Plângere împotriva încheierii de carte funciară. Legea nr.7/1996, Art.52 alin.2. Decizia nr. 66/2014. Curtea de Apel CRAIOVA
| Comentarii |
|
Decizia nr. 66/2014 pronunțată de Curtea de Apel CRAIOVA la data de 16-01-2014 în dosarul nr. 9222/311/2008
Dosar nr._
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CRAIOVA
SECȚIA I CIVILĂ
DECIZIE Nr. 66/2014
Ședința publică de la 16 Ianuarie 2014
Completul compus din:
PREȘEDINTE M. C. Ț.
Judecător F. D.
Judecător I. V.
Grefier N. D.
x.x.x.x
Pe rol, judecarea recursurilor declarate de recurenta reclamantă M. C. L. M. și recurenții pârâți P. S. A. și G. T. D., împotriva deciziei civile nr.721/26.96.2013,pronunțată de Tribunalul O., în dosar nr._, în contradictoriu cu intimatul pârât O. DE C. ȘI PUBLICITATE IMOBILIARĂ O., având ca obiect plângere împotriva încheierii de carte funciară .
La apelul nominal făcut în ședința publică au răspuns recurenta reclamantă M. C. L. M. reprezentată de avocat P. C. P., recurenții pârâți P. S. A. și G. T. D. reprezentați de avocat A. Herțoiu, lipsind intimatul pârât O. DE C. ȘI PUBLICITATE IMOBILIARĂ O..
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință,
Nemaifiind alte cereri de formulat Curtea, din oficiu, a invocat excepția inadmisibilității recursurilor, având în vedere faptul că acestea vizează o hotărâre pronunțată de tribunal ca instanță de recurs, și acordă cuvântul părților atât cu privire la această excepție dar și în subsidiar, în susținerea recursurilor.
Avocat P. C. P. pentru recurenta reclamantă M. C. L. M., a solicitat respingerea excepției, admiterea recursului calificarea căii de atac ca fiind apel și trimiterea cauzei spre rejudecare, iar cu privire la recursul declarat de recurenții pârâți P. S. A. și G. T. D., a solicitat respingerea acestuia ca nefondat, fără cheltuieli de judecată.
Avocat A. Herțoiu pentru recurenții pârâți P. S. A. și G. T. D., a solicitat admiterea excepției invocată, a pus concluzii de admiterea recursului declarat așa cum a fost formulat, conform motivelor depuse la dosar. Cu privire la recursul declarat de recurenta reclamantă M. C. L. M., a solicitat respingerea acestuia ca inadmisibil, cu cheltuieli de judecată.
CURTEA
Asupra recursurilor civile de față.
Prin cererea înregistrată sub nr._ reclamanta M. C. L. M. a solicitat obligarea pârâtului O. de C. și Publicitate Imobiliară O. să radieze înscrierea făcută ulterior, ce se suprapune peste terenul proprietatea sa a fostului vecin Greinar F..
In motivarea cererii reclamanta a arătat că este moștenitoarea terenului in suprafață de 5300, conform certificatului de moștenitor nr. 164/21.06.2004 si titlului de proprietate nr._/94. Pe aceasta suprafața de teren s-a întocmit documentație cadastrala a imobilului cu nr. cadastral 4076, comunicat prin încheierea de Carte Funciara nr._/24.11.2005.Ulterior, in vederea înstrăinării a suprafeței de 2000 mp s-a făcut documentație in vederea dezmembrării comunicata prin încheierea de Carte Funciara nr._/7.12.2005 în două corpuri de proprietate cu nr. cadastral 4076/l si nr. 4076/2.
In anul 2007 a solicitat o noua documentație in vederea dezmembrării pentru 1000 mp, dar prin referatul nr. 184/04.05.2007, i s-a comunicat ca i s-a blocat documentația pentru ca terenul său se suprapune cu imobilul fostului său vecin cu nr. cadastral 4254/1 si 4254/2 spun fostul său vecin întrucât acesta si-a vândut terenul in doua loturi.
Conform încheierii de Carte Funciara_/18.08.2006 si respective_/18.08.2006 au fost înscriși in Cartea Funciara la opt luni după ce reclamanta și-a intabula terenul.
Prin urmare A. N. C. P. I, erau obligați sa verifice vecinătățile, astfel încât să nu facă înscrierea peste terenul său.
Pârâta i-a invocat foto planul care era existent la data intabulării celor doi cumpărători si care este un mijloc de întrajutorare alături de celelalte înscrisuri de proprietate.
Reclamanta a menționat ca a fost pusă în posesia terenului în anul 1994, conform schiței de teren întocmit de delegatul OCOT- aprobat de Primarul Municipiului Slatina si Șeful Biroului Cadastral.
Intre terenul său si vecina de la Est a existat, conform schiței de teren si situației reale din teren, un drum.
In drept au fost invocate dispozițiile LG. 7/98, privind publicitatea imobiliara.
În dovedire s-au depus în copie următoarele înscrisuri: certificat de moștenitor nr. 164/21.06.2004, titlul de proprietate nr._/94/28.09.1993, memoriu tehnic, plan de amplasament, fișa corpului de proprietate, plan de încadrare în zonă, schiță teren, referatul nr. 184/04.05.2007, extrase de carte funciară.
Reclamanta a depus la dosar precizare prin care a arătat că înțelege sa cheme in judecata pe P. S. si T. D., actualii proprietari ai terenului care se suprapune cu terenul său.
Reclamanta a precizat instanței ca aceștia au cumpărat de la fostul său vecin, iar numerele cadastrale cu care sunt înscriși sunt 4254/1 si 4254/2.
Reclamanta a învederat că potrivit Deciziei 72/2007 a ICCJ, motivat în octombrie 2008 a fost admis recursul in interesul legii declarat de Procurorul General al Înaltei Curți de Casație și Justiție București, prin care s-a constatat ca OCPI nu ar mai avea calitate procesuala in procese.
Tot potrivit acestei Decizii 72/2007, OCPI este obligat sa dea relații cu privire la adresele proprietarilor înscriși in Cartea Funciara.
La termenul din 13.01.2009 reclamanta a învederat că renunță la judecarea cu pârâtul O. de C. și Publicitate Imobiliară O. potrivit Deciziei 72/2007 a ICCJ.
La data de 05.03.2009 O.C.P.I. O. a depus la dosar întâmpinare prin care a invocat lipsa calității procesuale pasive.
La data de 15.04.2009 reclamanta a depus la dosar cerere de complinire prin care a solicitat obligarea celor doi pârâți P. S.-A. si G. D., sa-i lase în deplinasi liniștita posesie suprafața de teren de 1000 mp ce i-au ocupat-o fără drept.
In motivarea cererii reclamanta a arătat că la data de 10.04.2009, a mers la terenul proprietatea sa si a constatat ca cei doi pârâți din prezenta cauza cu care se învecinează pe latura de vest, i-au demolat gardul cu care avea împrejmuita proprietatea si i-au ocupat suprafața de teren menționata .
Reclamanta a învederat că este proprietara suprafeței de teren pe care-1 are moștenire, conform Certificatului de Moștenitor anexat la dosar si cu care s-a înscris în cartea funciara înaintea celor doi pârâți si chiar înaintea vânzătorilor acestora.
Prin urmare, reclamanta a solicitat să se constate că titlul său de proprietate este mai vechi.
In drept, au fost invocate dispozițiile art. 480 si următoarele Cod civil.
Pârâtul P. S. A. a depus la dosar întâmpinare prin care a solicitat respingerea acțiunii ca neîntemeiată.
In motivarea întâmpinării pârâtul a arătat că susținerile reclamantei sunt total neadevărate și nefondate, acesta fiind proprietarul terenului în litigiu conform contractului de vânzare cumpărare aut. sub nr. 3150/17.08.2006 de BNP R. R..
De asemenea pârâtul a învederat faptul că susținerile reclamantei din cadrul precizării la acțiune, respectiv că s-ar impune scoaterea din cauză a OCPI O., potrivit Deciziei 72/2007 a ICCJ, sun nefondate, întrucât sentința pronunțată într-un astfel de dosar având ca obiect plângere împotriva încheierii de carte funciară, trebuie să fie opozabilă OCPI, acesta netrebuind scos din cauză, el într-adevăr neputând formula apărări în astfel de cauze.
Mai mult decât atât, pârâtul a considerat că acțiunea introdusă de reclamantă a fost îndreptată greșit și ar trebui să aibă un alt obiect juridic, și anume acțiune în grănițuire și nu plângere împotriva încheierii de carte funciară, căci este vorba de 2 terenuri ale căror vecinătăți nu sunt stabilite în mod cert și corect, nicidecum de 2 terenuri care se suprapun, în sensul stabilirii acestor vecinătăți putându-se încheia un proces verbal.
In drept au fost invocate dispoz. art.115 Cod pr.civilă.
In susținere pârâtul a depus la dosar copia contractului de vânzare cumpărare aut. sub nr. 3150/17.08.2006 de BNP R. R., extrase de carte funciară, certificat de moștenitor nr. 211/08.05. 1998 emis de BNP B. R., certificat de moștenitor nr. 60/27.08.2003 emis de T. V., încheierile nr._/2007 și nr._/2007 emisă de OCPI O..
In cursul cercetării judecătorești a fost administrată proba cu înscrisurile depuse la dosarul cauzei și proba cu expertiză de specialitate întocmită în cauză de expert A. P..
Din concluziile raportului de expertiză efectuat în cauză s-a reținut că reclamanta M. C. L. M. deține teren conform titlului de proprietate cu nr._/94 din 28.09.1993 ca fiind teren extravilan arabil situat în T23 P8 cu suprafața de 5300 mp având vecinătățile la N-dc170,la E – M. L., la S M. L. la V- A. M. și că în urma măsurătorilor efectuate a rezultat că deține în fapt suprafața de 5592,45 mp deci cu 292,45 mp mai mult decât înscrisurile din documentele de proprietate precum și faptul că cei doi pârâți ar ocupa din terenul reclamantei suprafața de 1124,22 mp fără să se individualizeze pentru fiecare pârât în parte suprafața ocupată și vecinătățile .
Reclamanta a formulat obiecțiuni la raportul de expertiză, în sensul că nu s-a precizat cât anume ocupă fiecare dintre părți.
Instanța a dispus cercetarea la fata locului, întocmindu-se astfel procesul verbal din 03.11.2009 depus la dosarul cauzei-fila 153.
Ulterior au fost admise obiecțiunile invocate de către părți la raportul de expertiză și prin raportul de expertiză depus la dosar fila 172 180 s-a refăcut raportul de expertiză.
S-au formulat de către pârâți obiecțiuni la raportul de expertiză, încuviințate de către instanță astfel că la data de 16.09.2010 s-a depus completarea la raportul de expertiză.
Cu adresa nr._/22.09.2010 au fost înaintate instanței de către Primăria Municipiului Slatina ca urmare a solicitării instanței actele care au stat la baza emiterii titlurilor de proprietate cu nr.7982/2din 23.05.2001 și cu nr._/94 din 28.09.1993.
Pârâții au depus la dosar o cerere prin care au arătat că se înscriu în fals împotriva titlului de proprietate nr._/94/28.09.1993.
Prin încheierea din 05.10.2011 s-a dispus suspendarea cauzei în baza art.183 Cod pr.civilă.
La data de 05.10.2012 reclamanta a solicitat repunerea cauzei pe rol.
Reclamanta a depus la dosar referatul cu propunerea de a nu se începe urmărirea penală nr. 5122/P/2011.
Părțile au depus la dosar concluzii scrise.
Prin sentința civilă nr. 1437/08.02.2013, pronunțată în dosarul nr._, Judecătoria Slatina a respins ca neîntemeiată acțiunea civilă formulată de reclamanta M. C. L. M., așa cum a fost precizată și completată la data de 13.01.2009 și respectiv 15.04.2009, în contradictoriu cu pârâții P. S. A. și G. T. D. și a obligat pe reclamantă să plătească pârâților suma de 500 lei reprezentând cheltuieli de judecată.
Pentru a pronunța această sentință, prima instanță a reținut următoarele:
Reclamanta este moștenitoarea terenului în suprafața de 5300, conform certificatului de moștenitor nr. 164/21.06.2004 si titlului de proprietate nr._/94.
Pe aceasta suprafața de teren s-a întocmit documentație cadastrala a imobilului cu nr. cadastral 4076, comunicat prin încheierea de Carte Funciara nr._/24.11.2005.
Ulterior, in vederea înstrăinării a suprafeței de 2000 mp s-a făcut documentație in vederea dezmembrării comunicata prin încheierea de Carte Funciara nr._/7.12.2005 in doua corpuri de proprietate cu nr. cadastral 4076/l si nr. 4076/2.
In anul 2007 a solicitat o noua documentație in vederea dezmembrării pentru 1000 mp, dar prin referatul nr. 184/04.05.2007, i s-a comunicat ca i s-a blocat documentația pentru ca terenul său se suprapune cu imobilul fostului său vecin cu nr. cadastral 4254/1 si 4254/2 întrucât acesta si-a vândut terenul in doua loturi.
Conform încheierii de Carte Funciara_/18.08.2006 si respectiv_/18.08.2006 au fost înscriși in Cartea Funciara la opțiuni după ce reclamanta și-a intabula terenul.
Succesiunea pentru terenul deținut de reclamantă conform titlului de proprietate cu nr._/94 din 28.09.1993 ca fiind teren extravilan arabil situat în T23 P8 cu suprafața de 5300 mp având vecinătățile la N-dc170,la E – M. L., la S M. L. la V- A. M. s-a transmis de la autorul Marcarian Ș. la N. R. și de la aceasta la petentă .
De asemenea, s-a mai reținut de către instanța de fond că petenta care avea CF_/05 dezlipește proprietatea de 5300 mp în două corpuri în suprafață de 1999,51 mp cu număr cadastral 4076/1 și în suprafața de 3300,43 mp cu număr cadastral 4076/2 fără însă ca cele două suprafețe de teren să se individualizeze prin vecinătăți, ambele corpuri rămânând amplasate în T23 P8 urmând ca acestea să se reînscrie în aceeași carte funciară ca și două corpuri distincte de sine stătătoare sub nr.A2 și A3 ord.
Totodată în anul 2007 când reclamanta a solicitat o nouă documentație in vederea dezmembrării pentru 1000 mp, prin referatul nr. 184/04.05.2007, i s-a comunicat ca i s-a blocat documentația pentru ca terenul său se suprapune cu imobilul fostului său vecin cu nr. cadastral 4254/1 si 4254/2 cu fostul său vecin întrucât acesta si-a vândut terenul in doua loturi.
Conform încheierii de Carte Funciara_/18.08.2006 si respective_/18.08.2006 cei doi pârâți au fost înscriși in Cartea Funciara la opt luni după ce reclamanta și-a intabulat terenul.
Astfel la momentul la care s-a întocmit documentația pentru dezmembrare s-a precizat că suprafața corpului de proprietate care face obiectul prezentei documentații este de 3342,33 mp teren arabil.
Cei doi pârâți P. S. A. și G. T. D. au cumpărat prin acte notariale de la proprietarul Greiner F. respectiv pârâtul suprafața de 980,14 mp în T23 P10/1 cu număr cadastral 4254/1 cu vecinii la N-rest proprietate și cale acces la V- Marcarian M. la E –rest proprietate la S-rest proprietate și respectiv pârâtul G. T. D., suprafața de 809,12 mp în T23 P10/2 în CF nr . 4254/2.
Cu atât mai mult prin adresa cu nr._ din 30.09.2011 emisă de către Primăria Municipiului Slatina se menționează că T23P8 a fost atribuită lui Marcarian M. Ș. cu moștenitor N. R., T23P9 nu a fost atribuită iar T23P10 a fost atribuită lui L. E..
În drept, s-a reținut că în cadrul plângerii împotriva încheierii de carte funciară formulată de orice persoană interesată și care se pretinde a fi vătămată în drepturile sale prin această încheiere de CF se poate face plângere la judecătorie, acțiune în cadrul căreia instanța verifică doar elementele pe care le poate verifica și registratorul de carte funciară și care au fost menționate anterior.
Instanța de fond a reținut ca în cauza sunt incidente următoarele dispoziții legale:
Potrivit art. 48 alin.2 din legea nr. 7/1996 „daca se constata ca cererea de înscriere în cartea funciara nu întrunește condițiile legale, se va respinge printr-o încheiere motivata. Despre respingerea cererii se va face mențiune în registrul de intrare, în dreptul înregistrării acesteia, precum si în cartea funciara”.
Potrivit art . 50 alin. „ (2) Persoanele interesate pot formula cerere de reexaminare a încheierii de admitere sau de respingere, în termen de 15 zile de la comunicare, care se soluționează prin încheiere de către registratorul-șef din cadrul oficiului teritorial în raza căruia este situat imobilul.
(21) Împotriva încheierii registratorului-șef emise potrivit alin. (2) se poate formula plângere în termen de 15 zile de la comunicare. Cererea de reexaminare și plângerea împotriva încheierii se depun la biroul teritorial și se înscriu din oficiu în cartea funciară. O. teritorial este obligat să înainteze plângerea judecătoriei în a cărei rază de competență teritorială se află imobilul, însoțită de dosarul încheierii și copia cărții funciare.
(22) Plângerea împotriva încheierii se poate depune și direct la judecătoria în a cărei rază de competență teritorială se află imobilul, situație în care instanța va solicita din oficiu biroului teritorial comunicarea dosarului încheierii și copia cărții funciare, precum și notarea plângerii în cartea funciară.”
S-a mai reținut ca procedura după care se desfășoară înscrierea în cartea funciară a dreptului de proprietate este reglementata prin Ordinul ANCPI nr. 633/2006 si Ordinul ANCPI nr. 634/2006 modificat prin Ordinul nr. 134/2009.
Astfel, conform acestor reglementari registratorul de carte funciara poate dispune respingerea, prin încheiere motivata, a cererilor de înscriere în cartea funciara, în cazul în care acestea nu întrunesc condițiile legale sau nu au fost recepționate de catre inspector, pe baza notei întocmite de acesta.
Potrivit art. 61 alin. 2 lit a pentru admiterea cererii se va avea în vedere documentația cadastrala/tehnica a imobilului întocmita de o persoana fizica sau juridica autorizata, recepționata de biroul teritorial.
În cazul în care documentația este incompleta, se întocmește referatul de completare cu toate datele, documentele sau informațiile care lipsesc sau care necesita refacere/modificare, împreuna cu motivațiile corespunzătoare, conform anexei nr. 7 potrivit art. 10 alin.2 din Ordinul 634/2006.
Daca în termen de 30 de zile calendaristice de la data comunicării referatului de completare nu se vor remedia aspectele constatate, inspectorul completează referatul de respingere prin care certifica faptul ca documentația tehnica sau cadastrala nu poate fi recepționata, referat pe care îl înaintează asistentului-registrator si care va sta la baza întocmirii încheierii de respingere.
De asemenea, art.10 alin. (4) prevede ca daca documentația nu a fost recepționata datorita nerespectării prevederilor cu privire la convocarea pentru lămuriri sau depășirii termenului stabilit prin referatul de completare, sau a fost întocmita incorect, persoana care a verificat documentația completează nota de respingere din referatul de completare si o transmite, împreuna cu documentația, asistentului-registrator în vederea întocmirii încheierii de respingere.
În speța, instanța de fond a constatat că reclamanta a demarat procedura radierii înscrierii în cartea funciară direct la instanță fără a respecta procedura legii speciale în domeniu.
De asemenea ,potrivit art. 27 din Ordinul 634/2006 „daca doua sau mai multe planuri de amplasament si delimitare ale imobilelor recepționate sau pentru care se solicita recepția sunt reprezentate pe planul cadastral de carte funciara în format digital, cu suprapunere totala sau parțiala a suprafețelor imobilelor, se va proceda după cum urmează:
a) în situația în care este necesar pentru lămurirea situației, inspectorul poate convoca persoanele autorizate care au executat documentațiile, pentru verificarea la teren a situației si stabilirea tipului de suprapunere, reala sau virtuala. În acest sens, suprapunerea virtuala, existenta în baza de date grafica a oficiului teritorial, este o suprapunere generata de erori de măsurare si prelucrare a datelor, iar suprapunerea reala este suprapunerea efectiva în teren datorata existentei mai multor acte juridice diferite pentru același amplasament, identificării diferite a limitei comune sau lipsei materializării limitei la momentul identificării, fapt ce conduce la nesemnarea procesului-verbal;
b) daca în urma verificărilor la teren se constatata ca este o suprapunere virtuala, aceasta se soluționează de către inspectorul de cadastru. Imobilele se vor repoziționa în baza unui referat întocmit de inspector si aprobat de inginerul-sef.
Referatul de constatare a suprapunerii descrie suprapunerea virtuala din planul cadastral de carte funciara, propune modalitatea de corectare a acesteia, se înregistrează în registrul general de intrare si are anexate extrase din planul cadastral de carte funciara, cu situația anterioara si ulterioara îndreptării erorii de poziționare din planul cadastral de carte funciara.
În baza referatului oficiul teritorial va nota din oficiu în cartea funciara repoziționarea imobilului. Încheierea, extrasul de carte funciara de informare si extrasul din planul cadastral de carte funciara se comunica tuturor persoanelor interesate, potrivit mențiunilor din cartea funciara”.
Potrivit alin. 2 al art. 27 „în cazul în care suprapunerea este reala, aceasta se va soluționa pe cale amiabila prin declarație autentica si documentație cadastrala de actualizare sau de către instanțele de judecata si nu face obiectul prezentei reglementari. O. teritorial va nota din oficiu suprapunerea în cărțile funciare, în baza încheierii de carte funciara, a referatului întocmit de inspector si aprobat de inginerul-sef.
Conform alin.3 autorizații au obligația sa se prezinte la oficiul teritorial la data si ora convocării. Autorizații care, din motive obiective, nu pot fi prezenți la data convocării la oficiul teritorial vor comunica în scris, motivat, imposibilitatea de prezentare cu cel puțin doua zile înainte de data stabilita pentru întâlnire. Nerespectarea acestei prevederi se sancționează cu suspendarea autorizației pe o perioada de 3 luni.
Având în vedere aceste prevederi legale si raportându-le la motivele invocate de petent în plângere, instanța de fond a constatat ca plângerea este neîntemeiată întrucât motivul refuzului nu privește documentația de radiere si legalitatea acesteia, ci o presupusă greșeala tehnica, făcuta de către OCPI in planurile zonei, care i-a fost adusa la cunoștință prin aceste încheieri, conform căreia cartea sa funciara s-ar suprapune cu a vecinului său.
In plus, nu s-a dovedit faptul că pârâții au vreo culpa cu privire la planurile întocmite, verificate, înregistrate si publicate de către OCPI ci aceasta cade în sarcina persoanei autorizate care a efectuat documentația cadastrala si anume aceea de a prezenta pentru lămurirea situației prin verificări în teren pentru a se putea constata daca este vorba de o suprapunere virtuala sau una reală ci se critică cele doua încheieri de carte funciara iar motivul respingerii, ca documentația sa cadastrala s-ar suprapune cu alta documentație
s-a făcut cu aplicarea greșită a legii,întrucât suprapunerea invocata nu a fost precizată că este virtuala sau reală iar potrivit art. 27 alin. 2 din Ordinul nr. 634 / 2006, trebuia soluționată de O.C.P.I. O..
Totodată, instanța de fond a apreciat că în speță sunt aplicabile dispoz. art.22 al.1 din Legea nr.7/1996 în baza cărora dreptul de proprietate și celelalte drepturi reale asupra unui imobil se înscriu în cartea funciară pe baza actului prin care s-au constituit, ori sau transmis în mod valabil.
De asemenea, potrivit dispozițiilor Legii nr.7/1996 publicitatea imobiliară are ca obiect înscrierea în cartea funciară a actelor și a faptelor juridice referitoare la imobile cu mențiunea că identificarea acestora se face pe baza actelor de proprietate ori în lipsa acestora pe baza posesiei exercitate sub nume de proprietar.
Astfel, instanța a apreciat că legiuitorul a înțeles să dea efecte juridice și posesiei exercitate sub nume de proprietar caz în care în speță atât reclamanta cât și pârâții sunt proprietarii imobilelor potrivit actelor notariale existente dosarul cauzei cât și ca urmare a emiterii titlurilor de proprietate.
De asemenea, potrivit art. 480 Cod civil, dreptul de proprietate este dreptul ce are cineva de a se bucura si dispune de un lucru in mod exclusiv si absolut, in limitele determinate de lege.
Art.480 cod civil prevede în mod expres că pentru admisibilitatea acțiunii în revendicare trebuie îndeplinite cumulativ două cerințe, respectiv aceea ca reclamantul să demonstreze că este proprietarul bunului revendicat și în același timp să facă dovada că acest bun este deținut în mod nelegitim de către pârât.
S-a reținut că acțiunea in revendicare este cel mai energic mijloc de apărare a acestui drept, fiind definita ca acea acțiune reala prin care proprietarul care a pierdut posesia bunului sau cere restituirea acestui bun de la posesorul neproprietar, fiind o acțiune petitorie ce tinde la stabilirea directa a dreptului de proprietate al reclamantului.
Din definiția si caracterul sau se desprinde si una dintre condițiile de exercitare a acțiunii, si anume aceea ca reclamanta sa fie titularul dreptului de proprietate asupra bunului revendicat, redobândirea posesiei fiind un efect accesoriu al acțiunii, căzând insa in sarcina celui ce se pretinde titular al dreptului a face dovada acestuia.
F. de inconvenientele generate de dificultatea probațiunii, in practica judiciara au fost concretizate câteva principii aplicabile, fiind evidențiate situații după cum ambele părți produc un titlu, caz in care se face distinctei după proveniența lor, numai una dintre pârti este in măsura sa probeze dreptul, împrejurare in care câștiga paratul care face dovada titlului cu care poseda sau reclamanta, cu condiția ca titlul sa emane de la un terț si ca data titlului sa fie anterioara posesiei paratului sau, ultima situație, anume aceea in care nici una dintre pârti nu are titlu si nu poate invoca dobândirea bunului prin uzucapiune, caz in care se procedează la compararea celor doua posesii in conflict, urmând a câștiga cel care are o posesie mai caracterizata, respectiv mai îndelungata, neviciata, de bună-credință.
Astfel în speță ,din cercetarea înscrisurilor și prezentarea situației de fapt in aplicarea art. 480 C.Civ. si a art. 1 din Protocolul 1 la Conventia Europeana a Drepturilor Omului, reținându-se că pârâții stăpânesc terenul revendicat de câtre reclamantă făcând dovada titlurilor care să le confere îndreptățirea de a exercita prerogativa posesiei iar întinderea dreptului de proprietate al reclamantei nu se cunoaște până în prezent, ca urmare celor mai sus reținute, s-a respins acțiunea formulată de reclamanta M. C. L. M. așa cum a fost precizată și completată la data de 13.01.2009 și respectiv 15.04.2009, având ca obiect radiere înscriere din Cartea Funciară și revendicare imobiliară în contradictoriu cu pârâții P. S. A. și G. T.D. ca fiind neîntemeiată.
Împotriva acestei sentințe, în termen legal, a declarat recurs recurenta reclamantă, pe care o consideră nelegală și netemeinică.
A relevat că titlul său de proprietate este mai caracterizat și, mai mult, s-a înscris prima în cartea funciară. Pârâții, în contractul de vânzare-cumpărare, au cu totul alte vecinătăți decât cele din titlul autoarei de rol L. E..
A arătat că instanța de fond i-a respins cererea de chemare în judecată motivând, pe de o parte, că nu a formulat plângere împotriva cărții funciare privind radierea.
Susținerea instanței de fond este eronată motivat de faptul că nu a formulat această plângere, ce-i drept nu intitulată „plângere”, însă din conținutul acesteia rezultă clar solicitarea sa, dovada ca aceasta a fost înregistrată la OCPI sub nr. 4454/04.09.2008, atașată fiind la dosarul cauzei.
Mai mult decât atât, a depus și răspunsul înaintat de OCPI prin care au învederat că nu pot face nimic altceva decât să noteze existența unui litigiu, care de fapt nu exista la acea vreme însă s-au mulțumit să interpreteze în mod eronat solicitarea sa.
Potrivit dispozițiilor Codului civil referitoare la interpretarea și calificarea cererilor, OCPI era obligată să califice cererea ca fiind plângere împotriva cărții funciare, întrucât asta se deducea din cuprinsul solicitării.
Recurenta reclamantă a considerat că a făcut dovada că s-a adresat OCPI cu plângere chiar dacă aceasta nu a fost intitulată în mod expres plângere.
În ceea ce privește solicitarea de a-i lăsa în deplină proprietate și liniștită posesie suprafețele de 331,58 mp. și respectiv 663,43 mp., instanța a apreciat că este neîntemeiată întrucât nu se cunoaște întinderea dreptului de proprietate.
A mai arătat că, din toate probele administrate în cauză a făcut dovada dreptului de proprietate, mai mult a arătat instanței că l-a avut și împrejmuit, iar pârâții i-au demolat gardul, titlul său de proprietate este mai vechi, fiind înscrisă în cartea funciară înaintea pârâților.
A solicitat admiterea recursului, casarea sentinței și, pe fond, admiterea cererii așa cum a fost formulată și completată.
In drept, s-au invocat dispoz. art. 304 pct. 9 Cod pr.civilă.
Intimații pârâți, prin apărător, au depus la dosarul cauzei la data de 26.04.2013 întâmpinare, solicitând respingerea recursului ca nefondat.
Au solicitat a se luat act de faptul că în recurs nu sunt invocate decât temeiuri de fapt, fără a se invoca temeiuri de drept la care situațiile de fapt examinate de instanță să poată fi raportate.
Au arătat că recurenta a solicitat instanței radierea înscrierii de carte funciară pentru intimați însă pentru aceasta, instanța trebuia să aibă în vedere faptul că înscrierile de carte funciară nu stabilesc un drept de proprietate, ci doar o evidență a fondurilor funciare ale persoanelor.
În condițiile ordinului Președintelui ANCPI nr. 634/2006, actualizat în anul 2011, în situația unor neînțelegeri între proprietarii vecini, aceștia sunt informați și convocați pentru a se rezolva amiabil conflictul, încheindu-se un proces verbal de vecinătate, și, în situația neîndeplinirii acestei dispoziții legale, situația nu poate fi rezolvată decât pe cale judecătorească.
Dar, anularea prin radiere a actelor care au stat la baza înscrierilor de carte funciară se face doar pe cale judecătorească, pe bază de probe.
AU mai arătat că raportat la art. 20 din lege, dreptul de proprietate al petenților este înscris în cartea funciară, acest drept a fost dobândit prin vânzare autentică, situație în care, în condițiile art. 25, art. 29 și art. 38, înscrierea este opozabilă față de terți, dreptul real este imprescriptibil, în condițiile art. 30, cuprinsul cărții funciare este în folosul dobânditorului cu titlu legal.
Au solicitat a se observa că expertizele invocate de recurenta ca probă a dreptului solicitat nu sunt avizate de OCPI, situație impusă de lege, astfel că, acestea nu pot fi reținute ca probă ale pretențiilor recurentei.
Invocarea titlului de proprietate ca dovadă a dreptului solicitat prin acțiune, cu motivarea că acesta este mai bine caracterizat, prin data emiterii, nu poate fi primită de instanță deoarece litigiile de carte funciară se supun normelor de drept material și procesual din legea nr. 7/1996/R, cartea funciară și numărul cadastral neconstituind dovadă a proprietății, ci dor a evidențierii înscrierii proprietății și a opozabilității înscrierii față de terțe persoane.
Chiar din actul de expertiză, depus de recurentă, rezultă că intimatul P. S. A. are o proprietate mai mică cu 3,71 mp. decât în acte (980,14 mp.), iar G. D. are o suprafață mai mică cu 0,35 mp. decât în acte (809,12 mp.). Cele două corpuri de proprietate dezlipite de petentă au suprafața de 5.299,94 mp., situație cert dovedită cu actele depuse chiar de aceasta pentru numerele cadastrale 4076/1 și 4087/2.
Au arătat că, în această situație dezlipirea a fost făcută în raport de actele tehnice efectuate anterior operațiunii, efectiv cererea de complinire din data de 15.04.2009, prin care s-a solicitat revendicare teren este total neîntemeiată, cu atât mai mult cu cât raportat la faptul că s-a depus la al șaptelea termen de judecată, nu putea fi primită și soluționată în raport de normele de procedură civilă.
Prin notele de ședință depuse la data de 26.06.2013, intimații au solicitat calificarea căii de atac în speță ca fiind apel, iar nu recurs, dat fiind faptul că litigiul are două capete de cerere, respectiv Legea nr.7/1996 și revendicare imobiliară.
Prin încheierea de ședință din data 25.06.2013, tribunalul a respins cererea de calificare a căii de atac, formulată de intimați, pentru argumentele arătate în încheierea de dezbateri.
Tribunalul O. prin decizia civilă nr.721 de la 27.06.2013 a respins recursul declarat de recurenta reclamantă M. C. L. M., împotriva sentinței civile nr. 1437/08.02.2013, pronunțată de Judecătoria Slatina, ca nefondat și a obligat recurenta la câte 1000 lei cheltuieli de judecată către intimați pârâți.
Pentru a se pronunța astfel Tribunalul O. a reținut următoarele:
Contrar celor susține de recurentă, instanța de fond a făcut o corectă aplicare în speță a dispozițiilor legale, pe care le-a identificat și interpretat corespunzător.
Susținerea recurentei privitoare la compararea titlurilor de proprietate exhibate de părți, în raport de dispozițiile art. 294 alin. 1 Cod proc.civilă, aplicabil și în recurs conform art. 316 Cod proc.civilă, nu poate primi eficiență, întrucât constituie o chestiune care nu a fost supusă cercetării judecătorești în fața instanței de fond.
Referitor la celelalte critici ale recurentei, tribunalul a reținut că acțiunea în rectificare este acțiunea prin care persoana interesată tinde la radierea, îndreptarea sau menționarea înscrierii oricărei operațiuni necesare punerii în concordanță a cuprinsului cărții funciare cu situația juridică a imobilului.
În cauza de față, reclamanta tinde la radierea din cartea funciară a dreptului de proprietate al pârâților P. S. A. și G. T. D., susținând eronata înscriere a dreptului de proprietate a acestora ulterior înscrierii dreptului său de proprietate.
S-a observat că dreptul de proprietate al pârâților a fost înscris ca atare în baza contractelor de vânzare-cumpărare autentificate. În baza acestor contracte, pârâții au cumpărat terenul în suprafață de 980,14 mp, situat în T 23, P 10/1, respectiv terenul în suprafață de 809,12 mp, situat în T 23, P 10/2.
În condițiile în care reclamanta, deși are la îndemână căi legale prin care să solicite instanței verificarea a însuși titlului invocat de pârâți, nu a solicitat aceasta, ci doar a înscrierilor în cartea funciară, cererea sa de radiere a dreptului înscris în favoarea pârâților nu poate fi primită.
Privitor la petitul în revendicare imobiliară, în condițiile în care expertiza a stabilit că intimatul P. S. A. are o proprietate mai mică cu 3,71 mp. decât în acte (980,14 mp.), iar intimatul G. T. D. are o suprafață mai mică cu 0,35 mp. decât în acte (809,12 mp.), terenurile acestora fiind situate în P 10/1 și 10/2, în timp ce reclamanta stăpânește în P 8 suprafața de 5592,45 mp, mai mult cu 292,45 mp decât în titlul de proprietate, tribunalul a constatat că recurenta nu a dovedit că intimații îi ocupă fără drept vreo porțiune de teren, motiv pentru care și această pretenție a fost corect respinsă de instanța de fond.
Pentru aceste considerente, în baza dispozițiilor art. 312 alin. 1 teza a II-a Cod proc.civilă, raportat la art. 304 Cod proc.civilă, tribunalul a respins recursul declarat de reclamantă ca nefondat.
În temeiul art. 274 C.proc.civ., tribunalul a obligat recurenta la câte 1000 lei cheltuieli de judecată către intimați pârâți, constând în onorariu avocat.
Împotriva acestei decizii au formulat recurs atât reclamanta M. C. L., cât și pârâții P. S. A. și G. D..
Recurenta reclamantă M. C. L. a criticat decizia pentru nelegalitate și netemeinicie pentru următoarele considerente.
În motivarea recursului a arătat că în fapt, a solicitat instanței să califice calea de atac ca fiind apel și nu recurs cum în mod greșit a calificat-o instanța de fond.
Arată că a învederat instanței că niciodată nu a renunțat la capătul de cerere principal radiere carte funciara, ci dimpotrivă și-a completat cererea și cu capătul de cerere având ca obiect revendicare. Așadar potrivit dispozițiilor in vigoare întotdeauna subsidiarul urmează principalul. Chiar și în atare dacă ar fi fost de buna credința se putea observa cu ușurință că terenul in suprafața de 1000 mp ce se solicita a fi lăsata in deplină proprietate si liniștită posesie se afla în Municipiul Slatina iar daca s-ar raporta la valoarea acestuia și acest capăt de cerere ar fi apel și nu recurs.
Prin urmare solicită admiterea recursului, calificarea corectă a căii de atac ca fiind apelul și trimiterea cauzei la rejudecare.
Mai arată că prin cererea adresată instanței a solicitat instanței sa dispună radierea înscrierii cărții funciare a pârâților făcuta de OCPI întrucât se suprapune peste înscrierea făcuta de ea anterior.
Totodată a solicitat obligarea pârâților să-i lase în deplină proprietate și liniștită posesie terenul proprietatea sa astfel: pârâtul Pădurarau S. A. 331,58 mp si G. D. 663,43 mp așa cum rezulta din raportul de expertiza efectuat in cauza si cercetarea la fața locului.
Susține că în fapt este proprietara terenului în suprafața de 5300 mp conform certificatului de moștenitor nr.164/21.06.2004 si a titlului de proprietate nr._/90, teren cu care s-a înscris în cartea funciară, conform încheierii nr._/24.11.2005 (acte atașate la dosarul cauzei).
În anul 2007 a dorit sa facă o nouă documentație de dezmembrare si a fost înștiințată conform referatului nr. 184/04.05.2007 că suprafața de 1000 mp se suprapune cu documentația pârâților care s-au înscris ulterior, mai exact la 8 luni diferența, motiv pentru care s-a adresat cu plângere.
În timpul derulării procesului cei doi pârâți i-au demolat gardul si i-au ocupat suprafața susmenționată.
Cu toate ca a solicitat instanței printr-o cerere de ordonanță președințială sistarea oricăror lucrări începute de pârâți, deși a fost admisa si rămasa definitiva prin respingerea recursului formulat de pârâți, pârâtul P. a continuat lucrările.
Mai arată că s-au apărat pârâții ulterior înfățișând in fata instanței de judecata o copie a unui titlu de proprietate emis pe numele autorului său care avea vecinătățile schimbate ba mai mult una dintre vecinătăți era înscrisă în creion, iar formularul era nou, începând apoi plângerile penale.
Solicită să se observe că pârâții în contractul de vânzare-cumpărare au cu totul alte vecinătăți care nu sunt vecinătățile care sunt în titlul autoarei de rol L. E., autoarea vânzătorilor pârâților. Practic de la aceste vecinătăți greșite din actul de vânzare-cumpărare s-a produs eroarea.
Instanța de fond a respins cererea de chemare in judecata motivând pe de o parte ca nu a formulat plângere împotriva cărții funciare privind radierea.
Susținerea instanței de fond este eronata motivată de faptul ca ea a formulat aceasta plângere, ce-i drept nu intitulata „plângere", însă din conținutul acesteia rezulta clar solicitarea sa, dovadă că aceasta a fost înregistrată la OCPI sub nr. 4454/04.09.2008, atașată fiind la dosarul cauzei.
Mai mult decât atât, a depus și răspunsul înaintat de OCPI prin care învederează că dumnealor nu pot face nimic altceva decât să noteze existența unui litigiu, care de fapt nu exista la acea vreme, însă s-au mulțumit să interpreteze în mod eronat solicitarea sa.
Consideră că potrivit dispozițiilor Codului Civil referitoare la interpretarea si calificarea cererilor, OCPI era obligată să califice cererea ca fiind plângere împotriva cății funciare, întrucât asta se deducea din cuprinsul solicitării.
Prin urmare, consideră că a făcut dovada ca s-a adresat OCPI cu plângere chiar daca aceasta a fost intitulată în mod expres plângere.
În ceea ce privește solicitarea de a-i lăsa în deplină proprietate și liniștită posesie suprafețele de 331,58 mp si respectiv de 663,43 mp, instanța apreciază ca este neîntemeiata, întrucât în opinia instanței nu se cunoaște întinderea dreptului de proprietate.
Apreciază că din toate probele administrate în cauza a făcut dovada dreptului său de proprietate, mai mult a arătat instanței ca l-a avut si împrejmuit, iar pârâții le-au demolat gardul si mai departe repetă titlul său de proprietate este mai vechi, este înscrisă în cartea funciară înaintea pârâților, deci a făcut si dovada ca este mai caracterizat.
Prin urmare față de cele relatate și pe baza probelor administrate solicită admiterea recursului, casarea hotărârii si pe fond trimiterea cauzei spre rejudecare.
În drept invocă prevederile art.304 pct. 8 și 9.
Pârâții P. S. A. și G. D.în motivele de recurs arată că decizia recurată nu corespunde din punct de vedere procedural aplicării legii în literă și spirit și că nu le-a fost comunicată.
Arată că fondul cauzei a fost sesizat cu o cauză de Legea 7/96 R (radiere înscriere în Carte Funciară).
Mai arată că după mai multe termene de judecată - petenta depune o cerere de precizare a acțiunii împotriva dispozițiilor obligatorii din art.132 și art.134 Cod pr.civilă.
Fondul nu se pronunță pe aceasta ca fiind inadmisibilă (în raport de termenul depunerii)- nici nu o trimite arhivei pentru înregistrare ca cerere nouă și repartizare aleatorie (deși nu se referă la câtime, nu se referea la o greșeală materială din cererea introductivă de instanță-nu era vorba de un obiect pierdut sau pierit, nu era o acțiune în constatare înlocuită cu o acțiune în realizare.
Probele făcute de petentă și de ei-în tot timpul procesului s-au făcut pe temeiuri de fapt și de drept de Legea 7/96R.
Concluziile puse la data judecării pe fond, atât de petentă, cât și de ei, au fost făcute pe temeiuri de fapt și de drept de Legea 7/96R.
Apelul declarat de petentă și întâmpinarea lor, precum și concluziile ambelor părți-atât la fond cât și în apel- au fost fundamentate pe situații de fapt și temeiuri de Legea 7/96R.
Procedural și cu raportare la practica judiciară procedurală-dacă există mai multe capete de cerere, calea de atac legitimă, este cea care dă acces liber la justiție-în speță la cele 3 grade de jurisdicție.
Interesul lor este cert, legitim, actual, născut și real, deoarece instanța pronunțându-se doar pe revendicare, nu a rezolvat problema de fond-radiere înscrierea de carte funciară-problemă nerezolvată, care dă posibilitatea reală petentei de a formula o nouă cerere, situație în care nu pot invoca autoritatea de lucru judecat.
Ca motiv suplimentar invocă faptul că în speță, instanța de apel nu le-a acordat cheltuielile de judecată efectuate –în anii 2008-2013, deși au depus acte în acest sens, la dosar și beneficiază de dispozițiile art.274 Cod pr.civilă.
Solicită admiterea recursului, casarea sentinței și trimiterea cauzei spre rejudecare ca „Apel” la aceeași instanță.
Cum tot litigiul a avut ca temei principal dispozițiile Legii nr.7/96R și concluziile „fond apel” au fost puse ca fiind concluzii „fond” și respectiv „apel”, iar decizia nu a fost comunicată, deoarece instanța a soluționat eronat apelul, ca fiind recurs, consideră că recursul este în termen și solicită judecarea acestuia de instanța de control judiciar - Curtea de Apel C..
Pentru dovedirea motivelor de recurs, recurenții pârâți au depus la dosar înscrisuri.
La termenul din data de 16.01.2014 Curtea a invocat, din oficiu, excepția inadmisibilității recursurilor, având în vedere faptul că acestea vizează o hotărâre pronunțată de tribunal ca instanță de recurs
Analizând actele și lucrările dosarului, dispozițiile legale aplicabile în cauză, și motivele de recurs ,Curtea reține că recursurile sunt inadmisibile, având în vedere următoarele considerente:
În prezenta cauză, prin acțiunea introductivă, recurenta reclamantă a solicitat instanței ca, prin hotărârea ce o va pronunța, să oblige O. de C. și Publicitate Imobiliară O. să radieze înscrierea făcută ulterior de pârâtă, înscriere ce se suprapune peste terenul proprietatea sa, a fostului vecin Greinar F..
Ulterior, reclamanta a înțeles să-și modifice cererea de chemare în judecată de două ori, prima dată la termenul din data de 13.01.2009, când a arătat că, față de Decizia nr. 72/2007 dată în interesul legii de Înalta Curte de Casație și Justiție, înțelege să cheme în judecată pe numiții P. S. și T. D., actualii proprietari ai terenului care se suprapune cu terenul proprietatea sa, renunțând la judecata cererii formulate în contradictoriu cu O. de C. și Publicitate Imobiliară O. (filele 31 și 32 din dosarul primei instanțe).
Cea de-a doua modificare a cererii inițiale, formulată la data de 15.04.2009 (fila 100 din dosarul primei instanțe), reprezintă de fapt o completare a cererii de chemare în judecată, prin care reclamanta a solicitat instanței ca, prin hotărârea ce o va pronunța, să oblige pârâții P. S. A. și G. D. să-i lase în deplină proprietate și liniștită posesie suprafața de teren de 1000 mp, pe care aceștia au ocupat-o fără drept.
Interpelată fiind în legătură cu valoarea suprafeței de teren revendicate, la termenul din data de 28.04.2009, reclamanta a evaluat terenul în litigiu la suma de 5000 lei (fila 118 din dosarul primei instanțe).
Prin prisma acestor modificări, va reține curtea că, în prezenta cauză, instanța a fost investită cu două capete de cerere: rectificarea cărții funciare a terenului aparținând pârâților, în sensul radierii înscrierii care se suprapune peste înscrierea dreptului de proprietate al reclamantei, și revendicarea terenului ocupat de aceștia în baza acestei înscrieri.
Astfel, indiferent de ordinea sau de momentul în care cele două capete de cerere au fost formulate, în cauză, cererea privind revendicarea terenului este capătul de cerere principal, iar cererea privind rectificarea prin radiere a cărții funciare reprezintă capătul de cerere accesoriu, a cărui soluționare depinde de soluția ce va fi dată cererii principale.
În acest sens, în primul rând, în ceea ce privește dispozițiile legale aplicabile cererii de radiere, în cauză sunt incidente dispozițiile Legii nr. 7/1996, în condițiile în acțiunea a fost înregistrată pe rolul instanței la data de 10.11.2008, anterior intrării în vigoare a noului Cod civil, și văzând și dispozițiile art. 223 din Legea nr. 71/2011.
Potrivit dispozițiilor art. 33 alin. 1 și 2 din Legea nr. 7/1996, în cazul în care cuprinsul cărții funciare nu corespunde, în privința înscrierii, cu situația juridică reală, se poate cere rectificarea sau, după caz, modificarea acesteia, prin rectificare înțelegându-se radierea, îndreptarea sau menționarea înscrierii oricărei operațiuni, susceptibilă a face obiectul unei înscrieri în cartea funciară, în timp ce prin modificare se înțelege orice schimbare privitoare la aspecte tehnice ale imobilului, schimbare care nu afectează esența dreptului care poartă asupra acelui imobil.
Potrivit art. 34 din Legea nr. 7/1996, orice persoană interesată poate cere rectificarea înscrierilor din cartea funciară dacă printr-o hotărâre judecătorească definitivă și irevocabilă s-a constatat că: înscrierea sau actul în temeiul căruia s-a efectuat înscrierea nu a fost valabil; dreptul înscris a fost greșit calificat; nu mai sunt întrunite condițiile de existență a dreptului înscris sau au încetat efectele actului juridic în temeiul căruia s-a făcut înscrierea; înscrierea din cartea funciară nu mai este în concordanță cu situația reală actuală a imobilului.
Din interpretarea acestor dispoziții legale rezultă că acțiunea în rectificarea cărții funciare este acea acțiune prin care se cere îndreptarea sau suprimarea unei înscrieri necorespunzătoare realității făcută în cartea funciară, pentru a se pune de acord starea tabulară cu situația juridică reală a unui imobil; de asemenea, o asemenea acțiune are un caracter subsidiar, accesoriu, fiind grefată pe o acțiune de fond, acțiune ce are ca obiect nulitatea sau anularea actului, simulație, rezoluțiune, etc.
În consecință, în prezenta cauză, numai după ce compara titlurile de proprietate invocate de către părți și arăta care dintre ele este preferabil, stabilind așadar situația juridică reală a suprafeței de teren în litigiu în cadrul acțiunii în revendicare, instanța putea să dispună cu privire la cererea privind radierea înscrierii din cartea funciară și să o admită sau nu, în funcție de soluția dată capătului de cerere privind revendicarea.
Aceasta în condițiile în care radierea înscrierii din cartea funciară a fost solicitată tocmai pe considerentul suprapunerii terenurilor deținute de părți.
Prin prisma acestor considerente, va reține Curtea că instanța a fost investită, pe cale principală, cu acțiunea în revendicarea suprafeței de teren de 1000 mp, și pe cale accesorie cu cererea privind rectificarea cărții funciare în sensul radierii, iar calea de atac ce putea fi exercitată în cauză este cea prevăzută de lege pentru cererea principală, respectiv recursul, față de dispozițiile art. 282 ind. 1 alin.1 C.pr.civ. și valoarea de 5000 lei la care reclamanta a evaluat terenul revendicat.
În consecință, decizia recurată de către părți în prezenta cauză a fost pronunțată de către Tribunalul O. ca instanță de recurs, fiind așadar irevocabilă.
Astfel, potrivit dispozițiilor art. 299 alin. 1 C.pr.civ., hotărârile date fără drept de apel, cele date în apel, precum și, în condițiile prevăzute de lege, hotărârile altor organe jurisdicționale sunt supuse recursului, iar potrivit art. 377 alin. 1 pct. 4 C.pr.civ. sunt hotărâri irevocabile hotărârile date în recurs, chiar dacă prin acestea s-a soluționat fondul pricinii.
Împotriva hotărârilor judecătorești se pot exercita căile de atac prevăzute de lege, prin dispoziții imperative.
Prin prisma acestor dispoziții legale, recursul declarat împotriva unei decizii irevocabile a unei instanțe de recurs este inadmisibil, o asemenea hotărâre nemaifiind susceptibilă de a mai fi supusă din nou aceleiași căi de atac, o persoană neputându-se judeca de mai multe ori în aceeași cale de atac.
Față de aceste considerente, văzând dispozițiile art. 312 alin.1 C.pr.civ., Curtea ca respinge ca inadmisibile ambele recursuri, urmând ca, în aplicarea art. 137 C.pr.civ., motivele de recurs invocate de părți și care vizează soluția dată pe fondul cauzei să nu mai fie analizate.
Reținând inadmisibilitatea recursurilor, ambele părți au căzut în pretenții, astfel încât cererea recurenților pârâți privind acordarea de cheltuieli de judecată va fi respinsă, nefiind îndeplinite condițiile art. 274 alin. 1 C.pr.civ.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca inadmisibile, recursurile formulate de reclamanta M. C. L. M. și pârâții P. S. A. I G. T.D., împotriva deciziei civile nr.721 de la 27.06.2013 pronunțată de Tribunalul O. în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimatul O. DE C. ȘI PUBLICITATE IMOBILIARĂ O..
Respinge cererea recurenților-pârâți privind acordarea de cheltuieli de judecată.
Decizie irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică de la 16 Ianuarie 2014.
Președinte, M. C. Ț. | Judecător, F. D. | Judecător, I. V. |
Grefier, N. D. |
Red.jud.M.C.Ț.
2 ex/AS/04.02.2014
j.a.I.M.
I.B.
j.f.N.B.
| ← Strămutare. Sentința nr. 17/2014. Curtea de Apel CRAIOVA | Strămutare. Sentința nr. 111/2014. Curtea de Apel CRAIOVA → |
|---|
