Partaj bunuri comune. Lichidare regim matrimonial. Decizia nr. 499/2015. Curtea de Apel CRAIOVA
| Comentarii |
|
Decizia nr. 499/2015 pronunțată de Curtea de Apel CRAIOVA la data de 02-09-2015 în dosarul nr. 11561/311/2012
Dosar nr._
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CRAIOVA
SECȚIA I CIVILĂ
DECIZIE Nr. 499
Ședința publică de la 02 Septembrie 2015
Completul compus din:
PREȘEDINTE - M. P.-P.
Judecător - E. S.
Judecător - M. M.
Grefier - V. R.
X.X.X
Pe rol, judecarea recursului declarat de pârâtul M. S., împotriva deciziei civile nr. 304 din 28 aprilie 2015, pronunțată de Tribunalul O., în dosar nr._ și a sentinței civile nr. 8674 din 24 septembrie 2014, pronunțată de Judecătoria Slatina, în dosar nr._, în contradictoriu cu intimata reclamantă O. D. și intimații intervenienti în numele altei persoane O. M., O. A., având ca obiect partaj bunuri comune/lichidarea regimului matrimonial
La apelul nominal făcut în ședința publică, au răspuns recurentul pârât M. S., asistat de avocat C. R., intimata reclamantă O. D. reprezentată de avocat Tudosescu M., lipsind intimații intervenienti în numele altei persoane O. M., O. A..
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care a învederat că recursul a fost declarat și motivat în termen legal, a fost timbrat cu suma de 1921,5 lei, iar prin registratura instanței, la dosar au fost depuse concluzii de către recurentul pârât la data de 01.09.2015, după care:
Instanța, constatând că nu mai sunt formulate alte cereri sau invocate excepții, a apreciat cauza în stare de soluționare și a acordat cuvântul asupra recursului:
Avocat C. R., pentru recurentul pârât, a expus motivele de recurs scrise, arătând că acestea se încadrează în dispozițiile art. 304 pct.6 și 8 din C.P.C. Referitor la suma de 1000 Euro primită de reclamantă de la sora sa, a apreciat că în mod greșit s-a interpretat și aplicat legea, această sumă nu a fost solicitată de reclamantă să se retină ca fiind un bun propriu. A mai susținut că pe tot parcursul căsătoriei reclamanta a pus deoparte toți banii obținuți din salariu personal, la depozite și bănci, recurentul fiind cel care a contribuit la întreținerea copiilor și susținerea tuturor cheltuielilor din gospodărie și achiziționarea bunurilor, ajutat de părinții săi, care au și crescut copiii.
A susținut că instanța de apel a menținut greșit modul de calcul al valorii obiectelor de aur dobândite în timpul căsătoriei, valoarea stabilită prin expertiză este mult prea muncă față de valoarea reală a aurului, aceasta trebuia calculată în funcție de valoarea stabilită de BNR 138 lei/gram) și nu de 75 lei/gram.
Față de motivele expuse a pus concluzii de admiterea recursului, modificarea hotărârilor pronunțate în cauză, reținerea unei cote de 70% pentru recurent la dobândirea bunurilor, retinerea ca pasiv al comunității de bunuri a sumei de 8000 lei, reprezentând împrumut contractat de recurent, stabilirea unei valori a gramului de aur conform pretului folosit de magazinul de specialitate, retinerea la partaj a sumei de_ lei, depozit realizat de reclamantă la Banca Transilvania. Cu cheltuieli de judecată.
Avocat M.Tudosescu, pentru intimata reclamantă O. D., a apreciat legale și temeinice hotărârile pronunțate în cauză și a solicitat respingerea recursului ca nefondat. A învederat că va solicita cheltuielile de judecată pe cale separată.
CURTEA
Asupra recursului civil de față:
Prin sentința civile nr. 8674/24.09.2014, pronunțată de Judecătoria Slatina, în dosar nr._, s-a admis în parte cererea principală formulată de reclamanta O. D. în contradictoriu cu pârâtul M. S..
S-a admis în parte cererea reconvențională formulată de pârâtul/reclamant M. S., în contradictoriu cu reclamanta/pârâtă O. D..
S-a constatat că reclamanta/pârâtă are o cotă de contribuție de 40% la dobândirea bunurilor comune din timpul căsătoriei părților, iar pârâtul/reclamant o cotă de 60%,
S-a constatat că părțile au dobândit în timpul căsătoriei următoarele bunuri: imobil apartament situat în Slatina, . 10, ., ., judetul O., un autovehicul marca Dacia L. cu ., mobila pentru doua dormitoare, o biblioteca, o masa sufragerie, un colțar bucătărie, două birouri, un laptop Acer, un cuier hol, o combină frigorifică INDESIT, o mașină de spălat INDESIT, doua unități PC, un TV Vortex de 17”, suma de 600 lei, 150 g bijuterii de aur, suma de 9221,2 lei din care supusă partajului 7043,3 lei prin scăderea pasivului comunității de bunuri.
S-a constatat ca pasiv al comunității de bunuri suma de 500 Euro, reprezentând în echivalent 2177,9 lei, ce va fi suportată de fiecare parte proporțional cu cota de contribuție revenită fiecărei părți la dobândirea bunurilor comune,
S-a respins cererea principala privind constatarea ca pasiv al comunității de bunuri a sumei de 8500 lei,
S-a respins cererea reconvențională privind constatarea ca pasiv al comunității de bunuri a diferenței dintre suma de 8000 lei și suma de 500 Euro,
S-a dispus ieșirea din indiviziune asupra masei de partajat reținută ca dobândită de părți în timpul căsătoriei.
S-a atribuit reclamantei-pârâte, în natură, bunurile mobile reprezentate de mobila dormitor Valahia, cuier hol, combina frigorifica Indesit, două unități PC, televizor Vortex, 150 g bijuterii de aur, în valoare totală de_ lei, cuprinse în lotul I din raportul de expertiza bunuri mobile incluzând 90 g bijuterii de aur, întocmit de expert M. E.,
S-a atribuit pârâtului/reclamant, în natură, imobil apartament situat în Slatina, . 10, ., autovehicul marca Dacia cu ., dar si bunurile mobile reprezentate de mobila dormitor aura, masa sufragerie, biblioteca, colțar bucătărie, două birouri, laptop ACER, mașină de spălat, în valoare totală de 3573 lei, cuprinse în lotul II din raportul de expertiza bunuri mobile exceptând cele 90 g bijuterii de aur, întocmit de expert M. E.,
A fost obligat pârâtul/reclamant să achite reclamantei/pârâte sulta în cuantum de_ lei, corespunzător cotei acesteia de 40% din dreptul de proprietate deținut asupra imobilului apartament, sultă în cuantum de 3729,60 lei corespunzător cotei reclamantei/parate de 40% deținuta din dreptul de proprietate asupra autovehiculului,
A fost obligată reclamanta/parata să achite paratului/reclamant sulta în cuantum de 6716 lei, corespunzător cotei de 60% deținută de acesta din dreptul de proprietate pentru bunurile mobile reținute în masa de partaj (cu excepția autovehiculului), dar și suma de 360 lei, reprezentând cota de 60% deținută tot de acesta din suma de 600 lei reținută ca făcând parte din masa supusă partajului, suma de 4225,98 lei, reprezentând cota acestuia de 60% din suma de 7043,3 lei, reținută ca făcând parte din masa de partajat.
S-au compensat cheltuielile de judecata făcute de părți.
Pentru a pronunța această sentință, instanța de fond a reținut că așa cum s-a reținut prin încheierea de admitere in principiu pronunțată în dosar, părțile au dobândit în timpul căsătoriei următoarele bunuri: imobil apartament situat în Slatina, . 10, ., ., județul O., un autovehicul marca Dacia L. cu ., mobila pentru doua dormitoare, o biblioteca, o masa sufragerie, un colțar bucătărie, două birouri, un laptop Acer, un cuier hol, o combina frigorifica INDESIT, o mașină de spălat INDESIT, doua unități PC, un TV Vortex de 17”, suma de 600 lei, 150 gr. bijuterii de aur, suma de 9221,2 lei din care supusă partajului 7043,3 lei prin scăderea pasivului comunității de bunuri, iar ca pasiv al comunității de bunuri reținându-se suma de 500 Euro, reprezentând în echivalent 2177,9 lei, ce va fi suportată de fiecare parte proporțional cu cota de contribuție revenită fiecărei părți la dobândirea bunurilor comune, reclamanta/pârâtă având o cotă de contribuție de 40% la dobândirea bunurilor comune, iar pârâtul-reclamant având o cotă de 60%,
În ceea ce privește cererea de sistare a stării de indiviziune, instanța a reținut următoarele,
Conform art.669 C.civ., Încetarea coproprietății prin partaj poate fi cerută oricând, afară de cazul când partajul a fost suspendat prin lege, act juridic ori hotărâre judecătorească,
Totodată, potrivit art.319 C.civ., (1) Regimul matrimonial încetează prin constatarea nulității, anularea, desfacerea sau încetarea căsătoriei, iar potrivit art 320 C.civ., În caz de încetare sau de schimbare, regimul matrimonial se lichidează potrivit legii, prin bună învoială sau, în caz de neînțelegere, pe cale judiciară. Hotărârea judecătorească definitivă sau, după caz, înscrisul întocmit în formă autentică notarială constituie act de lichidare,
Potrivit art 355 C.civ., (1) La încetarea comunității, aceasta se lichidează prin hotărâre judecătorească sau act autentic notarial, iar potrivit art.356 C.civ., Dacă regimul comunității de bunuri încetează prin desfacerea căsătoriei, foștii soți rămân coproprietari în devălmășie asupra bunurilor comune până la stabilirea cotei-părți ce revine fiecăruia,
De asemenea, conform art. 6735 alin. (2) C.proc.civ., Instanța va face împărțeala în natură. În temeiul celor stabilite potrivit alin. 1, ea procedează la formarea loturilor și la atribuirea lor. În cazul în care loturile nu sunt egale în valoare, ele se întregesc printr-o sumă de bani, iar potrivit art. 6739 C.proc.civ. – La formarea și atribuirea loturilor, instanța va ține seama, după caz, și de acordul părților, mărimea cotei-părți ce se cuvine fiecăreia ori masa bunurilor de împărțit, natura bunurilor, domiciliul și ocupația părților, faptul că unii dintre coproprietari, înainte de a se cere împărțeala, au făcut construcții, îmbunătățiri cu acordul coproprietarilor sau altele asemenea,
Așadar, împărțeala sau partajul este operația prin care se atribuie fiecărui coproprietar o parte diviză, determinată materialmente din lucru, în loc de partea indiviză abstractă, pe care o avea până atunci, valoarea părții divize fiind proporțională și echivalentă cu cea a părții indivize anterioare, prin împărțeală punându-se capăt indiviziunii.
Dacă este posibil, partajul se va face în natură iar numai dacă prin împărțeala în natura s-ar ajunge la o fărâmițare excesivă, împărțeala se va realiza prin atribuirea bunului coindivizarului celui mai îndreptățit, cu obligația pentru acesta din urmă de a plăti o sultă celorlalți coindivizari care sa fie egala cu cota-parte ce i se cuvine fiecăruia.
În cauză, pentru formarea loturilor fiind necesare evaluări ale bunurilor, s-a dispus efectuarea de expertize tehnice imobiliare dar și mobiliare, fiind efectuat și depus la dosar raport de expertiză tehnică imobiliară efectuat de către expert P. N. dar și raport de expertiză tehnică imobiliara efectuat de către expert S. C., pe de o parte, iar pe de alta parte, a fost efectuat si depus la dosar raport de expertiza bunuri mobile întocmit de expert M. D. dar si raport de expertiza bunuri mobile efectuat de expert M. E.,
Totodată, s-a efectuat raport de expertiza auto prin care s-a precizat valoarea autovehiculului inclus in masa de partajat,
Cu privire la modul de partajare a bunurilor din masa de partajat, instanța de fond a atribuit în natură pârâtului/reclamant, bunul imobil apartament situat in localitatea Slatina, . si bunul mobil autovehicul marca Dacia cu ., întrucât acesta deține o cota mai mare din dreptul de proprietate asupra bunurilor arătate, fiind si singurul care a solicitat sa îi fie atribuite in natura aceste bunuri,
Prin atribuirea pârâtului/reclamant a acestor bunuri reprezentate de imobil apartament si autovehicul, pentru echivalarea loturilor acesta a fost obligat la plata către reclamanta/pârâtă a unei sulte corespunzătoare cotei acesteia de 40% deținută din dreptul de proprietate asupra bunurilor, iar în acest sens instanța a avut în vedere pentru autovehicul valoarea indicata prin raportul de expertiza întocmit de expert Parnuta C., nefiind contestat de către părți sub niciun aspect acest raport de expertiza, iar pentru bunul imobil raportul de expertiza imobiliara întocmit de expert S. C. fiind cel care reflecta valoarea la care se poate vinde pe piața imobilul, tocmai întrucât aceasta valoare este confirmata prin anunțurile de vânzări bunuri imobiliare depuse la dosar pentru imobile de același fel și aceeași calitate aflate în zona în care este situat imobilul supus partajului,
In ceea ce privește anunțurile depuse la dosar de către expert P. N. dar si de către reclamanta/pârâtă, acestea privesc imobile situate în alte zone mai centrale decât imobilul care face obiectul partajului, unele indicând și o suprafață mai mare dar și spații în plus față de imobilul din cauză (terasa, boxa, sala de mese), prețurile fiind chiar și negociabile, ceea ce confirmă faptul că aceste prețuri sunt postate cu titlu informativ, nereflectând prețul real al unei eventuale tranzacții care în mod evident dacă s-ar efectua o atare tranzacție prețul ar fi mult mai scăzut.
Așadar, prin atribuirea, în natura, către parat/reclamant a imobilului de partajat dar și a autovehiculului, acesta a fost obligat la plata către reclamanta/parata a unei sulte în cuantum de_ lei, corespunzător cotei deținute de aceasta din dreptul de proprietate asupra imobilului, respectiv a unei sulte în cuantum de 3729,60 lei, corespunzător cotei acesteia deținută din dreptul de proprietate asupra autovehiculului.
Referitor la celelalte bunuri mobile, instanța de fond a atribuit paratului/reclamant, în natură, bunurile mobile reprezentate de mobila dormitor aura, masa sufragerie, biblioteca, colțar bucătărie, două birouri, laptop Acer, mașină de spălat, aceste bunuri fiind în posesia paratului/reclamant iar reclamanta/parata nesolicitând niciunul din aceste bunuri, iar în ceea ce privește bijuteriile de aur reținute ca făcând parte din masa de partajat, aceste au fost atribuite, în natura, în totalitate către reclamanta parata, tocmai întrucât potrivit procesului verbal întocmit de părți aceste bijuterii sunt în posesia reclamantei/pârâte, fiind si singura care a solicitat atribuirea acestora,
De asemenea, pentru echivalarea cât mai mult în natură a loturilor pentru a nu împovăra vreuna din părți în detrimentul celeilalte la plata unor sume de bani ridicate, instanța a atribuit reclamantei pârâte, în natură, mobila dormitor Valahia, cuier hol, combina frigorifica Indesit, dar și doua unități PC, televizor Vortex, acestea din urma chiar reclamanta pârâtă solicitând a-i fi atribuite.
Cu privire la valoarea acestor bunuri mobile, instanța a avut în vedere raportul de expertiză întocmit de expert M. E., tocmai întrucât acesta este singurul necontestat de niciuna din părți, celălalt raportul de expertiză întocmit de expert M. D. fiind contestat de către paratul/reclamant,
Așadar, instanța de fond a constatat ca valoarea bunurilor atribuite în natura paratului reclamant, potrivit raportului de expertiza întocmit de expert M. E., este de 3573 lei, iar valoarea bunurilor atribuite în natura reclamantei parate, potrivit aceluiași raport de expertiza, este de_ lei,
Cum pârâtul reclamant deține o cota de 60% din dreptul de proprietate asupra bunurilor iar reclamanta pârâta o cota de 40%, pentru echivalarea loturilor, aceasta a fost obligată la plata către pârâtul reclamant a unei sulte de 6716 lei, corespunzător cotei acestuia deținută din dreptul de proprietate,
Totodată, fiind reținută ca făcând parte din masa de partajat suma de 600 lei, aflată în posesia reclamantei pârâte potrivit răspunsului la interogatoriu, aceasta a fost obligată la plata către paratul reclamant a sumei de 360 lei, corespunzător cotei acestuia de 60%, dar si la plata sumei de 4225,98 lei, corespunzător aceleiași cote de 60% deținuta din suma de 7043,3 lei (rezultata ca urmare a scăderii pasivului comunității de bunuri în cuantum de 2177,9 lei din suma de 9221,20 lei, reținută ca făcând parte din masa de partajat) si care se afla tot în posesia reclamantei pârâte, fiind în conturile aflate pe numele acesteia la Banca Transilvania.
Cu privire la cheltuielile de judecată, în conformitate cu art.276 C.proc.civ., acestea au fost compensate, dat fiind faptul că partajul profită tuturor părților în litigiu, procesul purtându-se din vina părților ce nu au ajuns la o înțelegere, iar cererile părților au fost de asemenea admise în parte fiecare din acestea.
Împotriva acestei sentințe și a încheierii de admitere în principiu au declarat apel apelanta reclamantă O. D. și apelantul pârât M. S..
Apelanta reclamantă O. D. a solicitat admiterea apelului, schimbarea în parte a hotărârii și a încheierii de admitere în principiu în sensul reținerii unei cote de contribuție de 50% pentru fiecare dintre părți, reținerea pasivului comunității de bunuri reprezentat de împrumutul de 8.500 lei contractat la CAR Sanitar, scoaterea de la masa de partaj a bijuteriilor din aur și obligarea pârâului la cheltuieli de judecată.
In motivarea cererii a arătat că în ce privește reținerea cotelor de contribuție pe toată durata căsătoriei, ea a realizat venituri salariale așa cum rezultă din carnetul de muncă depus la dosarul cauzei iar în afara veniturilor salariale, obținea venituri din vânzarea produselor cosmetice.
De asemenea, a menționat că pentru achiziționarea imobilului apartament situat în Slatina a fost ajutată cu o sumă de bani de către părinții săi, bani care proveneau din vânzarea unui imobil în Drăgănești O., .> In ce privește împrumutul de 8.500 lei la CAR – Sanitar menționează că suma a fost folosită în interesul familiei, astfel că se impunea reținerea acestei sume la masa de partaj.
In mod greșit s-a reținut la masa de partaj cantitatea de 150 gr. bijuterii din aur întrucât în realitate aceste bijuterii nu au existat.
Apelantul pârât M. S. în apelul formulat a arătat că pe parcursul anilor de căsătorie a avut venituri salariale mai mari de decât ale intimatei reclamante, conform înscrisurilor provenite de la locul de muncă, a primit ajutor material direct de la părinții săi, iar în comparație cu el intimata reclamantă a avut venituri mult mai mici și în permanență a avut depozite la bănci pe care le-a plătit din banii comuni.
A apreciat că, în mod greșit a reținut ca făcând parte din masa partajabilă numai suma de 9.221,2 lei reprezentând depozitele reclamantei la Banca Transilvania în condițiile în care din adresa de la această bancă rezultă că aceste depozite au fost în sumă de 13.469 lei.
Totodată, instanța nu a reținut ca făcând parte din comunitatea de bunuri suma de 2.159 lei ca fond la CAR Sănătate așa cum era la 14.03.2012.
A subliniat că de-a lungul căsătoriei reclamanta O. D. a pus deoparte toți bani pe care i-a obținut din salariul personal, el fiind singurul care a contribuit la întreținerea copiilor și a tuturor cheltuielilor gospodăriei.
Este nemulțumit și de faptul că instanța de fond nu a reținut ca pasiv al comunității suma de 8.000 lei, împrumut efectuat la CAR Artrom în anul 2012, pentru că din această sumă a achitat o parte din împrumutul anterior din anul 2007.
A apreciat că instanța în mod greșit a respins obiecțiunile formulate la raportul de expertiză efectuat în cauză privind bijuteriile de aur deoarece valoarea este mult prea mică față de valoarea reală.
A criticat și faptul că nu s-a reținut contribuția lui la anveloparea blocului, acțiune ce s-a efectuat după plecarea reclamantei din domiciliul comun.
Apelantul pârât M. S. a formulat întâmpinare la cererea de apel formulată de O. D. prin care a solicitat respingerea apelului pentru următoarele motive:
In principal nu este de acord cu reținerea unei cote de 50% pentru fiecare parte, reținerea la masa de partaj a sumei de 8.500 lei și scoaterea de la masa de partaj a bijuteriilor, având în vedere că sunt neîntemeiate.
In acest sens a arătat că din anul 1991 și până în anul 2000 părțile au locuit în casa părinților săi din . i-au dat în anul 1997 o sumă necesară pentru achiziționarea unui autoturism Dacia 1310.
Susținerea apelantei despre faptul că ar fi avut venituri pe toată perioada căsătoriei nu sunt dovedite cu nimic având în vedere că între anii 1991-1994 aceasta a urmat cursurile școlii postliceale, cursuri de zi, neavând niciun venit iar între anii 2008-2009 a urmat a doua școală postliceală, taxa fiind achitată de către el.
In ce privește suma de 8.500 lei angajată de către apelantă la CAR Sanitar în data de 14.03.2012, aceasta nu s-a folosit pentru cheltuieli în domiciliul conjugal.
Referitor la bijuterii a precizat că sunt două procese verbale încheiate la părăsirea apartamentului de către apelantă, unul la 13.04.2012 și altul în 22.04.2012, înscrisuri valabile fără nicio urmă de falsificare.
Apelanta O. D. a formulat întâmpinare la apelul formulat de M. S., solicitând respingerea apelului ca nefondat și obligarea pârâtului reclamant la plata cheltuielilor de judecată.
A menționat că pe toată durata căsătoriei a realizat venituri salariale așa cum rezultă din carnetul de muncă iar în perioada căsătoriei a contractat mai multe împrumuturi la CAR Sanitar, împrumuturi ce erau folosite în interesul familiei.
In ce privește suma de 1000 euro aflată în depozit la Banca Transilvania, aceasta provenea de la sora sa și era destinată unei intervenții chirurgicale ce urma să fie efectuată de mama sa.
In ce privește reținerea sumei de 2850 lei, acest motiv este inadmisibil deoarece este solicitat direct în calea de atac.
Referitor la împrumutul contractat de către pârâtul reclamant, a menționat că acesta nu a fost folosit în interesul familiei ci în interes personal.
Motivul cinci de apel este nefondat întrucât în mod corect instanța de fond a respins obiecțiunile la rapoartele de expertiză.
Prin decizia civilă nr. 304 din 28 aprilie 2015, pronunțată de Tribunalul O., în dosar nr._, s-au respins apelurile declarate de apelanta reclamantă O. D. și de apelantul pârât M. STELIANîmpotriva încheierii de admitere în principiu din data de 12.02.2014 și a sentinței civile nr.8674/24.09.2014, pronunțate de Judecătoria Slatina, în dosar nr._, în contradictoriu cu intimații intervenienți în numele altei persoane O. M. și O. A., ca nefondate.
S-au compensat cheltuielile de judecată și a fost obligată apelanta reclamantă la 1000 lei cheltuieli, reprezentând onorariul avocat.
Analizând apelul formulat de apelanta reclamantă O. D., tribunalul a constatat că este nefondat deoarece instanța de fond în mod corect a reținut o contribuție de 40% pentru reclamantă și 60% pentru pârât, având în vedere faptul că pârâtul a avut venituri salariale mai mari, iar pe de altă parte, între anii 1991-1994 a urmat cursurile Școlii postliceale curs de zi, neavând niciun venit.
La acestea se adaugă și faptul că în perioada 1991-2000 părțile au locuit împreună cu părinții pârâtului în . acestuia l-au ajutat cu bani pentru autoturismul Dacia 1310 iar în anul 2000 i-au dat suma de 30.000 lei pentru cumpărarea apartamentului.
Este adevărat că și părinții reclamantei au ajutat-o cu o sumă de bani după vânzarea imobilului din orașul Drăgănești, însă per total, instanța de fond a avut în vedere faptul că pârâtul reclamant a avut pe parcursul căsătoriei venituri mult mai mari decât ale reclamantei pârâte, cu aproximativ 20%, fapt pentru care a reținut cota de 60% pentru pârât și 40% pentru reclamantă.
Cu privire la faptul că nu s-a reținut la masa de partaj suma de 8.500 lei împrumutul contractat la CAR Sanitar în timpul căsătoriei la data de 14.03.2012, instanța de fond în mod corect a reținut că suma de 8.500 lei nu s-a folosit pentru comunitate ci în mod personal de către apelanta reclamantă după despărțire, având în vedere că în această perioadă părțile erau în divorț, introdus la 16.06.2011 și soluționat la 18.05.2012.
In mod corect a fost reținută la masa de partaja cantitatea de 150 grame bijuterii de aur deoarece acestea au fost confirmate prin procesul verbal din 13.04.2012 și 24.04.2012, procese verbale necontestate de reclamantă.
Analizând apelul formulat de apelantul pârât M. S., tribunalul a constatat că este nefondat pentru următoarele motive:
In ce privește cota de contribuție a soților la dobândirea bunurilor comune, instanța de fond a apreciat în mod corect contribuția acestora pe baza salariilor realizate și probelor administrate în cauză.
Referitor la faptul că instanța de fond a reținut ca făcând parte din masa partajabilă numai suma de 9.221,2 lei reprezentând depozitele reclamantei la Banca Transilvania, în condițiile în care din adresa de la această bancă rezultă că aceste depozite au fost în sumă de 13.469 lei, tribunalul a apreciat că în mod corect s-a reținut numai suma de 9.221,2 lei deoarece suma de 4.247,8 lei reprezintă echivalentul la 1000 euro iar acesta potrivit extrasului Wester Union, fila 339 reprezintă o sumă proprie reclamantei fiind trimisă de către o terță persoană doar acesteia, neintrând în comunitatea de bunuri (expeditor V. R.).
In ce privește suma de 8.000 lei, în mod corect instanța de fond a reținut ca făcând parte din datorii de familie doar suma de 500 euro prin chitanța depusă la dosar, restul chitanțelor depuse de pârâtul reclamant fiind anterioare împrumutului CAR făcut de acesta, nu pot proba faptul că aceste cheltuieli au fost făcute din suma respectivă de 8.000 lei.
In ce privește obiecțiunile la raportul de expertiză privind valoarea bijuteriilor, în mod corect au fost respinse de instanța de fond întrucât valoarea stabilită de BNR pentru aur, nu reprezintă valoarea la care se vinde pe piața liberă gramul de aur prelucrat.
Referitor la faptul că nu a fost reținută la masa de partaj anveloparea blocului și suma de 2.859 lei, tribunalul a apreciat că în mod corect nu au fost reținută la masa de partaj aceste aspecte deoarece prin cererea reconvențională formulată la 13.02.2013 nu s-a solicitat aducerea la masa de partaj a sumei respective și nici anveloparea apartamentului.
Pentru aceste considerente, tribunalul a respins apelurile formulate, constatând că instanța de fond a dat o interpretare corectă cererilor formulate în raport cu probele administrate în cauză și să compenseze cheltuielile de judecată.
Împotriva celor două hotărâri a declarat recurs pârâtul M. S., criticându-le pentru nelegalitate și netemeinicie.
În motivarea recursului pârâtul a arătat că în mod greșit s-a reținut de către instanțe ca făcând parte din masa partajabilă numai suma de 9221,2 lei, reprezentând depozitele reclamantei la Banca Transilvania, în condițiile în are din adresa de la această bancă rezultă că aceste depozite au fost în sumă de_ lei.
În acest sens a observat că, suma de 9221,2 lei însumată cu suma de 4247,8 lei ( bani referitor la care reclamanta spune că sunt de la sora sa) duce la suma de_ lei respectiv depozitul de la Banca Transilvania ; aceste calcule le-a apreciat ca fiind eronate, astfel că, revine și precizează că depozitul de la Banca Transilvania este în sumă de_ lei și trebuie apreciat ca făcând parte din bunurile dobândite în timpul căsătoriei. Aprecierea instanței că suma primită de reclamantă prin WESTERN UNION de la o terță persoană este o sumă proprie reclamantei si trebuie scăzută din acel depozit bancar este o soluție greșită pentru că, reclamanta a vrut să demonstreze că, a fost ajutată în dobândirea bunurilor, nu că o parte din banii din depozitul respectiv sunt bani proprii, nesolicitând acest lucru ; s-a reținut bine că, nu a contribuit cu acești bani la bunurile comune dar, nu trebuie reținuți ca bani proprii; a se observa că depozitele de la Banca Transilvania sunt în perioada 8-10-2011 până în 7-03-2012 iar suma a fost primită în data de 14 septembrie 2010 .
Deci, comunitatea de bunuri trebuie apreciată ca fiind formată din bunurile dobândite
în timpul căsătoriei, în speță depozitul bancar nu și banii primiți de la sora sa în
septembrie 2010 care nu au fost solicitați, nici de reclamantă și nici de reclamant a fi
reținuți ca fiind dobândiți în timpul căsătoriei.
2. Totodată instanța nu a reținut ca făcând parte din comunitatea de bunuri suma de 2859 lei ca fond la CAR Sănătate, așa cum era la 14.03.2012 format de către intimata reclamantă în timpul căsătoriei și solicitat a fi reținută ca fiind sumă de bani dobândită în timpul căsătoriei.
Pârâtul a mai susținut și faptul că reclamanta O. D. peparcursul întregii căsătorii a pus deoparte toții bani pe care i-a obținut din salariul personal, la depozite si bănci si alte moduri de depozitare abanilor, acesta fiind efectiv singurul care a contribuit la întreținerea copiilor și susținerea tuturor cheltuielilor gospodăriei inclusiv achiziționarea bunurilor, ajutat de părinții săi, având în vedere că până în anul 2000 a locuit în casa acestora din Mărunței, care au crescut copiii, ulterior ajutorul s-a păstrat prin contribuțiile majore cu diverse produse când s-au mutat la Slatina: la acestea se adaugă sume de bani substanțiale la achiziționarea apartamentelor, cota 75% din valoarea apartamentului cu 2 camere, a autoturismului, a mobilei de dormitor etc.
Cu privire la pârâta O. D., pârâtul a solicitat să se observe că aceasta susține că, locuiește într-un apartament în baza unui contract de comodat: de fapt acest apartament este achiziționat pe numele soțului sorei sale cu banii plătiți de soția sa - din veniturile reclamantului -, a se observa că,acesta a fost achiziționat în timpulcăsătoriei din banii săicomuni: depozitele dela Banca Transilvania au fost lichidate, toate, în perioada 12-martie_12, a făcut un împrumut la CAR SANITAS în luna martie 2012, perioade ce corespund cu anunțul din ziar privind vânzarea apartamentului unde acum stă cu „chirie" - 5-03-2012 -, cu data achiziționării acestuia 28 martie 2012, respectiv cu perioada în care s-a încheiat acel contract de comodat - 2-04-2012 ; acesta este profilul adevărat al fostei soții care, a spus că niciodată nu a avut bijuterii de aur (contrar fotografiilor de la dosar și chitanței semnate chiar de aceasta când a plecat din domiciliu referitor la însușirea a 150 gr de aur), niciodată nu a avut depozite la bancă (contrar adresei de la Banca Transilvania)!
3. A apreciat de asemenea ca o aplicarea greșită a legii și nereținerea ca pasiv al comunității de bunuri suma de 8000 lei, împrumut efectuat de acesta la C.A.R. ARTROM în anul 2012 și din această sumă de bani a achitat o parte dinîmprumutul anterior, dinanul 2007 de la OTP BANK și alte datoriigospodărești conform facturilor. Din extrasul de cont de la BCR rezultă că la data de 31-01-2012 avea o datorie de 2546 lei (descoperire de card) comparativ cu intimata reclamantă care avea depozit în cont la CAR Sanitas, în sumă de 2859 lei.
A se observa cele 9 chitanțe depunere cont curent la OTP BANK precizează că, acesta este contul pârâtului privind împrumutul de 10.000 euro iar sumele de bani depuse provin de la pârât în cuantum de 225 euro lunar, reclamanta nu făcea decât serviciul să-i depună pentru că pleca sau se ducea la serviciu la acele ore și era mai ușor de deplasat la bancă, altfel nu avea cum, din salariul de asistentă medicală să achite lunar 1100 lei lunar, mai ales că, aceasta se plângea mereu că nu are bani; comparând fluturașii de salariu ai reclamantei din anul 2006, aproximativ 700 lei /lunar, respectiv apoi 1200-1300 lei cu veniturile pârâtului, se poate observa că peaceeași perioadă pârâtul avea salariu de două ori și jumătate mai mare.
4. Instanța de apel a menținut greșit modul de calcul al valorii obiectelor de aur dobândite în timpul căsătoriei și criticat de pârât atât la fond în obiecțiuni cât și în apel.
a) privind expertiza bunuri mobile, pârâtul a criticat faptul că, valoarea, bijuteriilor de aur este mult prea mică față de valoarea reală a aurului, având în vedere
faptul că au cumpărat aceste bijuterii ca achiziții, valoarea acestora crescând sau
cel puțin neînjumătățindu-se, așa cum a reținut expertul numit în cauză, 75 lei /gram ;
apreciind că, valoarea aurului trebuie calculată în funcție de valoarea stabilită de BNR (138 lei/gram) sau cel puțin cum este practicat de către magazinele care comercializează
astfel de produse (Bijuteria Slatina 176 lei /gram )așa cum a solicitat și demonstrat
cu înscrisurile de puse la dosar.
Pârâtul a mai susținut că este o aplicare greșită a legii prin calcularea valorii aurului reținut ca fiind de pe piața liberă, în funcție de valorile de la casele de amanet; orice expertiză care implică raportarea valorii lacursul leu /euro se face înfuncție de cursul BNR.
A mai precizat că, chiar așa cum este stabilită de către expert, valoarea gramului de aur este voit greșită: expertul precizează că, a calculat valoarea aurului folosindu-se de datele obținute de pe INTERNET: aur.24 ro, dar, accesând acest site, se observă că, valoareaa 150 gr aur nueste de_ lei cide _ lei.
5. Consideră pârâtul că aplicarea greșită a legii se regăsește și în modul în care s-a apreciat că au contribuit în cote egale la dobândirea bunurilor, în final acordându-i-se pârâtului o majorare de numai 10%, respectiv cota de 60 % din valoarea bunurilor, demonstrând că, pe parcursul anilor de căsătorie a avut venituri salariale mult mai mari decât ale intimatei reclamante O. D., conform înscrisurilor provenite de la locurile de muncă, a primit ajutor material direct de la părinții săi care auînstrăinat o garsonieră, a obținut veniturisubstanțiale din activități desfășurate în afara serviciului, toate aceste venituri folosindu-se direct la obținerea bunurilor comune dobândite în timpul căsătoriei: apartamentul cu 4 camere din . după înstrăinarea celui cu 2 camere din . autoturism, mobilă pentru apartament, bunuri casnice, aur, etc., în comparație cu acesta intimata reclamantă a avut venituri mult mai mici si nu este de neglijat nici faptul că, aceasta pe tot parcursul căsătoriei a avut depozite la instituții bancare, depozite pe care nu Ie-a recunoscut dar, o parte din acestea au fost descoperite, respectiv depozitele de la Banca Transilvania. În această situație a apreciat că trebuie reținut că, a avut o contribuție mai mare la dobândirea bunurilor comune, respectiv de 70% așa cum a solicitat în cererea
reconvențională și cum a dovedit și cu înscrisurile depuse la instanța de fond: cartea
de muncă, adeverința Hidroconstrucția Sucursala O. inferior, adeverința oct. 1999 s.c
IATSA Slatina 1 s.a., iunie 2001 suma de 2900.000 lei lunar, M. AUTO, TMK
ARTROM :_ lei lunar, februarie 2012 - suma de 2685 lei lunar, fișa
fiscală pentru anul 2011 cu un venit de aproximativ 3000 lei lunar, dovada deplasare în
Italia ca inginer cu retribuție de 35 euro/zi.
Prezumția participării în mod egal la dobândirea comunității de bunuri a fost greșit aplicată în condițiile concrete prezentate și dovedite .
Solicită admiterea recursului, modificați IAP și a celor două hotărâri așa cum a solicitat, respectiv reținerea unei cote de 70% în favoarea sa la dobândirea bunurilor, reținerea ca pasiv al comunității de bunuri a sumei de 8000 lei, reprezentând împrumutul contractat de pârât, stabilirea unei valori a gramului de aur conform prețului folosit de magazinul de specialitate reținereala masa de partaj a sumei de_ lei, reprezentând depozitul realizatde reclamantă la Banca Transilvania, cu cheltuieli de judecată.
În drept a invocat art. 304 punct. 6 și 9 Cod procedură civilă.
Recursul este nefondat.
Criticile formulate de recurentul M. S. pot fi încadrate în motivul de recurs prevăzut de art.304 pct.9 Cod procedură civilă ce se poate invoca atunci când „hotărârea este lipsită de temei legal ori a fost dată cu interpretarea și aplicarea greșită a legii”, însă acest motiv nu este incident în speță.
Critica privind stabilirea greșită a contribuției soților la dobândirea bunurilor comune, cu trimitere la probele administrate în cauză vizează un aspect de netemeinicie a hotărârilor atacate, excede controlului de legalitate al instanței de recurs, fiind atributul instanțelor devolutive astfel că nu poate fi analizată.
Criticile referitoare la activul și pasivul masei devălmașe, respectiv omisiunea de a reține alături de depozitele de la Banca Transilvania și a sumei de 1000 euro, echivalent în lei 4247,8 lei, precum și a pasivului de 8000 lei, nu pot fi reținute, instanțele argumentând corect atât în încheierea de admitere în principiu cât și în cele două hotărâri, de ce nu au fost reținute.
S-a apreciat că suma de 1000 euro primită de reclamantă conform extrasului Western Union este o sumă proprie, fiind trimisă de o terță persoană, iar din obligația contractată de pârât, respectiv împrumutul CAR din 2012, s-a reținut ca făcând parte din datoriile familiei doar suma de 500 euro reprezentând ratele aferente creditului contractat de ambele părți de la OTP Bank pentru achitarea apartamentului supus partajului.
Celelalte chitanțe depuse de pârâtul recurent nu au fost avute în vedere întrucât purtau o dată anterioară împrumutului CAR efectuat de acesta.
Nu poate fi primită nici critica referitoare la omisiunea instanțelor de a include în masa devălmașă suma de 2859 lei reprezentând fond CAR Sănătatea pe numele reclamantei întrucât această sumă a fost solicitată de pârât direct în apel, nefiind solicitată la instanța de fond,deci fiind o cerere nouă, instanța de apel a făcut în mod corect aplicarea art.294 cod procedură civilă de la 1865,text potrivit căruia, în apel nu se poate schimba calitatea părților,cauza sau obiectul cererii de chemare în judecată,nu se pot face alte cereri noi.
Instanțele și-au însușit în mod corect punctul de vedere al expertului în ceea ce privește evaluarea bijuteriilor din aur, întrucât acestea au fost evaluate conform valorii de piață la momentul efectuării expertizei și nu la valoarea aurului practicată de BNR,astfel încât nu poate fi primită nici critica referitoare la evaluarea obiectelor din aur dobândite în timpul căsătoriei.
În consecință, criticile fiind neîntemeiate urmează să fie înlăturate și pe cale de consecință, în baza art.312 alin.1 Cod procedură civilă recursul să fie respins ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge ca nefondat recursul declarat de pârâtul M. S., împotriva deciziei civile nr.304 din 28 aprilie 2015, pronunțată de Tribunalul O., în dosar nr._ și a sentinței civile nr. 8674 din 24 septembrie 2014, pronunțată de Judecătoria Slatina, în dosar nr._, în contradictoriu cu intimata reclamantă O. D. și intimații intervenienți în numele altei persoane O. M., O. A..
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică de la 02 Septembrie 2015.
Președinte, M. P.-P. | Judecător, E. S. | Judecător, M. M. |
Grefier, V. R. |
Red.jud.M.M.
Tehn.MC/6 ex.
Data red.24.09.2015
j.a. I. B.
O. C.
j.f. C.S.
| ← Ordonanţă preşedinţială. Decizia nr. 416/2015. Curtea de... | Strămutare. Sentința nr. 109/2015. Curtea de Apel CRAIOVA → |
|---|
