe care a modificat-o în mod neargumentat diminuând sulta datorata de pârâta-reclamantă G. Tiluța, în condițiile în care pârâta S. M. J. avea beneficiul unei cote privilegiate din întreaga masă partajabilă, fiind îndreptățită să primească întregul teren supus partajării.

b.Instanța de apel arată că precizează că daca s-ar acorda o alta variantă de lotizare s-ar ajunge in situația în care un copărtaș să primească terenul de sub casă și altul casa, sens în care s-ar complica raporturile juridice dintre părți.

Părerea instanței de apel este corectă până la un punct.

În situația juridică în care variantele de lotizare indicate in expertiza în specialitatea topografie-cadastru ar determina, prin maniera de împărțire propusă de către expert, o complicare a raporturilor juridice, de ce nu ar fi fost utilă o nouă expertiză pentru a se propune si alte variante de lotizare, respectiv casă si teren pentru fiecare copărtaș.

c.Pe de alta parte, faptul că un copărtaș are o cotă mai mare (în speță 3/4 din masa partajabila pentru pârâta S. M. J. si 1/4 pentru pârâta-reclamantă G. Tiluța), poate fi de natură să îl excludă de la atribuirea unui bun, în natură, pe copărtașul m o cota mult mai mică.

Varianta de lotizare pentru împărțirea terenului aleasă de instanța de fond și menținută ca legală de instanța de apel, a fost influențată de varianta de lotizare a construcțiilor, omologată de instanță, deoarece s-au inversat loturile propuse de expert în varianta nr. 4 de lotizare, în sensul acordării către pârâta S. M. J. a lotului de teren care este liber de orice construcții, deși în mod normal, instanța ar fi trebuit să procedeze invers, adică să determine varianta de lotizare pentru teren si mai apoi cea pentru construcții, ținând seama de cota privilegiată a pârâtei S. M. J. si denecesitatea acordării în natură si către aceasta a cel puțin unei construcții.

Față de cele menționate, apreciază că, instanța de apel a interpretat și aplicat greșit dispozițiile art. 736, art. 741 din Vechiul cod civil, coroborate cu dispozițiile art. 673⁹ din Codul de procedură.

3. Instanța de apel a interpretat și aplicat greșit dispozițiile art. 736, art. 741 din Vechiul cod civil, coroborate cu dispozițiile art. 673⁹ din Codul de procedură civilă, atunci când a apreciat că în mod corect s-a procedat de către instanța de fond la inversarea loturilor prevăzute în varianta 4 de lotizare, în condițiile în care procedându-se astfel s-a greșit cuantumul sultei cuvenite recurentei pârâte, acordându-i-se 15.143,25 lei și nu 26.155 lei, așa cum ar fi fost corect.

a.Instanța de fond a omologat raportul de expertiza în specialitatea topografie-cadastru, întocmit în cauză de expertul G. M., inversând varianta a patra de lotizare propusă de expert, modificând astfel loturile si cuantumul sultei cuvenite fiecărei părți.

b.Instanța de apel a apreciat că oatare inversare a loturilor ar fi corectă din punct de vedere legal, însă nu a mai analizat dacă sulta stabilită de către instanța de fond prin schimbarea variantei de lotizare propusă de expert a fost corelată, acordând mai puțin, respectiv suma de 15.143,25 lei și nu de 26.155 lei, așa cum ar fi fost corect.

. nr. 4 de lotizare propusă de expert, pârâta S. M. J. ar fi primit terenul în suprafață de 509 mp determinat de conturul punctelor 1-2-3-4-5-6-7-28-27-1, pe planul de situație anexa nr. 3 a raportului de expertiză, primind sultă de la pârâta-reclamantă G. Tiluța suma de 41.298 lei, iar aceasta din urmă ar fi primit terenul în suprafață de 816 mp, determinat de conturul punctelor 7-8-9-10-11-12-13-14-15-16-27-28-7, pe planul de situație anexa nr. 3 a raportului de expertiză, plătind sultă către pârâta S. M. J. suma de 41.298 lei.

b2. Instanța de fond, în mod nelegal a inversat varianta de lotizare propusă de expert, diminuând chiar sulta ce urmează a fi plătită de partea ce primește bunurile de gen, în speță pârâta- reclamantă G. Tiluța.

b3. Ori, valoarea lotului reprezentat de terenul în suprafață de 816 mp determinat de conturul punctelor 7-8-9-10-11-12-13-14-15-16-27-28-7 a fost stabilită de expert la nivelul sumei de 69.519 lei, iar valoarea terenului în suprafață de 509 mp determinat de conturul punctelor 1-2-3-4-5-6-7-28-27-1 la nivelul sumei de 43.364 lei, rezultând astfel o diferența valorică între loturi în cuantum de 26.155 lei, diferența cu urma a fi achitată de pârâta-reclamantă în situația în care au fost inversate loturile.

Fată de cele menționate, în condițiile în care din proba administrată în cauza (expertiza în specialitatea topografic cadastru) rezulta că varianta 4 de lotizare, așa cum a fost ea inversată de instanța de fond ar fi presupus plata unei sulte de 15.143,25 lei si nu de 26.155 lei, apreciază ca, instanța de apel a pronunțat o hotărâre nelegală.

În drept, își întemeiază prezentul recurs pe dispozițiile art. 304 pct. 9din Codul de procedură civilă.

Față de cele menționate, solicită următoarele:

I.Într-o primă teză:

a) admiterea recursului formulat de recurenta-pârâtă S. M. J.;

b) casarea Deciziei nr. 245/08.05.2014, pronunțată de Tribunalul D. - Secția I Civila, în Dosarul nr._ ;

c) trimiterea cauzei spre rejudecare la instanța deapel, respectiv Tribunalul D. pentru completarea administrării probatoriului cu o nouă expertiză în specialitatea construiții civile și o nouă expertiză în specialitatea topografie-cadastru, pentru determinarea unor alte variante de lotizare, astfel încât fiecare coindivizar să primească în lotul său bunuri de același gen.

II.într-o a doua teză:

a) admiterea recursului de recurenta-pârâtă S. M. J.;

b) modificarea în parte Decizia nr. 245/08.05.2014, pronunțată de Tribunalul D. -Secția I Civilă, în Dosarul nr._

c) admiterea apelului formulat de apel anta-pârâtă S. M. J. împotriva Sentinței civile nr._/26.11.2012, pronunțată de Judecătoria C. în Dosarul nr._ ;

d) schimbarea în parte Sentința civilă nr._/26.11.2012, pronunțată de judecătoria C. în Dosarul nr._, în sensul admiterii în parte a cererii reconvenționale, omologarea raportului de expertiză în specialitatea topografie-cadastru, întocmit de expert G. M., în varianta nr. 3 de lotizare, astfel: lotul nr. 1 ce se atribuie pârâtei-reclamante G. Tiluța este format din terenul in suprafață de 1132 mp, situat în Municipiul C., cartier Mofleni, .. 41, județul Doj, determinat de conturul punctelor 3-4-5-6-7-8-9-10-21-12-13-14-15-26-27-26-23-22-3, pe planul de situație nr 2 anexa la raportul de expertiză, urmând ca pârâta-reclamantă G. Tiluța să plătească sultă in cuantum de_ lei către pârâta S. M. J.; lotul nr. 2, ce se atribuie pârâtei S. M. J., este format din terenul în suprafață de 193 mp, situat în Municipiul C., cartier Mofleni, .. 41, județul D., determinat de conturul punctelor 1-2-3-22-23-26-27-1 pe planul de situație anexa nr. 2 la raportul de expertiza, aceasta urmând a primi sultă în cuantum de 68.219 lei de la pârâta-reclamantă G. Tiluța, omologarea raportului de expertiză în specialitatea evaluare construcții civile, întocmit de expert Mustața F., în varianta nr. 3 de lotizare, astfel: lotul nr. 1, se atribuie pârătei-reclamante G. Tiluța corpul nr. 3 de proprietate, anexele gospodărești si îmbunptățirile aduse bunurilor imobile, în valoare de 22 682 lei, urmând să primească de la pârâta S. M. J. sulta in cuantum de 563 lei; lotul nr. 2. în valoare de 36 253 iei, format din corpul nr. 1 de construcție si corpul nr. 2 de construcție se atribuie pârâtei S. M. J., urmând ca aceasta să plătească sultă în cuantum de 565 lei titre pârâta-reclamantă G. Tiluța și menținerea celelalte dispoziții ale sentinței apelate;

e)menținerea celelalte dispoziții ale deciziei recurate privind respingerea apelului formulat de apelantul-reclamant-pârât G. C., privind respingerea apelului formulat de apelanta-pârâtâ-redamantă G. Tiluța și privind respingerea apelului formulat de apelanții-intervenienți N. A. și N. V.;

f)obligarea intimaților-pârâți la plata cheltuielilor de judecată.

III. Într-o a treia teză:

a) admiterea recursul formulat de recurenta-pârâtă S. M. J.;

b) modificarea în parte Decizia nr. 245/08.05.2014. pronunțată de Tribunalul D. -Secția I Civilă, în Dosarul nr._

c) admiterea apelului formulat de apelanta-pârâtă S. M. J. împotriva Sentinței civile nr._/26.11.2012, pronunțata de Judecătoria C. în Dosarul nr._ ;

d) schimbarea în parte Sentința civila nr._/26.11.2012, pronunțată de Judecătoria C. în Dosarul nr. 4091,/215/2011, în sensul admiterii în parte a cererii reconvenționale, omologarea raportului de expertiză în specialitatea topografie-cadastru, întocmit de expert G. M., în varianta nr. 2 de lotizare, astfel: lotul nr. 1 ce se atribuie pârâtei-reclamante G. Tiluța este format din sultă în cuantum de 54.662 lei, ce urmează a fi plătită de pârâta S. M. J.; lotul nr 2 ce se atribuie pârâtei S. M. J. este format din terenul în suprafață de 1325 mp, situat în Municipiul C., cartier Mofleni, .. 41, județul D., cuprins între punctele 1-2-3-4-5-6-7-8-9-10-11-22-23-14 15-16-7, anexa nr. 1 în raportul de expertiză, plătește sultă pârâtei-reclamante G. Tiluța suma de 84.662 lei,omologarea raportului de expertiză în specialitatea evaluare construcții civile, întocmit de expert Mustața F., in varianta nr. 1 de lotizare, astfel: latin nr. 1, se atribuie pârâtei S. M. J.. compus din corpul construcție nr. 1, corpul construcție nr. 2, corpul construcție nr. 3. anexele gospodărești și îmbunătățirile aduse bunurilor imobile, în valoare de 58.965 lei, urmând ca aceasta să plutească sultă in cuantum de 23.247 lei pârâtei-reclamante G. Tiluța; lotul nr. 2, se atribuie pârâtei-reclamante G. Tiluța sulta în cuantum de 23.247 lei, ce urmează a fi achitată de pârâta S. M. J. șimenținerea celelalte dispoziții ale sentinței apelate;

e) menținerea celelalte dispoziții ale deciziei recurate privind respingerea apelului formulat de apelantul-reclamant-pârât G. C., privind respingerea apelului formulat de apelanta-pârâtă-reclamantă G. Tiluța si privind respingerea apelului formulat de apelanții-intervenienți N. A. și N. V.;

f) obligarea intimaților-pârați la plata cheltuielilor de judecată.

În termenul legal reglementat de art.301 Cod procedură civilă, împotriva deciziei civile mai sus menționate, a declarat recurs reclamantul G. C., fără însă a-l timbra.

Prin art.1 din legea 146/1997, așa cum a fost modificată, a fost statuat principiul potrivit căruia acțiunile și cererile introduse la instanțele judecătorești sunt supuse taxelor judiciare de timbru care se plătesc anticipat sau în mod excepțional, până la termenul stabilit de instanță, de regulă primul termen de judecată.

Potrivit art.20 alin. 3 din Legea 146/1997 și art.30 din Normele de aplicare ale acestui act normativ, în cazul în care partea nu achită taxa judiciară de timbru și timbrul judiciar datorate, cererea părții se anulează ca netimbrată.

Din actele dosarului rezultă că recurentul reclamant nu a timbrat anticipat recursul, astfel că pentru termenul de judecată din data de 28 octombrie 2014 i s-a pus în vedere să timbreze, fiind legal citat cu mențiunea de a depune taxa judiciară de timbru în valoare de 823,3 lei și timbru judiciar de 5 lei după cum reiese din dovada de îndeplinire a procedurii de citare aflată la fila nr.17 a dosarului de recurs.

La termenul menționat curtea a constatat că recurentul reclamant nu s-a conformat obligației de timbrare, astfel că făcând aplicarea dispozițiilor Legii 146/1997, recursul va fi anulat ca netimbrat.

În ceea ce privește recursul formulat de recurenta S. M. J., Curtea reține următoarele;

Deși amplu redactat, recursul critică decizia pronunțată de instanța de apel doar cu privire la modalitatea de atribuire a bunurilor supuse împărțelii, nemulțumirea recurentei fiind aceea că nu i-a fost atribuit în lot o parte din construcțiile supuse împărțeli.

În legătură cu acest motiv de critică, instanța de recurs își însușește în totalitate considerentele instanței de apel, decizia respectând dispozițiile art. 673/9 cod proc. civ. precum și cele ale art. 736 și 741 din vechiul cod civil.

Astfel, potrivit dispozițiilor respective, la formarea loturilor ce se atribuie coproprietarilor instanța trebuie în principiu să dea fiecărui copărtaș aceeași cantitate de bunuri mobile, imobile, drepturi sau creanțe de aceeași natură, evitând totodată, așa cum arată dispozițiile art. 741 alin. 2 cod. civ.fărămițarea peste măsură a bunurilor sau divizarea lor într-atât încât să le facă nefuncționale în raport cu scopul și destinația acestora.

Pentru a putea face acest lucru instanța trebuie să apeleze la anumite criterii prevăzute de dispozițiile art. 673/9 din codul de procedură civilă și anume, mărimea cotei-părți ce se cuvine fiecăruia din masa bunurilor de împărțit, natura bunurilor, domiciliul și ocupația părților, faptul că unii dintre coproprietari, înainte de a se cere împărțeala, au făcut construcții, îmbunătățiri cu acordul coproprietarilor sau altele asemenea, nici unul dintre acestea neavând un caracter absolut, instanța putând avea în vedere și alte criterii cum ar fi posesiunea bunurilor anterior procesului împărțelii.

Este tocmai ceea ce a făcut instanța de apel ca și instanța de fond de altfel.

Astfel, in ceea ce privește bunurile imobile, instanța le-a atribuit ambilor copărtași o parte din aceste bunuri în natură, recurentei revenindu-i o parte din terenul supus împărțelii și anume 816 mp față de 509 mp cât i-a revenit intimatei G. Tiluță.

Cât privește construcțiile, dat fiind faptul că așa cum reiese din probele aflate la dosar acestea alcătuiesc o structură compactă ca locuință și anexe, nefiind posibilă divizarea acestora și păstrarea aceluiași scop și destinație, în mod temeinic și cu respectarea dispozițiilor mai sus amintite instanța a decis atribuirea ei doar unui singur copărtaș, și anume intimatei G. Tiluța, având în vedere faptul că aceasta avea domiciliul în spațiul respectiv, iar recurenta locuiește în străinătate.

Faptul că recurenta are o cotă mai mare din moștenire sau că a crescut și copilărit într-una dintre construcții, nu o îndreptățește în mod automat la a primi în lot o parte din aceste construcții, sau tot corpul de construcții, în condițiile în care așa cum s-a reținut acestea nu pot fi divizate fără a le fi afectată destinația și a le diminua valoarea.

De asemenea faptul că instanța și cea de fond și cea de apel au făcut o inversare a loturilor propuse de expert nu constituie motiv de nelegalitate a deciziei atacate, instanța nefiind ținută de lotizarea făcută de către expert putând forma chiar ea o variantă de lotizare diferită de cea a expertului.

Pe de altă parte așa cum s-a reținut și de către instanța de apel, dacă s-ar fi menținut varianta 4 așa cum a fost propusă de expert, nu s-ar fi realizat o partajare efectivă în condițiile în care construcțiile ar fi revenit unuia dintre copărtași iar terenul de sub ele celuilalt.

Scopul procesului de partaj o constituie printre altele și stingerea litigiilor sau posibilelor litigii dintre copărtași în legătură cu succesiunea și bunurile succesorale, scop ce nu ar fi putut fi atins prin menținerea variantei respective în forma propusă de expert.

Pentru același motiv nici faptul că instanța a respins cererea recurentei de efectuarea unei noi expertize nu constituie motiv de nelegalitate a hotărârii astfel pronunțate, nefiind o încălcare a dispozițiilor art.129 alin. 4 și 5 cod proc. civ.

Pentru toate aceste considerente, constatând că decizia atacată este una legală și temeinică, în baza art. 312 cod proc. civ. recursul va fi respins ca nefundat.

În baza art. 274 cod proc. civ. va fi obligată recurenta S. M. J. către intimați la 1200 lei cheltuieli de judecată în recurs.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Anulează ca netimbrat recursul declarat de reclamantul G. C. împotriva deciziei civile nr. 245 din 08.05.2014, pronunțată de Tribunalul D. – Secția I Civilă, în dosar nr._ în contradictoriu cu pârâtele G. Tiluța, S. M. J., intervenienții N. A., N. V..

Respinge ca nefondat recursul pârâtei S. M. J. declarat împotriva aceleiași decizii.

Obligă recurenta către intimați la 1200 lei cheltuieli de judecată.

Decizie irevocabilă.

Pronunțată în ședința publică de la 25 Noiembrie 2014

Președinte, M. P.	Judecător, M. C.	Judecător, P. P.
	Grefier, M. V. A.

Red.jud.M.P.

Jud.apel A.P./D.G.

Jud.fond M.M.

Teh.red. A.G./2 ex

Data: 11.12.2014

← Conflict de competenţă. Hotărâre din 25-02-2014, Curtea de...		Strămutare. Sentința nr. 17/2014. Curtea de Apel CRAIOVA →

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Strămutare. Sentința nr. 17/2014. Curtea de Apel CRAIOVA Plângere împotriva încheierii de carte funciară. Legea nr.7/1996, Art.52 alin.2. Decizia nr. 66/2014. Curtea de Apel CRAIOVA Strămutare. Sentința nr. 111/2014. Curtea de Apel CRAIOVA Strămutare. Sentința nr. 112/2014. Curtea de Apel CRAIOVA