Ordonanţă preşedinţială. Decizia nr. 416/2015. Curtea de Apel CRAIOVA
| Comentarii |
|
Decizia nr. 416/2015 pronunțată de Curtea de Apel CRAIOVA la data de 23-06-2015 în dosarul nr. 2781/207/2014
Dosar nr._
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CRAIOVA
SECȚIA I CIVILĂ
DECIZIE Nr. 416
Ședința publică de la 23 Iunie 2015
Președinte: - Florența C. C.
Judecător: - L. M. L.
Judecător: - N. D.
Grefier: - A. P.
Pe rol, judecarea recursului formulat de pârâtul T. V. împotriva deciziei civile nr. 332/04.09.2014, pronunțată de Tribunalul O. – Secția I Civilă în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimata reclamantă T. A. E., autoritate tutelară fiind A. T. DIN C. PRIMĂRIEI CARACAL, A. T. DIN C. PRIMĂRIEI OSICA DE JOS, având ca obiect ordonanță președințială.
La apelul nominal, făcut în ședința publică, au lipsit părțile.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință care a învederat instanței că prin încheierea de ședință din data de 21.10.2014, judecarea cauzei a fost suspendată în baza dispozițiilor art. 411 alin. 1 pct. 2 Cod procedură civilă, pentru lipsa nejustificată a părților și că, potrivit referatului întocmit de grefă, la data de 02.06.2015 s-a dispus, din oficiu, repunerea pe rol a cauzei pentru constatarea perimării, după care;
Instanța a invocat din oficiu excepția perimării recursului formulat în cauză, potrivit dispozițiilor art. 416 Cod procedură civilă, având în vedere că de la ultimul act de procedură îndeplinit în cauză a trecut mai mult de 6 luni din vina exclusivă a părților, și a trecut la deliberări asupra excepției.
CURTEA
Asupra recursului de față:
Prin cererea înregistrată la nr._ /30.07.2014, reclamanta T. A. E. a chemat în judecată pârâtul T. V. solicitând instanței ca pe cale de ordonanță președințială să stabilească provizoriu locuința minorei T. A. A., la domiciliul ei situat în Caracal, ., ., până la soluționarea irevocabilă a dosarului de divorț.
Prin sentința civilă nr. 2143 pronunțată la data de 08.08.2014 de Judecătoria Caracal în dosar nr._, s-a respins acțiunea formulată de reclamanta T. A. E. în contradictoriu cu pârâtul T. V., având ca obiect ordonanță președințială.
Împotriva acestei sentințe a declarat apel reclamanta Trăstaru A. E., solicitând admiterea apelului și modificarea sentinței în sensul admiterii cererii de ordonanță președințială și stabilirea domiciliului minorei la mamă.
Prin decizia nr.332 din 4 septembrie 2014 pronunțată de Tribunalul O. în dosarul nr._, s-a admis apelul declarat de apelanta reclamantă T. A. E. domiciliată în Caracal, ., . civile nr.2143 pronunțată la data de 08.08.2014 de Judecătoria Caracal în dosar nr._, în contradictoriu cu intimatul pârât T. V. domiciliat în ., .. 30, județul O., s-a schimbat sentința în sensul că s-a admis cererea.
S-a stabilit locuința minorei T. A. A., născută la data de 22.01.2012, provizoriu, până la soluționarea definitivă a cererii de divorț, la domiciliul apelantei, situat în Caracal, .. 5, ., ..
S-a luat act că apelanta nu solicită cheltuieli de judecată.
Părțile s-au căsătorit la 2.09.2012, din relațiilor lor rezultând minora T. A. A., născută la data de 22.01.2012.
Minora a locuit de la naștere și până la data de 26.08.2014 împreună cu mama sa în Municipiul Caracal, tatăl părăsind domiciliul conjugal cu aproximativ un an înainte.
La data de 26.08.2014 minora a fost luată de către tată din domiciliu și dusă de către acesta la locuința sa aflată în . alături de bunicii paterni.
Potrivit dispozițiilor art. 996 Cod procedură civilă, în cadrul procedurii ordonanței președințiale, reclamantul, care pretinde că exista o aparență de drept, solicită instanței să ordone măsuri provizorii, în cazuri grabnice, pentru păstrarea unui drept, pentru prevenirea unei pagube iminente și care nu s-ar putea apărare, precum și pentru înlăturarea piedicilor ce s-ar ivi cu prilejul unei executări.
Potrivit prevederilor art. 21 alin. 1 din Legea 272/2004 privind protecția și promovarea drepturilor copilului, în cazul în care părinții nu se înțeleg cu privire la locuința copilului, instanța de tutelă va stabili locuința acestuia la unul dintre ei, potrivit art. 496 alin. (3) din Codul civil. La evaluarea interesului copilului instanța poate avea în vedere, în afara elementelor prevăzute la art. 2 alin. (6), și aspecte precum:
a) disponibilitatea fiecărui părinte de a-l implica pe celălalt părinte în deciziile legate de copil și de a respecta drepturile părintești ale acestuia din urmă;
b) disponibilitatea fiecăruia dintre părinți de a permite celuilalt menținerea relațiilor personale;
c) situația locativă din ultimii 3 ani a fiecărui părinte;
d) istoricul cu privire la violența părinților asupra copilului sau asupra altor persoane;
e) distanța dintre locuința fiecărui părinte și instituția care oferă educație copilului.
Astfel ,în mod greșit a apreciat instanța de fond că nu este îndeplinită condiția urgenței în ceea ce privește procedura ordonanței președințiale, natura urgentă a pricinii rezultă chiar din situația minorei, schimbarea bruscă a locuinței acesteia, fără o pregătire psihologică prealabilă, fiind de natură a o afecta emoțional pe minoră, aceasta din urmă fiind puternic atașată de mamă. Având în vedere vârsta fragedă a minorei cât și situația tensionată dintre părinții acesteia, interesul superior al copilului este acela de a se afla într-un mediu familiar, care să îi confere siguranță emoțională, acest mediu fiind locuința mamei în care minora a crescut și s-a dezvoltat până la această vârstă.
În consecință, instanța a apreciat că se impune ca provizoriu, locuința minorei să fie stabilită la mamă.
S-a avut în vedere, pe de o parte, perioada mare de timp care se poate scurge până la soluționarea dosarului de fond, precum și vârsta minorei și faptul că aceasta nu a fost despărțită până în prezent de mama sa.
De, asemenea, măsura nu prejudecă fondul, acesta făcând obiectul dosarului nr._/311/2014 aflat pe rolul Judecătoriei Slatina, unde în urma administrării tuturor probelor, se va putea stabili unde este mai benefic pentru minoră să-i fie stabilit domiciliul.
Împotriva deciziei a formulat recurs pârâtul T. V., criticând-o pentru nelegalitate.
Recursul este perimat.
Din verificarea actelor de la dosar rezultă că ultimul act de procedură a fost îndeplinit la data de 21 octombrie 2014, când cauza a fost suspendată în temeiul dispozițiilor art. 411 alin.1 pct.2 Cod procedură civilă, pentru lipsa nejustificată a părților.
În conformitate cu dispozițiile art.416 Cod pr. civ., orice cerere de chemare în judecată, contestație, apel, recurs, revizuire și orice altă cerere de reformare sau de retractare se perimă de drept, chiar și împotriva incapabililor, dacă a rămas în nelucrare din motive imputabile părții, timp de 6 luni
Constatând că de la data încheierii de suspendare prezenta cauză a rămas în nelucrare mai mult de 6 luni din motive imputabile părții, nemaiîndeplinindu-se nici un act de procedură în vederea judecării cauzei, instanța, în baza art. 416 și urm. Cod procedură civilă, urmează a constata perimat apelul formulat în cauză.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Constată perimat recursul declarat de pârâtul T. V. împotriva deciziei civile nr. 332/04.09.2014, pronunțată de Tribunalul O. – Secția I Civilă în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimata reclamantă T. A. E., autoritate tutelară fiind A. T. DIN C. PRIMĂRIEI CARACAL, A. T. DIN C. PRIMĂRIEI OSICA DE JOS.
Decizie definitivă.
Pronunțată în ședința publică de la 23 Iunie 2015.
Președinte, Florența C. C. | Judecător, L. M. L. | Judecător, N. D. |
Grefier, A. P. |
Red.jud.N.D.
Tehn.M.D.6 ex
J.f.I.R.
J.a.S.O.
C.T.
2.07.2015
| ← Sechestru asigurător. Decizia nr. 3365/2015. Curtea de Apel... | Partaj bunuri comune. Lichidare regim matrimonial. Decizia nr.... → |
|---|
