Partaj bunuri comune. Lichidare regim matrimonial. Decizia nr. 440/2015. Curtea de Apel CRAIOVA
| Comentarii |
|
Decizia nr. 440/2015 pronunțată de Curtea de Apel CRAIOVA la data de 01-07-2015 în dosarul nr. 2432/225/2012
Dosar nr._
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CRAIOVA
SECȚIA I CIVILĂ
DECIZIE Nr. 440
Ședința publică de la 01 Iulie 2015
Completul compus din:
PREȘEDINTE - E. S.
Judecător - M. P.-P.
Judecător - Florența C. C.
Grefier - V. R.
X.X.X
Pe rol, judecarea recursurilor declarate de reclamantul S. T. și pârâta C. (fostă S.) O., împotriva deciziei civile nr. 32/A/ din 2 martie 2015, pronunțată de Tribunalul M., în dosar nr._, având ca obiect partaj bunuri comune/lichidarea regimului matrimonial.
La apelul nominal făcut în ședința publică, au răspuns recurentul reclamant S. T., asistat de avocat D. R. și recurenta pârâtă C. (fostă S.) O., asistată de avocat C. E..
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care a învederat următoarele:
- recursul reclamantului S. T. a fost declarat la data de 4 mai 2015, nefiind timbrat cu suma de 3150 lei;
- recursul pârâtei C. O. a fost declarat la data de 15 aprilie 2015, a fost timbrat cu suma de 1050 lei, conform chitanței aflată la fila 19 din dosar;
- prin încheierea de ședință din data de 3 iunie 2015, pronunțată de Curtea de Apel C. – Sectia I Civilă, în dosar nr._ /a1, a fost respinsă cererea de reexaminare a taxei judiciare de timbru formulată de recurentul reclamant S. T., după care:
Avocat D.R., pentru recurentul reclamant a depus la dosar chitanța . nr._(25)/2015 privind achitarea taxei judiciare de timbru aferentă recursului în sumă de 3,150.00 lei, după care:
Instanța a pus în discuție excepția de tardivitate a recursului declarat de reclamantul S. T., având în vedere că decizia instanței de apel a fost comunicată reclamantului la data de 6 aprilie 2015, așa cum rezultă din dovada de primire a procesului verbal aflat la fila 177 dosar apel, recursul fiind declarat la data de 4 mai 2015, după care:
Avocat D.R., pentru recurentul reclamant, a învederat că recursul reclamantului este declarat și motivat în termenul prevăzut de lege, în prima zi lucrătoare a lunii mai 2015. A solicitat respingerea excepției de tardivitate.
Pe fond, a susținut motivele scrise, arătând că hotărârea atacată este lipsită de temei legal ori a fost dată cu încălcarea sau aplicarea greșită a legii, conform dispozițiilor art. 304, pct.9 C.P.C. A solicitat admiterea recursului și pe cale de consecință admiterea în totalitate a acțiunii.
Avocat E.C., pentru recurenta pârâtă, a solicitat admiterea excepției invocată de instanță și respingerea recursului declarat de reclamant ca fiind tardiv. Pe fond a apreciat că recursul nu este întemeiat și a solicitat respingerea acestuia ca nefondat, apreciind că motivele invocate nu se încadrează în dispozițiile art. 304 C.P.C.
Cu privire la recursul declarat de pârâtă, a susținut oral motivele invocate în scris, arătând că în mod greșit tribunalul a introdus la partaj garsoniera și autoturismul Audi A4, ignorând faptul că în perioada achiziționării acestora soții erau despărțiți în fapt, cele două bunuri fiind dobândite cu contribuția exclusivă a recurentei C. O.. A pus concluzii de admiterea recursului, modificarea hotărârii în sensul respingerii apelului declarat de reclamant, cu cheltuieli de judecată.
Avocat D.R., cu privire la recursul declarat de pârâtă, a solicitat respingerea acestuia ca nefondat fără cheltuieli de judecată, arătând că la momentul achiziționării bunurilor, soții nu erau despărțiți în fapt.
Instanța, față de dispozițiile Legea nr. 146/1997, a pus în discuția părților timbrarea cererii în celelalte cicluri procesuale și a procedat la verificarea C.N.P. al recurentului reclamant, acesta fiind cel menționat în dosarul de fond - fila 22 în conținutul certificatului de atestare fiscală pentru persoane fizice privind impozitele și taxele locale.
Având cuvântul, recurentul reclamant, prin apărătorul ales, a lăsat la aprecierea instanței.
CURTEA
Asupra recursului civil de față:
P. încheierea din data de 18 ianuarie 2013 pronunțată de Judecătoria Dr.Tr.S. în dosar nr._ , instanța a admis în parte și principiu acțiunea formulată de reclamantul S. T. în contradictoriu cu pârâta C. O. fostă S..
A admis în parte și principiu cererea reconvențională formulată de pârâta C. O. în contradictoriu cu reclamantul S. T.
S-a constatat că părțile au dobândit în timpul căsătoriei cu contribuție egală următoarele bunuri: Imobil casă și teren situat în ., Dr Tr Sverin,teren extravilan în suprafață de 980 mp situat în . intravilan în suprafață de 179 mp situat în punctul Mraconia, localitatea Eșelnița, nr cadastral 117/1/3, teren intravilan de 158 mp situat punctul Mraconia, localitatea Eșelnița nr cadastral 117/1/4, teren extravilan situat punctul Mraconia, localitatea Eșelnița de 134 mp cu nr. cadastral 139/8, autoturism marca Peugeot 308 care se află în posesia reclamantului, o centrală termică pe lemne la casa din . bucătărie și un dormitor aflate în imobilul din . proprii ale reclamantului.
S-a constat că pârâta a efectuat pe cheltuiala sa exclusivă, următoarele îmbunătățiri la imobilul din Dr Tr S., ., respectiv: placat ambele corpuri de case cu polistiren, gletuit și vopsit pe exterior ambele corpuri, schimbat asteriale și burlane, montat uși și geamuri termopan, înlocuit tavanele cu plăci din rigips, transformat tavanul holului de la intrare pe semioval, montat spoturi luminoase, schimbat gresie holuri și baie, în baie montat faianță și instalație sanitară nouă, cadă chiuvetă, Wc, introdus încălzire centrală, montat calorifere, instalație cupru,centrală, racordat imobil la canalizare,, securizat imobil respectiv 2600 lei instalarea aparaturii, construit porți metalice, placat gard împrejmuitor cu mozaic granulat, asigurare imobil de 200 euro anual pe perioada 2010-2012,a căror c/valoare va majora lotul pârâtei.
S-a dispus ieșirea din indiviziune în cote de ½ pentru fiecare.
Pentru evaluarea bunurilor și formarea proiectului de partaj au fost numiți experți specialitatea construcții și bunuri mobile, iar c/valoarea lucrărilor efectuate de pârâtă urmând a se calcula separat.
Judecătoria Drobeta T. S. prin sentința supusă apelului a admis în parte acțiunea formulată de reclamantul S. T..
A admis în parte cererea reconvențională formulată de pârâtă în contradictoriu cu reclamantul.
A fost omologat raportul de expertul de expertiză întocmit de expert I. R. în varianta unică și raportul de expertiză întocmit de expert Cuguț V. în varianta I, atribuind loturile conform acestora.
A fost atribuit reclamantului S. T.- autoturism marca Peugeot 308 nr._ -_ lei, și Lotul nr.1- teren extravilan de 980 mp în Schitul Topolniței intabulat în CF nr. 173/N . vecini la N-V. I.,E-pădure,S-P. M., V-Np 9-43.924 lei,teren în suprafață de 607 mp în punctul Mraconia, . de_ lei, compus din patru parcele: teren intravilan de 179 mp, cu nr cadastral 117/1/3, teren intravilan de 158 mp cu nr. cadastral 117/1/4, teren intravilan de 134 mp cu nr. cadastral 139/7 și teren intravilan de 136 mp cu nr. cadastral 139/8.
A fost atribuit pârâtei C. O.-Lotul nr.2 –ce se compune din imobilul din . cu nr cadastral 2508, respectiv teren intravilan de 411 mp, locuință C1, locuință C2, magazie C3-anexă gospodărească, garaj C4,construcție corp de legătură între cele două locuințe și magazie, în valoare de 315.300 lei și îmbunătățirile efectuate la imobil în valoare de 55.567 lei.
Pentru egalizarea loturilor pârâta C. O. a fost obligată să plătească sultă reclamantului S. T., suma de_ lei.
Au fost compensate cheltuielile de judecată, urmând ca reclamantul să plătească pârâtei suma de 2850 lei c/valoare taxă de timbru, onorariu expert și onorariu avocat.
Pentru a pronunța această soluție instanța de fond a reținut că părțile s-au căsătorit în anul 1982, căsătorie ce a fost desfăcută prin sentința civilă nr. 1031/02.03.2009. Părțile s-au despărțit în fapt în luna octombrie 2010.
Potrivit art. 40 din Legea nr.71/2011, dispozițiile art.385 cod civil privind încetarea regimului matrimonial se aplică numai în cazul divorțului intervenit după data intrării în vigoare a codului civil, respectiv 01.10.2011. Ori, căsătoria părților a fost desfăcută în anul 2009, astfel încât în speță sunt aplicabile dispozițiile vechiului cod al familiei.
Bunurile dobândite de soți în timpul căsătoriei constituie patrimoniul comun al acestora potrivit art. 30 codul familiei. Prezumția că ambii soți au contribuit deopotrivă la dobândirea bunurilor operează numai în lipsa unor probe, din care să rezulte că aportul unuia dintre ei a fost mai mare decât al celuilalt.
Pentru evaluarea bunurilor și formarea proiectului de partaj s-a dispus efectuarea unor expertize – bunuri imobile, construcții și auto pentru evaluarea masei partajabile reținute prin IAP-ul din 18.01.2014 .
La cererea părților de comun acord s-a desemnat expert inginer I. C., pentru efectuarea expertizei specialitatea construcții, pentru efectuarea expertizei specialitatea bunuri imobile și auto pe expert I. R., având ca obiective: evaluarea bunurilor și formarea proiectului de partaj, reținute în IAP-ul din 18.01.2013.
În cauză s-au efectuat expertizele dispuse de către instanță în sarcina experților I. R. și I. C. V..
La termenul din 31.05.2013, instanța a dispus completarea încheierii de admitere în principiu a încheierii din 19.04.2013 în sensul cuprinderii la masa partajabilă și a suprafeței de teren de 136 m.p. situată în pct. „Mraconia”, intabulat în CF fila 196/N a localității Eșelnița, nr. cadastral 139/78, . conform contractului de vânzare cumpărare autentificat prin încheierea nr. 2613/30.08.2007, revenirea cu adresă către expert I. C. V. pentru măsurarea și identificarea de 136 m.p. situat în pct. „Mraconia”, intabulat în CF fila 196/N a localității Eșelnița, nr. cadastral 139/78, . conform contractului de vânzare cumpărare autentificat prin încheierea nr. 2613/30.08.2007 și refacerea lotizării și a prorogat discutarea obiecțiunilor la rapoartele de expertiză pentru bunuri mobile și construcții, după depunerea raportului de expertiză suplimentar întocmit de expert I. C. V..
La dosar a fost depus la data de 28.06.2013 raportul de expertiză suplimentar efectuat de expertul I. C. V..
Având în vedere dispozițiile art.673 indice 9 cod procedură civilă, raportat la mărimea cotei părți ce se cuvine părților, posesia de fapt a bunurilor și evitarea plății unor sulte mari,instanța a
omologat raportul de expertiză întocmit de expert I. R. în varianta unică și raportul de expertiză întocmit de expert Cuguț V. în varianta I, atribuind loturile conform acestora și autoturismul reclamantului, admițând în parte acțiunea reclamantului și în parte cererea reconvențională formulată de pârâtă.
P. decizia civilă nr.32/A/ din 2 martie 2015, pronunțată de Tribunalul M., în dosar nr._, s-a admis apelul formulat de apelantul reclamant S. T., împotriva încheierii de admitere în principiu din 18.01.2013 și a sentinței civile nr. 354/13.06.2014, pronunțate de Judecătoria Drobeta T. S., intimată pârâtă fiind pârâta C. O., fostă S. O..
S-a schimbat IAP în sensul că, s-a introdus la masa partajabilă autoturismul marca Audi A 4 și imobilul garsonieră situat în Drobeta T. S., ..161, .> S-a schimbat sentința în sensul că, s-a atribuit în lotul nr. 2 (al pârâtei C. O.) și următoarele bunuri, respectiv: autoturismul marca Audi A4, având nr. de identificare WAV3Z8N64K014455, în valoare de 24.677,16 lei, precum și imobilul garsonieră situat în Drobeta T. S., ..161, ., . de 21.800 lei.
Pentru egalizarea loturilor pârâta a fost obligată să plătească drept sultă reclamantului suma de 129.597 lei.
S-au menținut restul dispozițiilor prevăzute în IAP și sentință.
A fost obligată intimata pârâtă la plata către apelantul reclamant a sumei de 1200 lei cu titlu de cheltuieli de judecată în apel(c/v. expertizelor).
Analizând apelul formulat prin prisma motivelor invocate tribunalul a constatat că este întemeiat și l-a admis pentru următoarele considerente:
„Primul motiv de apel vizează neincluderea în masa partajabilă a apartamentului din Dr. Tr. S. compus din două camere și dependințe situat în .. 54, . 2, . situată în Dr. Tr. S., ., . . de acesta tribunalul a constatat că în ceea ce privește apartamentul, în mod corect instanța de fond a reținut că acesta nu face parte din categoria bunurilor comune dobândite în timpul căsătoriei fiind achiziționat conform contractului de vânzare cumpărare autentificat sub nr. 7669/2.06.1993 –fila 32 dosar fond –de către Societatea Comercială ,, Cabinet Obstetrică Ginecologie ,, SRL și intabulat în CF în favoarea aceleiași societăți –fila 204 dosar fond .
Garsoniera ce se solicită a fi inclusă în masa partajabilă a fost cumpărată conform contractului nr. 1191–fila 65 dosar apel –de la . anul 2001 și prin urmare aceasta are regimul juridic al bunului dobândit în timpul căsătoriei, sentința de divorț rămânând definitivă prin respingerea recursului la data de 28.iunie 2011 ( decizia nr.1013 pronunțată de Curtea de Apel C. în dosarul nr._/101/2010 ) .
Nu se poate reține apărarea conform căreia nu se impune includerea acesteia întrucât nu a fost dobândită printr-un act autentic atâta vreme cât forma autentică nu este o condiție cerută de lege ad validitatem iar potrivit art. 1295 din vechiul cod civil ,, vinderea este perfectă între părți și proprietatea este de drept strămutată la cumpărător, în privința vânzătorului, îndată ce părțile s-au învoit asupra lucrului și asupra prețului …..,,.
În consecință acest motiv de apel fiind fondat s-a schimbat IAP în sensul că s-a introdus la masa partajabilă și imobilul garsonieră situat în Drobeta T. S., ..161,.> Un alt motiv de apel s-a referit la neincluderea în masa partajabilă a autoturismului marca Peugeot, dobândit la 18.03.2002 însă acesta este neîntemeiat atâta vreme cât la dosarul cauzei a fost depus contractul de vânzare cumpărare pentru un vehicul folosit încheiat în data de 10.02.2010 din care rezultă că acest autoturism a fost înstrăinat înainte de desfacerea căsătoriei și prin urmare nu face parte din masa bunurilor de împărțit .
Urmează însă a fi inclus la masa partajabilă autoturismul marca Audi A4 dobândit de intimata pârâtă în data de 30.11.2009 conform contractului depus la dosarul cauzei, fiind bun dobândit în timpul căsătoriei cu apelantul reclamant având în vedere că sentința de divorț a rămas definitivă prin respingerea recursului la data de 28 iunie 2011 ( decizia nr.1013 pronunțată de Curtea de Apel C. în dosarul nr._/101/2010 ) .
În ceea ce privește bijuteriile, în mod corect a reținut instanța de fond că nu au fost individualizate și au făcut obiect al plângerii penale formulată de intimată la data de 21.03.2009 prin care a solicitat efectuarea de cercetări cu privire la sustragerea acestora, iar prin ordonanța din 6.10.2014 s-a dispus clasarea, astfel că acestea nu existau în comunitatea de bunuri comune a soților.
De asemenea apelantul nici în fața instanței de fond și nici în apel nu a dovedit existența sumei de 1 miliard în conturi bancare deschise pe numele intimatei, achiziționarea unui autoturism după despărțirea în fapt neavând relevanță sub acest aspect.
Tribunalul nu poate analiza susținerea conform căreia apelantul ar fi beneficiat de un ajutor material consistent din partea părinților săi, constând în sume de bani, ce ar fi condus la stabilirea unor cote de contribuție diferite atâta vreme cât acesta prin motivele de apel nu a contestat cotele de contribuție reținute de instanța de fond, respectiv de 50% pentru fiecare .
Raportat la celelalte motive de apel tribunalul a apreciat că din probatoriul administrat în fața instanței de fond a rezultat că două mobile de dormitor au regim juridic de bunuri proprii ale intimatei și de asemenea martorii audiați au relatat că centrala termică și caloriferele au fost achiziționate de pârâtă după despărțirea în fapt, astfel că acestea nu fac parte din masa partajabilă .
S-a constatat că, în ceea ce privește autoturismul marca Peugeot 308 aflat în posesia reclamantului, în mod corect a fost introdus în masa bunurilor de împărțit fiind achiziționat în timpul căsătoriei, sub acest aspect neavând relevanță contractarea unui împrumut bancar pe numele apelantului .
Pentru aceste considerente tribunalul a apreciat că apelul este fondat și a fost admis, s-a schimbat IAP în sensul că s-a introdus la masa partajabilă autoturismul marca Audi A 4 și imobilul garsonieră situat în Drobeta T. S., ..161,.,.> Având în vedere criteriile prev. de art. 673 indice 9 c.pr.civ și anume, mărimea cotei părți, natura bunurilor, posesia și faptul că unii dintre coproprietari înainte de a cere împărțeala au făcut construcții, îmbunătățiri precum și faptul că atât autoturismul cât și garsoniera sunt în posesia intimatei, garsoniera fiind și închiriată de aceasta, tribunalul a apreciat că se impune ca aceste bunuri să fie atribuite intimatei pârâte C. O. cu consecința plății sultei către apelant ( ½ din valoarea rezultată în urma rapoartele de expertiză efectuate în apel ) .
Tribunalul a constatat de asemenea că varianta de lotizare împărtășită de instanța de fond este corectă, respectându-se întocmai principiul partajării în natură cu evitarea sultelor excesive și prin urmare a schimbat sentința doar în sensul că au fost atribuite în lotul 2 (al pârâtei C. O.) și următoarele bunuri, respectiv: autoturismul marca Audi A4, având nr. de identificare WAV3Z8N64K014455, în valoare de 24.677,16 lei, precum și imobilul garsonieră situat în Drobeta T. S., ..161, ., . de 21.800 lei .
Împotriva acestei decizii au declarat recurs reclamantul S. T. și pârâta C. (fostă S.) O..
Recursul declarat de reclamant este tardiv și se va respinge ca atare.
Referitor la excepția pusă în discuția părților, instanța reține următoarele:
Potrivit art. 301 din codul de procedură civilă termenul de recurs este de 15 zile de la comunicarea hotărârii, dacă legea nu dispune altfel.
În speță, decizia recurată a fost comunicată reclamantului la data de 6 aprilie 2015, așa cum rezultă din dovada de primire a procesului verbal aflat la fila 177 dosar apel, recursul fiind declarat la Tribunalul M., la data de 4 mai 2015, deci peste termenul de recurs prevăzut de lege.
Ca atare, față de cele sus-menționate, în baza art.312 din Codul de procedură civilă, recursul va fi respins, ca tardiv.
Cauza fiind soluționată pe cale de excepție, instanța nu va mai analiza motivele de recurs care vizează fondul litigiului, întrucât, potrivit prevederilor art. 137 din Codul de procedură civilă, soluționarea cauzei pe cale de excepție face de prisos cercetarea în fond a pricinii.
În motivarea recursului său pârâta a arătat că hotărârea nu cuprinde motivele pe care se sprijină, fiind încălcate dispozițiile art. 261 Cod procedură civilă și a fost dată cu încălcarea și aplicarea greșită a legii.
P. decizia recurată Tribunalul M. admițând apelul formulat de apelantul reclamant S. T. a schimbat I.A.P.-ul pronunțat de Judecătoria Drobeta T. S., introducând în masa partajabilă autoturismul marca Audi A4, și garsonieră situată în Drobeta T. S., .. 161 ., .> P. aceeași decizie a fost schimbată sentința, în sensul introducerii în masa partajabilă a celor două bunuri, iar pentru egalizarea loturilor aceasta a fost obligată la plata cu titlu de sultă a sumei care reprezintă cota de 1/2din valoarea bunurilor (din eroare a fost obligată să plătească intimatului întreaga valoare a bunurilor - eroare ce a constituit obiect al cererii de îndreptare întemeiată pe disp. art. 281(1) din Codul de procedură civilă .
Tribunalul a introdus în partaj garsoniera și autoturismul Audi A4 în temeiul prezumției stabilite prin art. 30 din Codul familiei, în conformitate cu care atâta timp cât căsătoria nu s-a desfăcut, bunurile dobândite de soți sunt considerate bunuri comune ignorând că în perioada achiziționării acestora soții erau despărțiți în fapt, cele două bunuri fiind dobândite cu contribuția exclusivă a recurentei C. O.. Deși legea nu face nici o distincție cu privire la regimul bunurilor dobândite în perioada separării în fapt, acest aspect în mod obligatoriu trebuie avut în vedere cu ocazia judecării partajului pentru a putea fi determinată întinderea contribuției fiecăruia dintre foștii soți la dobândirea bunurilor.
Deși în dosar există administrate probe îndestulătoare care atestă perioadele în care foștii soți au fost separați în fapt, Tribunalul a introdus în partaj și a considerat contribuție egală fără să aibă în vedere faptul că soții nu au conviețuit și nu au contribuit împreună la achiziționarea acestor bunuri.
Astfel garsoniera introdusă în partaj pentru care recurenta a fost obligată să plătească cu titlu de sultă V2 din valoarea acesteia a fost dobândită la data de 06.12.2001, când părțile erau despărțite în fapt cu contribuție exclusivă a recurentei.
Faptul că părțile erau despărțite în fapt la momentul achiziționării
garsonierei - 06.12.2001-rezultă din următoarele probe:
a) răspunsul intimatului la întrebarea nr. 9 din interogatoriul ce i-a fost luat la instanța de fond: intimatului întreaga valoare a bunurilor - eroare ce a constituit obiect al cererii de îndreptare întemeiată pe disp. art. 281(1) din Codul de procedură civilă.
În ceea ce privește introducerea în partaj a autoturismului marca Audi A4, hotărârea este nelegală deoarece acesta a fost dobândit de recurentă la data de 30 mai 2009, respectiv după ultima despărțire în fapt ce a avut loc la data de 20.10.2008, dată la care nu a mai fost reluată conviețuirea.
Data ultimei despărțiri în fapt 20.10.2008, rezultă din motivarea acțiunii de divorț introdusă de intimat la data de 18.11.2008, așa cum a fost reținută de Curtea de Apel C. prin Decizia nr. 1013/28.iunie.2011 (în istoricul litigiului având ca obiect divorț), dar și în motivarea deciziei fila 5 alin. 6, Curtea stabilind data separării în fapt anul 2008.
Cum autoturismul marca Audi A4 a fost dobândit de recurenta C. O. la circa un an după despărțirea în fapt respectiv la data de 30 mai 2009 deși are regim de bun comun instanța nu putea să o oblige pe recurentă la plata cotei de 1/2 din valoare, deoarece intimatul nu a avut nicio contribuție în natură să-i confere o sumă cu titlu de sultă ceea ce ar constitui din nou o îmbogățire fără temei.
În drept a invocat dispozițiile art. 304 pct. 7 și 9 cod procedură civilă.
Pentru motivele invocate, a solicitat în baza art. 312 din Codul de procedură civilă admiterea recursului, modificarea hotărârii atacate, în sensul respingerii apelului ca nefondat.
Recursul pârâtei este nefondat, pentru motivele următoare:
Potrivit art. 304 pct. 1 – 9 din Codul de procedură civilă, modificarea sau casarea unor hotărâri se poate cere numai pentru motive de nelegalitate, motive prevăzute expres și limitativ de lege, pentru promovarea recursului.
P. urmare, eventualele motive de netemeinicie a hotărârilor, care vizează stabilirea unei anumite situații de fapt, ca rezultat a modului de apreciere și interpretare a probelor administrate în cauză, sau alte aprecieri ale instanței, lăsate la îndemâna judecătorului, de către legiuitor, nu constituie motive de recurs, în sensul prevăzut de art. 304 Cod procedură civilă, și, ca atare, nu pot fi suspuse examinării de către instanța de recurs.
Aceasta înseamnă că instanța de recurs este competentă să verifice numai în ce măsură au fost corect aplicate dispozițiile de drept material, la situația de fapt stabilită prin hotărârile supuse recursului, și, de asemenea, respectarea dispozițiilor cu caracter procedural invocate de părți, precum și, din oficiu, motivele de nelegalitate de ordine publică, în condițiile prevăzute de art. 306 alin. 2 Cod procedură civilă.
În cauză, urmare aprecierii și interpretării probatoriului administrat în dosar, prima instanță a reținut o anumită situație de fapt, verificată devolutiv de către instanța de apel și modificată.
Față de această situație de fapt, care, conform considerentelor expuse, nu mai poate face obiectul examinării în recurs, Curtea apreciază că dispozițiile de drept material au fost corect aplicate de către prima instanță și, respectiv, de către instanța de apel, așa încât, toate criticile recurentei, ce vizează probele dosarului, sub aspectul evaluării lor prin decizia atacată, nu vor fi primite, iar motivele de modificare a hotărârilor prevăzute de art. 304 pct. 7 și 9 Cod procedură civilă, care vizează lipsa de motivare a hotărârii sau motivarea pe baza unor motive străine de natura pricinii, respectiv lipsa de temei legal, încălcarea sau aplicarea greșită a legii, nu sunt incidente în cauză.
Astfel, instanța de apel a reținut, în raport de probele administrate, componența masei partajabile, modul de dobândire a bunurilor ce aparțin comunității de bunuri, modalitatea în care soții au contribuit la dobândirea bunurilor. Faptul că anumite bunurile incluse la masa de partaj în urma soluționării apelului ar fi fost achiziționate în perioada despărțirii în fapt nu reprezintă un aspect care să afecteze legalitatea deciziei instanței de apel. Nu se poate vorbi despre puterea de lucru judecat a hotărârii de divorț prin care se stabilesc perioadele despărțirii în fapt, deoarece la stabilirea comunității de bunuri și a cotelor de contribuție au fost avute în vedere toate probele administrate, important la determinarea apartenenței bunului la comunitatea de bunuri fiind nu momentul achiziției bunurilor respective, ci momentul dobândirii sumelor de bani care au constituit prețul acestor bunuri. De altfel și acestea reprezintă critici de netemeinicie, întrucât vizează modul în care instanța de apel a stabilit situația de fapt.
Pentru considerentele anterior expuse, Curtea urmează ca, în temeiul art. 312 din Codul de procedură civilă, să respingă ca nefondat recursul pârâtei.
De asemenea, Curtea este ținută să aibă în vedere dispozițiile imperative ale art.. 38 din OUG nr. 80/2013, potrivit cărora:
„În situația în care instanța judecătorească învestită cu soluționarea unei căi de atac ordinare sau extraordinare constată că în fazele procesuale anterioare taxa judiciară de timbru nu a fost plătită în cuantumul legal, va dispune obligarea părții la plata taxelor judiciare de timbru aferente, dispozitivul hotărârii constituind titlu executoriu”.
Din examinarea dosarelor de primă instanță și de apel, se constată că în aceste două faze procedurale s-au aplicat greșit dispozițiile legale privind scutirea de taxe de timbru, reclamantul neplătind taxa datorată. Deși în fața primei instanțe, la debutul judecății, s-a stabilit obligația de plată a taxei de timbru, ulterior, prin încheierea din 23 mai 2015 Judecătoria Drobeta T.-S. a constatat în mod greșit faptul că reclamantul este scutit de taxa judiciară de timbru. Încheierea nu a făcut obiectul vreunei reexaminări, potrivit procedurii prevăzute de lege.
Problema a fost examinată și soluționată irevocabil prin încheierea din 3 iunie 2015 a Curții de Apel C. prin care s-a stabilit că nu îi sunt aplicabile reclamantului în cadrul prezentului proces de partaj dispozițiile art. 8 alin. 1 din Decretul-Lege nr. 118/1990. P. urmare, reclamantul era obligat să plătească taxa judiciară de timbru.
Constatând astfel îndeplinite condițiile imperative prevăzute de art. 38 din OUG 80/2013, respectiv art. 20 alin. 5 din Legea nr. 146/1997 (cu redactare similară) texte care s-au succedat pe parcursul judecății procesului, Curtea va obliga recurentul reclamant la plata taxelor judiciare de timbru aferente judecării în primă instanță în cuantum de 6300 lei și în apel în cuantum de 3150 lei.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII,
DECIDE :
Respinge ca tardiv recursul formulat de recurentul reclamant S. T. deciziei civile nr.32/A/ din 2 martie 2015, pronunțată de Tribunalul M., în dosar nr._, având ca obiect partaj bunuri comune/lichidarea regimului matrimonial.
Respinge ca nefondat recursul formulat de recurenta pârâtă C. (fostă S.) O., împotriva aceleiași decizii.
Obligă recurentul reclamant la plata taxelor judiciare de timbru aferente judecării în primă instanță în cuantum de 6300 lei și în apel în cuantum de 3150 lei.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică de la 01 Iulie 2015.
Președinte, E. S. | Judecător, M. P.-P. | Judecător, Florența C. C. |
Grefier, V. R. |
Red.jud.M.P.-P.
Tehn.MC/3 ex.
Data red. 09.07.2015
j. M.C. O.
A.M.
j.f. A.T.
| ← Strămutare. Sentința nr. 109/2015. Curtea de Apel CRAIOVA | Partaj bunuri comune. Lichidare regim matrimonial. Decizia nr.... → |
|---|
