Partaj bunuri comune. Lichidare regim matrimonial. Decizia nr. 173/2015. Curtea de Apel CRAIOVA
| Comentarii |
|
Decizia nr. 173/2015 pronunțată de Curtea de Apel CRAIOVA la data de 10-03-2015 în dosarul nr. 22816/215/2008*
Dosar nr._
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CRAIOVA
SECȚIA I CIVILĂ
DECIZIA Nr. 173
Ședința publică de la 10 Martie 2015
Completul compus din:
PREȘEDINTE M. P.
Judecător A. M.
Judecător S. A. C.
Grefier E. O.
Pe rol, rezultatul dezbaterilor din data de 03 Martie 2015, privind judecarea recursului declarat de recurenta-reclamantă V. M. E., împotriva deciziei civile nr.743 din 07 Octombrie 2014, pronunțată de Tribunalul D., Secția Minori și Familie, în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimatul pârât P. C. M., având ca obiect partaj bunuri comune/lichidarea regimului matrimonial.
Dezbaterile asupra fondului au avut loc în ședința publică de la data de 03 Martie 2015 și au fost consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, care face parte integrantă din prezenta hotărâre, iar prin serviciul registratură, intimatul pârât P. C. M. a depus note scrise, înregistrate sub nr._/09.03.2015.
Astfel, față de consemnările din încheiere, s-a trecut la soluționarea recursului de față.
CURTEA
Asupra recursului de față:
Prin sentința civilă nr. 3666/08.03.2012, pronunțată de Judecătoria C., în dosarul nr._, a fost admisă în parte acțiunea formulată de reclamanta P. M. E., împotriva pârâtului P. C. M. și cererea reconvențională așa cum au fost precizate.
S-a dispus ieșirea din indiviziune a părților.
A fost omologat raportul de expertiză întocmit în cauză de expert I. M. G. în varianta VI.
A fost omologat raportul de expertiza întocmit de expert P. I. (construcții) în varianta I și raportul întocmit de expert Nicolita L. in varianta 1 din suplimentul la raportul de expertiza - anexa Bis din răspunsul la obiecțiuni.
A fost atribuit reclamantei lotul I compus din teren curți construcții in suprafața din acte 212 m.p., din măsurători 204,50 m.p., situat in C., .. 90 actual 102 bis, cu număr cadastral_; teren curți construcții în suprafața de 984,27 m.p. situat în intravilanul comunei Vaideeni, ., punctul Săliștea Casei, număr cadastral 784, nr. CF 472; teren în suprafața de 3106,11 m.p. situat în extravilanul comunei Vaideeni, ., punctul Săliștea Casei cu număr cadastral 785, nr. CF 473; casa cu trei camere și sala in . si următoarele bunuri mobile: mobila bar, 3 scaune plus 2 corpuri rafturi, sistem audio plus 5 boxe, mașina de spălat, combina frigorifica Indesit, aragaz cu butelie, storcător fructe, toaster, mașina de spălat vase, 3 covoare, măsuța de calculator, calculator cu monitor si 2 boxe, imprimanta si microfon, suport TV suspendat, 2 noptiere, saltea de pat si doua dulapuri 2 icoane pictate lemn 2 fotolii si masa de nuiele, cergă de lână, perdele de voal, 2 galerii, 2 draperii, un stepper, o perdea de schimb, pereche de clăpari, 2 suporți magnetici un grătar din cărămidă, una masa gradina si 4 scaune, aparat de sudura, flex, cușca câine, lada frigorifica autor,, mașina de sădit, 50 de cărți, 5 monede de argint, 10 bancnote vechi, un aparat foto, mașina de tuns iarba, mobila dormitor pentru copii, 3 lenjerii pat, vesela bucătărie, doua canapele, o pereche de schiuri.
Reclamanta a primit sultă de la lotul II suma de_ lei.
A fost atribuit pârâtului lotul nr. II compus din teren în suprafața de 456 m.p. situat in ., T16, P6, corp de proprietate 9/2(1/9/A/2) cu nr. cadastral 1310/9/2 și în indiviziune cota de 1/35 din suprafața de 2446 m.p. cu nr. cadastral 1310/36, casa compusă din parter, etaj și mansardă, situată în C., .. 104 cu împrejmuire si cușca de câine, precum și următoarele bunuri: aragaz Zanussi, hota Zanussi, centrala termica Vaillant, 4 jaluzele verticale – 22 m2, 2 jaluzele orizontale 1,25 m2, 11 corpuri iluminat interior, 2 corpuri iluminat exterior, un raft de lemn in debara, set unelte gospodărie – grebla, topor,, cazma, sapă, furtun de gradina, fierăstrău electric, autoturism Renault Clio Symbol Expresion, raft metalic, pat, set de burghiuri.
A fost obligat pârâtul la plata sumei de_ lei reprezentând sulta către reclamantă.
A fost stabilit termen pentru plata sultei 6 luni de la rămânerea definitiva a prezentei sentințe.
A fost respins capătul de cerere privind dreptul de creanța formulată de reclamantă.
S-a dispus compensarea cheltuielilor de judecata.
Pentru a se pronunța astfel, instanța a reținut că prin acțiunea înregistrată sub nr._, reclamanta P. M. E. a chemat în judecată pe pârâtul P. C. M., pentru partaj bunuri comune.
În motivarea acțiunii, reclamanta a arătat că s-a căsătorit cu pârâtul la data de 27.08.2000, căsătorie care a fost desfăcută prin s.c.nr._/23.06.2008 pronunțată de Judecătoria C., iar în timpul căsătoriei au dobândit următoarele bunuri: - teren curți-construcții în suprafață de 987,27 mp, situat în intravilanul comunei Vaideeni, . Casei”, județul V. împreună cu o casă de locuit în suprafață de 54,50 mp, construită din cărămidă acoperită cu țiglă compusă din 3 camere și sală; - un teren situat în extravilanul comunei C., județul D., în suprafață de 456 mp, ce reprezintă corpul de proprietate 9/2/1/9A/2 cu nr. cadastral provizoriu 1310/9/2, situat în . P 6, în indiviziune cota de 1/35 din suprafața de 2446 mp, ce reprezintă . situat în intravilanul municipiului C., .. 90, actual nr. 102 bis, compus din teren intravilan, cu destinația curți – construcții, în suprafață de 212 mp; - o casă P+1, în suprafață construită desfășurată 155,88 mp, situată în C., .. 104; - un autoturism Renault Clio Symbol Expression 1,48 V și bunuri mobile, conform anexei, respectiv: mobila bar, scaune bar,, corpuri rafturi bar, canapele, masa TV, sistem audio, 5 boxe, subwoofer, mașina de spălat vase, masa bucătărie scaune inox si lemn, combina frigorifica Indesit, aragaz cu aprindere electrica Zanussi, aragaz, butelie de aragaz,, hota Zanussi, mobila bucătărie, chiuveta inox, centrala termica Vaillant, calorifere, storcător de fructe, toaster, mixer de bucătărie, chiuveta, cada, vas WC, bideu mașina spălat rufe, rafturi inox baie, covor, biblioteca unitate de calculator, tastatura calculator monitor calculator, boxe calculator, imprimanta, căști, microfon calculator,, televizor, suport suspendat TV, pat, noptiere,, saltea pat dulapuri, telefon fix, telefon mobil, rafturi lemn cămara, icoane pictate pe lemn, set nuiele (masa si doua fotolii), cergă lână, jaluzele verticale, jaluzele orizontale, corpuri iluminat interior, corpuri iluminat exterior, perdele voal, galerii, draperii, bicicleta medicinala, stepper,, pereche schiuri, pereche clăpari, suporți magnetici auto pentru schiuri, grătar cărămida gradina, leagăn lemn cu rama metalica pentru gradina, masa gradina, scaune gradina, șezlong gradina, roaba gradina, set unelte gradina – grebla, lopata, cazma, sapa, furtun gradina, ventilator, aparat de sudura, polizor electric, gard metalic, cușca câine, lada frigorifica auto, rachete tenis, set burghiuri, fierăstrău electric, mașina de găurit, cărți, monede de argint vechi, bancnote vechi.
A solicitat partajarea bunurilor în cotă de 10% pentru pârât și 90% pentru reclamantă, arătând că a avut venituri de 4 ori mai mari decât cele ale pârâtului.
În ceea ce privește bunurile enumerate la pct. 1, 2, 3, reclamanta a arătat că l-a dobândit prin contribuția sa exclusivă, respectiv prin contractarea unor credite.
În cauză, pârâtul a formulat întâmpinare și cerere reconvențională, solicitând excluderea de la masa partajabilă și calificarea de bunuri proprii a următoarelor bunuri, pe care le-a dobândit anterior căsătoriei cu reclamanta: o canapea, o masă TV, o unitate de calculator, un monitor și imprimantă, o bicicletă medicinală, 2 rachete de tenis, 250 de cărți, bibliotecă cu 2 corpuri anexe, un șifonier, TV marca „Nei”, roabă de grădină (a părinților pârâtului).
A mai solicitat complinirea masei partajabile cu următoarele bunuri dobândite în timpul căsătoriei: - suprafața de 3106,11 mp, situată în extravilanul comunei Vaideeni, . Casei, dobândit prin contractul de vânzare-cumpărare aut. sub nr. 1524/31.08.2007, un aparat foto marca „Kodak”, 12 suporturi metalice saxii flori și ghivece, o mașină de tuns iarba, mobilă de dormitor pentru copii, televizor, covor în camera copilului, un aspirator, 3 lenjerii de pat, veselă de bucătărie, perdele, draperii și galerii aflate în imobilul de la Marita, în valoare de 500 lei, depozite bancare ale reclamantei, realizate pe perioada căsătoriei.
Pârâtul a solicitat partajarea bunurilor în cote egale și majorarea lotului său, cu următoarele sume: 346,8370 RON, ce urmează a fi actualizată de la 01.08.2000 reprezentând contravaloarea a 19 mc BCA, 351,9800 RON ce urmează a fi actualizată de la 01.08.2000 reprezentând contravaloarea a 56j kg fier beton achiziționat pentru 20.000 RON, ce urmează a fi actualizată de la 01.11.2002, reprezentând contravaloarea exclusivă a pârâtului, 3.500 RON reprezentând împrumut personal al pârâtului, ce a fost utilizat tot în scopul construcției casei.
În motivarea cererii reconvenționale, pârâtul a arătat că toate bunurile imobile arătate de reclamantă în acțiune și în plus terenul solicitat de el, sunt bunuri comune.
În ceea ce privește casa din Câmpia Izlaz nr. 104, pârâtul a precizat că aceasta este construită pe terenul proprietatea sa, iar pentru edificare au fost folosită, pe de o parte, materiale achiziționate anterior căsătoriei, iar pe de alte parte materiale achiziționate din bani obținuți prin înstrăinarea unui alt imobil proprietatea pârâtului.
De asemenea, a arătat pârâtul, că a împrumutat suma de 3.500 lei de la sora sa, numita P. L. E., bani ce au fost folosiți pentru construcția casei, dar care, reprezentând o datorie proprie a pârâtului, urmează a fi achitată exclusiv de acesta.
În ceea ce privește bunurile mobile, solicitate de reclamantă a se partaja, pârâtul a arătat că recunoaște majoritatea acestor bunuri ca fiind bunuri comune, cu următoarele mențiuni: bunuri mobile arătate în cererea reconvențională sunt bunuri proprii, aparatele de telefon fix sunt ale R.D.S., telefonul mobil a fost distrus, polizorul electric este un flex, boxele pentru calculator sunt numai 2, cărțile sunt aproximativ 300, din care 250 sunt ale pârâtului, iar 50 ale reclamantei, corpurile de iluminat sunt mai puține, monedele vechi de argint sunt în total 15, din care 10 sunt de la pârât și 5 de la reclamantă.
În precizarea la acțiune din data de 19.01.2008, reclamanta a arătat că solicită constatarea unui drept de creanță față de pârât, în cuantum de 39.125,30 euro, ce reprezintă soldul rămas de achitat la data rămânerii definitive a hotărârii de divorț, ale unor credite contractate de reclamantă în timpul căsătoriei, în vederea achiziționării de bunuri, respectiv: - credit de 23.500 euro, de la Banca ABN Amro Bank, din care în timpul căsătoriei s-a achitat suma de 2644,79 euro, diferența de rambursat fiind de 21.171,30 euro, creditul fiind utilizat pentru rambursarea anticipată a unui credit la Banca Transilvania, pentru achiziționarea terenului situat în C., .. 102 bis, a terenului din . izolația termică exterioară a casei din C., .. 104 și achiziționarea unui computer – credit în sumă de 19.740 euro contractat la data de 07.08.2007 de la Banca ABNAMRO Bank România SA,din care în timpul căsătoriei s-a achitat suma de 1795,72 euro, diferența rămasă de rambursat fiind de 17.954 euro, acesta credit a fost utilizat pentru achiziționarea imobilului casă și teren extravilan și intravilan, situat în comuna Vaideeni, ., iar diferența a fost utilizată pentru rambursarea anticipată a unui credit în sumă de 7893 euro, contract de redevență la Banca Amro Bank România SA.
Pentru aceste motive, reclamanta a solicitat să se constate contribuția sa exclusivă la dobândirea următoarelor bunuri comune: teren în suprafață de 212 mp, situat în C., .. 102 bis, teren în suprafață de 500 mp, situat în extravilanul satului C., județul D., imobil casă și teren intravilan plus extravilan, situat în comuna Vaideeni, ..
Acțiunea și cererea reconvențională au fost legal timbrate.
La dosar s-au depus situațiile privind creditele și scadențar credit.
În cauză, în scop probator, au fost luate interogatorii părților și au fost audiați martorii P. I. M., P. L., G. I. C., Bonci V. C..
S-a dispus efectuarea unei expertize contabile.
La dosar s-a depus raportul de expertiză întocmit de G. P. precum și răspunsul la obiecțiuni.
Instanța a reținut că prin încheierea de admitere în principiu pronunțată la data de 17.04.2008, a fost admisă în parte acțiunea și cererea reconvențională, așa cum au fost precizate.
S-a constatat că părțile au dobândit în timpul căsătoriei, următoarele bunuri - un teren curți – construcții în suprafață de 987,27 mp, situat în intravilanul comunei Vaideeni, . Casei” și casă în suprafață de 54,50 mp, construită din cărămidă, acoperită cu țiglă; - teren în extravilanul comunei C., județul D., în suprafață de 456 mp, T 16 P 6 și în indiviziune cota de 1/35 din suprafața de 2446 mp, ce reprezintă . – construcții situat în C., .. 90, actual nr. 102 bis; - casă P+1 situată în C., .. 104; - un teren în suprafață de 3106,11 mp, situat în extravilanul comunei Vaideeni, județul V..
De asemenea, conform răspunsurilor la interogatorii coroborate cu declarațiile martorilor și cu înscrisurile depuse, în timpul căsătoriei soții au achiziționat următoarele bunuri mobile. Un autoturism marca Renault Clio Symbol Expression 1,48 V, mobilă de bar, 3 scaune de bar, 2 corpuri rafturi bar, 2 canapele,sistem audio + 5 boxe +subwoofer, mașină de spălat vase, masă de bucătărie, 4 scaune din inox, combină frigorifică marca „Indesit”, aragaz „Zanussi” cu aprindere electrică, aragaz, butelie de aragaz, hotă „Zanussi”, mobilă de bucătărie, chiuvetă inox, centrală termică „Vaillant”, 10 calorifere, storcător de fructe, toaster, mașină de spălat rufe, 3 covoare, o unitate calculator, o tastatură, calculator, un monitor și 2 boxe de calculator, imprimanta, cărți și microfon calculator, suport TV suspendat pat, 2 noptiere, saltea de pat și 2 dulapuri, 3 icoane pictate pe lemn, 2 fotolii și o masă din nuiele, o cerga de lână, 4 jaluzele verticale, 2 jaluzele orizontale, 11 corpuri de iluminat interior, 2corpuri iluminat exterior, un raft de lemn în debara, 2 perdele din voal, 2 galerii, 2 draperii, un stepper, o pereche de schiuri, o pereche de clăpari, 2 suporți magnetici pentru schiuri, un grătar din cărămidă, o masă de grădină, scaune de grădină, un set unelte de grădină – greblă, lopată, cazma, sapă, un furtun de grădină, ventilator, parat de sudură flex, gard metalic, cușcă pentru câine, ladă frigorifică auto, set de burghiuri, ferăstrău electric, 50 de cărți, 15 monede vechi de argint, 20 bacnote vechi, un aparat foto Kodak, o mașină de tuns iarba, mobilă de dormitor pentru copii, un aspirator, 3 lenjerii de pat, veselă bucătărie.
S-a dispus ieșirea din indiviziune a părților în cote de ½ fiecare.
S-a constata că la construcția casei din C., .. 104, pârâtul a avut o contribuție exclusivă de 20.000 lei din vânzarea unei garsoniera bun propriu, ½ din această sumă 10.000 lei actualizată, urmând să majoreze lotul pârâtului.
Pentru evaluarea bunurilor și formarea loturilor, s-a dispus efectuarea unor expertize specialitatea bunuri mobile, construcții civile și topo cadastru.
S-a stabilit onorariu expert 800 lei pentru expertul specialitatea construcții civile, 800 lei pentru expertul specialitatea topo cadastru și 600 lei pentru expertul specialitatea evaluări bunuri mobile, fiecare dintre părți urmând să plătească 1100 lei.
În ce privește dreptul de creanță solicitat de reclamantă, s-a arătat că instanța se va pronunța odată cu fondul.
La dosar au fost depuse rapoartele de expertiză întocmite, de expert N. L., specialitatea evaluări bunuri mobile, P. I., specialitatea construcții civile și industriale și M. I., specialitatea topo cadastru precum și răspunsurile la obiecțiunile formulate de părți.
Instanța a constatat că sunt îndeplinite condițiile prev. de art. 357 C.CIV. pentru lichidarea comunității și partajarea bunurilor dobândite de părți în timpul căsătoriei.
Văzând încheierea de admitere în principiu pronunțată în cauză, s-a admis în parte acțiunea și cererea reconvenționale, așa cum au fost precizate.
Împotriva sentinței civile nr nr.3666/08.03.2012, pronunțată de Judecătoria C., în dosarul nr._, în termen legal au declarat apel reclamanta V. M. E. și pârâtul P. C. M., criticând-o ca fiind nelegală și netemeinică.
Apelantul pârât P. C. M. a formulat cerere de retragere a apelului la data de 20. 06. 2012.
În motivarea apelului, apelanta reclamantă V. M. E. a arătat că în mod greșit instanța de fond a reținut, prin încheierea de admitere în principiu, contribuția exclusivă a pârâtului la construcția casei din . valoare de 20 000 lei, bani obținuți din vânzarea unei garsoniere bun propriu și de 3 500 lei, reprezentând un împrumut personal de la sora pârâtului, P. L., majorând lotul pârâtului cu 10.750 lei, sumă actualizată, fără a exista un suport probator.
Apelanta critică faptul că prin încheierea de admitere în principiu instanța de fond a pronunțat o soluție inechitabilă stabilind contribuția de ½ a soților la dobândirea bunurilor ce formează masa partajabilă deși, reclamanta susține că a avut venituri de aproximativ patru ori mai mari decât ale pârâtului având astfel o contribuție majoritară sau chiar exclusivă la dobândirea unor bunuri atât imobile cât și mobile. Mai susține apelanta că a contractat credite pentru construirea casei situată pe .. 104 și achiziționarea terenului tot de pe aceeași stradă de la nr. 102, teren și casă în . exclusiv de reclamantă. De asemenea, apelanta arată că totalul ratelor bancare achitate din veniturile sale pe perioada căsătoriei a fost de aproximativ 39 600 EUR, comparativ cu cele achitate din veniturile pârâtului care se ridică la 2 500 EUR. Deci, în mod greșit instanța de fond a respins capătul de cerere formulată de reclamantă cu privire la dreptul de creanță în valoare de 39 000 euro, sumă ce reprezintă și soldul creditelor rămas de rambursat de către apelanta reclamantă la data pronunțării divorțului, credite ce au fost contractate pentru construirea casei din .. 104, C. și care până la data pronunțării divorțului au fost rambursate de reclamantă exclusiv, dar nu integral.
Un alt motiv de apel invocat de reclamantă vizează lipsa de rol activ al instanței de fond în soluționarea cauzei, în sensul că nu a făcut nici o referire în hotărâre cu privire la raportul de expertiză întocmit în cauză de expertul contabil G. P., expert împotriva căruia apelanta reclamantă a formulat plângere penală pentru săvârșirea infracțiunii de mărturie mincinoasă.
A mai arătat că în mod nelegal instanța de fond a respins ca tardive cererile privind efectuarea unei contraexpertize contabile și a unei contraexpertize tehnice, deși aceste cereri au fost formulate odată cu depunerea obiecțiunilor la rapoartele de expertiză efectuate în cauză.
Intimatul pârât, P. M. C. a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea apelului. Prioritar, față de criticile formulate în cererea de apel, intimatul a solicitat ca apelanta să precizeze valoarea sumelor contestate și să achite taxă de timbru prin raportare la această valoare. Cu privire la celelalte motive de apel a arătat că acestea sunt nefondate. Intimatul precizează că argumentele invocate în susținerea criticilor ce privesc greșita reținere a contribuției exclusive a pârâtului la edificarea casei din C., ..104, de asemenea sunt nefondate.
În cauză, apelantei i s-a admis cererea de reexaminare formulată împotriva încheierii prin care i s-a respins cererea de ajutor public judiciar, dispunându-se eșalonarea sumei de 2 506 lei în trei rate lunare.
La dosar s-au depus de către părți înscrisuri, grafice de rambursare, extrase de cont, chitanțe, facturi, consemnări olografe ale apelantei.
La cererea apelantei instanța a încuviințat proba solicitată, respectiv efectuarea unor expertize specialitatea construcții civile și bunuri mobile, precum și proba cu înscrisuri și a dispus totodată, efectuarea de adrese către unități bancare unde apelanta a avut contractate credite. S-a mai încuviințat de către instanță și efectuarea unei expertize contabile.
Prin decizia civilă nr.743 din 07 Octombrie 2014, pronunțată de Tribunalul D., Secția I Civilă, în dosarul nr._, s-a respins apelul declarat de reclamanta V. M. E., împotriva sentinței civile nr.3666/08.03.2012, pronunțată de Judecătoria C., în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimatul-pârât P. C. M..
S-a luat act de retragerea apelului declarat de pârâtul P. C. M. împotriva aceleiași sentințe.
Pentru a pronunța astfel, tribunalul a reținut următoarele:
Cu privire la primul motiv de apel prin care se critică greșita reținere a contribuției exclusive a intimatului la edificarea casei din C., tribunalul a apreciat că nici din probatoriul administrat la instanța de fond și nici din probele administrate în apel nu rezultă că apelanta ar fi avut vreo contribuție la dobândirea acestui imobil.
La interogatoriul luat de instanța de fond, la întrebarea nr, 9 apelanta a recunoscut și s-a declarat de acord cu majorarea lotului intimatului cu suma obținută din vânzarea garsonierei. Recunoașterea expresă a apelantei, chiar dacă aceasta a fost parțială, coroborată cu recunoașterea veridicității consemnărilor olografe prezentate la interogatoriu- întrebarea 14, precum și înscrisurile contemporane perioadei în discuție confirmă fără tăgadă faptul că prețul real obținut este cel pe care chiar apelanta 1-a consemnat în notele de evidență a veniturilor și cheltuielilor ce urmau a fi efectuate. A se vedea în acest sens vânzarea garsonierei s-a realizat la data de 29.10.2002, iar la data de 31.10.2002 (după două zile de la vânzare) intimatul a virat cu OP în contul apelantei suma de 110 milioane lei vechi (ase vedea fila nr. 295). Tot din prețul garsonierei intimatul a achiziționat centrala termică (factura de la fila 295) ;a achitat facturile de la Grony din data de 2.11.2002. Or, apelanta, până la data de 4.11.2002 nu a efectuat retragerea niciunei sume din cont așa, cum se poate observa din extrasul e cont aflat la fila 296. La aceasta se adaugă și mențiunile din extrasul de cont depus de pârât precum și copia ordinului de plată care atestă faptul că în contul reclamantei a fost virată suma reprezentând o parte prețul garsonierei (fila 192 din dosar).Toate aceste probe coroborate și confirmate de recunoașterile personale ale apelantei, atestă faptul că soluția instanței de fond a fost una legală și întemeiată pe un probatoriu solid. în raport de dispozițiile art. 31 lit. a și lit. f din Codul Familiei, bunurile dobândite anterior căsătoriei, precum și bunul sau valoarea obținută dintr-un bun propriu rămâne în continuare un bun propriu. Cum valoarea mai sus menționată a fost încorporată într-un bun ce constituie bun comun, în mod legal instanța a dispus majorarea lotului intimatului cu această suma astfel învestită.
Cu privire la suma de 3500 lei, reprezentând împrumut pe care intimatul 1-a contractat de la sora acestuia, realitatea acestui împrumut este atestată atât de însemnările olografe ale apelantei, cât și de depozițiile martorilor audiați în cauză. Susținerile apelantei potrivit cărora menționarea acestei sume s-a făcut întrucât urma să o împrumute ea pe sora intimatului nu au fost confirmate de probatoriul administrat în cauza. în înscrisul olograf recunoscut de apelantă și aflat la fila 225 se regăsesc evidențiate pe de o parte veniturile, respectiv credit, iar la această rubrică este menționată suma 3500 "L.", și pe de altă parte datoriile, pe care le și totalizează. Toate susținerile apelantei sunt nefondate întrucât nu se poate dovedi cu martori în contra și peste conținutul unui înscris ce a fost recunoscut de către aceasta.
Este nefondată și critica formulată la punctul 2 al cererii de apel, prin care este criticată încheierea de admitere în principiu în privința cotelor de contribuție reținute în beneficiul fiecăreia dintre părți. Apelanta critică soluția ca fiind inechitabilă, deși stabilirea cotelor de contribuție nu se face în raport de regulile de echitate socială ci în raport de dispozițiile legale, care sunt aplicate prin raportare la stare de fapt dovedită în cauză.
Apelanta critică soluția instanței de fond întrucât nu a reținut cote diferențiate pe bunurile existente în masa comunitară. În doctrina juridică este unanim recunoscut faptul că în materia raporturilor patrimoniale dintre soți, care stăpânesc în devălmășie bunurile comunitare, că partajarea nu se face pe cote diferențiate, și pe o cotă unică ce se aplică întregii mase comunitare. Prin cererea inițială apelanta a solicitat pentru unele bunuri contribuție exclusivă, pentru altele contribuție de 90%, iar pentru bunurile mobile cotă de V2.
Nu s-a formulat în mod expres în fața instanței de fond vreo cerere cu privire la pasivul comunitar și nicio cerere cu privire la un drept de creanță cerere care să fie legal timbrată pentru suma de 39 125,30 euro. Pe de altă parte apelanta invocă un drept de creanță eventual, motivând că suma pretinsă reprezintă un rest dintr-un credit neachitat la data desfacerii căsătoriei, și pe care urmează să îl achite în viitor.
Ori, partajarea bunurilor comune dintre soți privește bunurile și drepturile pe care soții le au în patrimoniul la data desfacerii căsătoriei, și nu drepturile viitoare sau eventuale.
În privința contribuției efective la dobândirea bunurilor comune, susținerile apelantei sunt neîntemeiate, întrucât, așa cum se observă din conținutul adeverințelor salariale și al fișelor fiscale aparținând părților, acestea au realizat pe durata căsătoriei venituri aproximativ egale. Mai mult, anterior căsătoriei intimatul pârât a avut o . depozite pe care, ulterior le-a folosit tot în scopul achiziționării celor necesare vieții de familie. Pe de altă parte cotele de contribuție a soților la dobândirea bunurilor comune se analizează numai până la desfacerea căsătoriei în mod irevocabil. Plata făcută de către unul dintre soți pentru achitarea integrală a prețului unui anumit bun, plată făcută după rămânerea irevocabilă a hotărârii de divorț, nu este de natură să~i confere o cotă de contribuție majorată, ci doar un drept de creanță pentru partea din datorie ce revenea celuilalt soț. Nașterea și existența dreptului de creanță este condiționată de achitarea efectivă a prețului, și nu de simpla existență a unui debit neachitat Procedural pentru o astfel de sumă apelanta ar fi trebuit să solicite reținerea acestei sume în pasivul comunitar, cerere pe care apelanta nu a înțeles să o formuleze, întrucât a înțeles să folosească acest argument în sprijinul cererii privind contribuția majorată pentru anumite bunuri
De altfel, sub acest aspect apelanta are o poziție contradictorie întrucât, deși solicită cota de contribuție de 90%, sau chiar de 100% în conținutul cererii sale face precizarea că aceasta a avut venituri de patru ori mai mari decât ale pârâtului, proporție care chiar dacă ar fi adevărată, nu este de natură a duce la reținerea unei cote de contribuție de 90 % sau 100% în beneficiul acesteia. Pe de altă parte, așa cum se poate observa din conținutul adeverințelor salariale, diferența de venituri între părți a survenit în ultimii ani de căsătorie^ or pentru o cotă de contribuție de 90% este necesar ca pe toată durară căsătoriei soțul care solicită cotă majorată să fi avut o contribuție aproape exclusivă la dobândirea bunurilor comune, ipoteză care nu se regăsește în situația de fată.
Nu în ultimul rând se impune precizarea că nu este suficientă dovedirea realizării unui venit mai mare, ci pentru a se reține o contribuție majorată este necesară și dovedirea folosirii acestora la achiziționarea masei comunitare, Ori în cauză, așa cum a confirmat și expertiza efectuată, apelanta, din veniturile realizate și-a constituit o . depozite despre existența cărora intimatul nu a avut cunoștință. Acest lucru este confirmat și de faptul că imediat după desfacerea căsătoriei, reclamanta a dispus de suma de 35 000 de euro pentru a achiziționa un imobil pe numele său (a se vedea contractul de vânzare cumpărare aflat la fila 475 din dosar). De asemenea, a se observa faptul că din expertiza depusă în fața instanței de apel lipsește fila 5 in are experta răspunde tocmai obiectivului privind depozitele constituite de apelantă.
Este eronată susținerea apelantei cu privire la un debit restant în cuantum de 14 062 lei, despre care face vorbire pentru prima oară în cererea de apel, acest credit fiind contractat de apelantă după desfacerea căsătoriei dintre părți. Așa cum se poate observa în conținutul contractelor de creditare, o parte dintre aceste credite au fost contractate de către ambele părți în calitate de împrumutat, iar în altele pârâtul figurează în calitate de coplătitor. Faptul că, practic, fiecare dintre părți a achitat, din veniturile proprii o parte a acestor credite, nu justifică reținerea în favoarea celui care a efectuat plata a unei contribuții majorate la dobândirea tuturor bunurilor.
Pentru a avea reprezentarea contribuției proprii a intimatului la dobândirea bunurilor comune, se impune mențiunea că acesta a realizat în timpul căsătoriei următoarele contracte de creditare: în anul 2001, credit la BRD: în anul 2002 credit BRD; în anul 2003, credit auto la Raiffeisen Bank, în anul 2004, credit la Banca Tiriac; în anul 2005 contract de credit la Banca Carpatica; tot la Banca Carpatica în anul 2006 și în anul 2007, credite care au fost folosite la dobândirea bunurilor comune, și care au fost achitate din veniturile realizate de către intimat, aspect ce este dovedit cu extrasele de cont depuse la dosar. Faptul că în contractul de credit auto, titular al creditului este pârâtul, care s-a și obligat la plata ratelor, nu-i conferă acestuia drept de proprietate exclusivă asupra acestui bun, și nici o contribuție majorată.
Critica formulată la punctul patru al motivelor de apel este de asemenea
nefondată. Apelanta se prevalează de nesocotirea unor norme imperative privind
desfășurarea procesului civil, una dintre acestea fiind aceea că după închiderea
dezbaterilor părțile nu mai pot formula cereri sau depune înscrisuri. De vreme ce
instanța reținuse dosarul pentru deliberare, declarând închise dezbaterile în cauză nu mai putea primi înscrisuri noi la dosar și, mai mult, chiar dacă acestea ar fi fost depuse, nu le putea avea în vedere la soluționarea cauzei, cu atât mai mult nu mai putea să dispună repunerea pe rol a cauzei.
Cu privire la evaluarea bunurilor, așa cum se poate observa apelanta critică expertizele efectuate în cauză numai cu privire la evaluarea bunurilor atribuite în lotul intimatului, nu și cu privire la evaluarea bunurilor atribuite în lotul acesteia.
Criticile sunt nefondate.
În ceea ce privește evaluarea casei din C., apelanta are o poziție contradictorie, solicitând ca evaluarea să se realizeze prin combinarea tuturor metodelor de calcul admise de lege, care să conducă la cel mai mare preț posibil. Expertul evaluator construcții motivează flecare coeficient aplicat, și se raportează în mod legal al Metodologia nr. 116/2010, și indică în mod expres ca și criteriu de evaluare prețurile practicate pe piața imobiliară.
Apelanta indică faptul că imobilul are suprafața de 210 mp, raportându-se la suprafața desfășurată a casei. In realitate amprenta la sol a imobilului este de 60, 40 mp, astfel încât nu suntem în prezenta unui imobil așa cum încearcă apelanta să îl descrie. De altfel, în condițiile în care terenul pe care a fost amplasată casa are 212 mp, ar însemna ca imobilul construcție să ocupe întregul teren fără nici un fel de curte. In acest context, prețul de 214 006 lei este unul real, având în vedere că prețurile menționate pe piața imobiliară pentru case privesc nu numai valoarea construcției ci și a terenului aferent Or expertul a avut de evaluat numai construcția, fără teren, întrucât aceasta este edificată pe terenul proprietatea exclusivă a intimatului
În ceea ce privește cușca pentru câine, deși acesta a fost cumpărată, expertul era obligat să-i confere acestea valoarea actuală de piață pentru o justă partajare .
Cu privire la evaluarea terenurilor, deși inițial ambele părți s-au declarat nemulțumite de expertiză, în final, după răspunsul la obiecțiuni, expertiza a fost criticată numai de către intimat, apelanta opunându-se cererii pentru efectuarea în cauză a unei expertize contrare.
Susținerile reclamantei privind cota sa de contribuție la dobândirea bunurilor se întemeiază aproape exclusiv pe conținutul și concluziile rapoartelor de expertiză contabilă, rapoarte prin care experții stabilesc atât cote de contribuție cât și destinația banilor, aspect ce nu poate fi reținut de instanță, rolul unei expertize contabile fiind acela de a identifica existența ori inexistența unor sume de bani și nu destinația acestora.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs recurenta-reclamantă V. M. E., criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.
În motivare arată următoarele:
1. Prin contractul de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 1673 din data de 29.10.2002 a fost vândută garsoniera pentru prețul de 75.000.000 lei vechi, și nu_ lei vechi. Faptul că instanța reține cu totul alt preț, și asta numai în baza unui ordin de plată pe care nu se face nicio mențiune cu privire la garsonieră, reprezintă un clar motiv de nelegalitate, atâta timp cât nu a existat nicio înscriere în fals sau acțiune în simulație cu privire la contractul indicat. Este evident că un ordin de plată, fără nicio mențiune, nu poate avea o mai mare valoare probatorie decât un contract autentic.
Precizează faptul căci construcția casei a fost realizată în perioada septembrie 2000 - noiembrie 2002, pe 07.12.2002 având loc recepția construcției conform procesului-verbal de recepție la terminarea lucrărilor nr._/07.12.2002. Prin urmare, suma de_ lei vechi virată de către pârât in contul subsemnatei, si cu privire la care "apelanta pana la data de 04.11.2002 nu a efectuat retragerea niciunei sume din cont" cum însăși instanța de apel reține la pagina 7, nu putea fi folosită la construcția casei. Este de domeniul absurdului de presupus faptul că în decurs de o lună se puteau realiza lucrări substanțiale în ce privește edificarea construcție.
De asemenea, instanța de apel, ca si cea de fond, a interpretat greșit actele deduse judecății precum si probatoriile, dând o greșită interpretare atât răspunsurilor sale la interogatoriu cât și însemnărilor din agenda personală.
Astfel, instanța de apel reține că există însemnări olografe si depoziții ale martorilor cu privire la contribuția intimatului pârât P. C. M..
In adoptarea deciziei, instanța se întemeiază pe așa-zise însemnări olografe si depoziții ale martorilor.
In concret, cu privire la construcția casei martorul paratului G. I. C., văr al paratului, afirma " nu știu dacă pârâtul a contractat un împrumut de la sora sa pentru edificarea construcției", iar martora reclamantei G. V. C. afirma că" nu cunosc dacă au fost împrumutați bani de la sora pârâtului". De asemenea, martora pârâtului, P. L., precizează doar că din discuțiile cu mama pârâtului a reținut ca pentru achiziționarea țiglei, au fost împrumutați bani de la sora pârâtului, însă nu cunosc cuantumul acesteia". Aceasta, femeie in vârstă de peste 80 de ani susținea că isi amintește că in anul 1997 fuseseră achiziționate niște BCA-uri dar nu a putut să isi amintească data la care a fost terminată construcția. Tot aceasta afirma expres faptul că "nu am fost in casa părților.. .nu am văzut alte materiale de construcție in curtea părinților paratului".
Reclamanta, in interogatoriu, a afirmat cu privire la însemnarea " credit L." faptul că urma sa o împrumute pe aceasta cu suma de bani respectivă, si nu invers. Această însemnare a fost făcută in agenda personală întrucât încerca sa facă o previziune a tuturor cheltuielilor ce urmau a fi făcute cu casa.
In agenda personală la care se face referire este notat "previziuni cheltuieli", nefiind niciunde menționat "venituri" sau "datorii". Respectivele previziuni nu aveau un suport concret si în marea lor majoritate nu s-au regăsit in cifrele construcției.
Concludent in acest sens este momentul la care s-au făcut aceste însemnări, respectiv datele de 13-16 martie 2002, 1-2 aprilie si 16 aprilie 2002.
Solicită să se observe că pe respectivele înscrisuri apare si scrisul pârâtului, care putea fi adăugat oricând (pro cauza) având în vedere că agenda pe care s-au făcut aceste notițe este la pârât, în original, acesta menționând pe pagina din 13 martie "împrumut L.".
Asa cum rezultă din întreg probatoriul administrat, precum si din situațiile financiare ale fiecărei părți, respectiv credite contractate in perioada 2000-2002 în scopul edificării construcției, precum si veniturile salariale, rezultă că fiecare dintre părți a contribuit la edificarea construcției cu următoarele sume:
RON (lei noi)ReclamantaParat
Salarii 2000-_._.732
Credite bancare(curs BNR USD/RON-_)11.172 (credit 3400 USD contractat in 04.04.2002) 7180 (credit BRD 3180 ron contractat in 17.05.2001, 4000 lei credit BRD contractat in 12.07.2002)
Total38.981 RON29.912 RON
2. Instanța reține, în mod eronat, că reclamanta și-a constituit o . depozite, de care pârâtul nu avea cunoștință(pag. 9, par.2). Solicită să se observe că, în privința acestui aspect, experta G. P. a fost cercetată penal sub aspectul săvârșirii infracțiunii de mărturie mincinoasa, pentru care a fost, în cele din urmă, sancționată administrativ. Expertizele ulterioare au demonstrat, de asemenea inexistența depozitelor, însă instanța a ținut cont doar de prima expertiză, nelegal întocmită. Instanța motivează, practic, prin aceste depozite, soluția de respingere a cererii de majorare a contribuției reclamantei, considerând, netemeinic, că diferențele de venit obținute de aceasta au fost constituite în aceste depozite inexistente.
Astfel, în motivarea sa (fila 9 din decizia recurată) instanța de apel afirmă că deși am avut venituri mai mari decât intimatul pârât, aceste venituri nu au fost folosite pe perioada căsătoriei, ci că "imediat după căsătorie" ar fi plătit suma de_ eur pentru achiziționarea unui imobil pe numele său, în care locuiește în prezent, conform contractul de vânzare-cumparare din data de 15.08.2008. In respectivul contract este prevăzut prețul imobilului în sumă de 135.000 eur, din care 100.000 eur fiind achitată prin contractarea unui credit ipotecar acordat de banca RBS Bank, iar suma de 35.000 eur fiind achitată urmare a contractării de către subsemnata a unui credit de nevoi personale in suma de 33.000 eur, in data de 01.08.2008, înscrisuri pe care le anexem prezentei acțiuni.
Prin urmare, instanța este ., mențiunea făcută bazându-se pe opinii personale si nicidecum pe probatoriile administrate.
3. In mod greșit instanța nu a reținut în favoarea reclamantei dreptul de creanță în cuantum 39.230,29 euro, datorie pe care reclamanta a rămas să o achite în urma creditelor contractate în timpul căsătoriei. Astfel, după ce prima instanță respinsese acest capăt de cerere cu motivarea că "...din niciun înscris la dosar, nu rezultă că reclamanta ar fi achitat numai ea din soldul de 39.125,30 euro rămas de achitat la data desfacerii căsătoriei", instanța de apel respinge, din nou, acest capăt de cerere cu motivarea că nu s-a reținut această sumă în pasivul comunitar. O astfel de motivare nu poate fi primită, neavând niciun temei legal, cererea fiind formulată expres și timbrată potrivit legii la instanța de fond.
Decizia atacată încalcă drepturile garantate de art.l din Protocolul nr.l și art.6 alin.l din Convenția Europeană a Drepturilor Omului.
In dezvoltarea acestui motiv de recurs recurenta susține că în mod greșit a reținut tribunalul în considerente că întrucât plățile efectuate de un fost soț după desfacerea căsătoriei reprezintă o creanță în fața celuilalt fost soț. După desfacerea căsătoriei părțile nu mai au bani comuni, nu mai există prezumția de comunitate de bunuri, iar o plată efectuată pentru un bun dobândit în timpul căsătoriei are regimul juridic specific oricărei creanțe.
In speță, rezulta fara dubii din probatoriile administrate, in special din raportul de expertiza contabila faptul ca subsemnata ulterior desfacerii căsătoriei a rămas sa achit suma de 39.230,29 euro, datorie ce izvorăște în urma creditelor contractate în timpul căsătoriei. Atâta timp cât pârâtul nu a pretins și nici nu a dovedit că a fost achitată din bani comuni, este o creanță bine stabilită a reclamantei în contra celeilalte părți.
In practica constantă a Curții Europene o creanță bine stabilită și necontestată constituie un bun în sensul art.l din Protocolul nr.l la Convenție.
întrucât potrivit art.32 Codul Familiei, creditul contractat este o datorie comună a soților fiind utilizat pentru dobândirea bunurilor comune amintite, instanța avea obligația de a constata că masa partajabilă are și o componenta de pasiv, constând în datoria de 39.230,29 Euro, suportată exclusiv de către reclamanta- apelanta ulterior desfacerii căsătoriei și care urmează a fi, de asemenea, împărțită între părți, în raport cu cota lor de participare la activul masei de împărțit.
Pe de altă parte, instanța reține, fără niciun fel de dovezi în acest sens, că banii datorați de reclamantă ar fi fost folosiți pentru achiziționarea unei case. Este adevărat că la dosar există contractul de vânzare-cumpărare, dar, în același timp, există și contractul de ipotecă pentru noul imobil dobândit, creditele contractate în timpul căsătoriei neavând nicio legătură cu banii pentru achiziționarea imobilului la care se referă instanța.
De asemenea, este nelegală motivarea instanței in sensul că reclamanta nu
a formulat o cerere cu privire la un drept de creanță pentru suma de 39.125,30 eur, deși aceasta sumă a fost solicitată expres prin cererea introductivă astfel cum a fost precizată, iar calificarea cererii sau a unui petit este atributul exclusiv al instanței de judecată.
Solicită să se observe că atât instanța de fond cât și cea de apel se pronunță cu privire la petitul privind obligarea pârâtului la plata sumei de 39.125,30 eur către reclamantă, respingând această cerere cu argumentația nelegală că această sumă pretinsă reprezintă un "rest dintr-un credit pe care urmează să-1 achite iîn viitor".
Ori cum poate fi acest drept al reclamantei de restituire a sumei de 39.125,30 eur, ce a fost folosită la achiziționare de bunuri mobile si imobile din masa partajabilă, daca nu ca un pasiv comunitar sau un drept de creanță.
In motivarea sa privind faptul ca nașterea si existenta dreptului de creanță ar fi condiționată de achitarea efectiva a prețului instanța de fond si de apel omite faptul că reclamanta a achitat efectiv 24.136,73 eur de la data divorțului până la 01.11.2012.
De altfel, reclamanta a depus în apel adresa de la RBS Bank, prin care se comunica faptul ca de la data divorțului pană la data de 01.11.2012 a achitat rate în suma de 24.136,73 EUR (6000,38 eur+18.136,35 eur). Aceasta sumă este efectiv plătită, nu este o creanță viitoare.
4.Instanța reține faptul că pârâtul deținea o . depozite, care au
fost" folosite pentru dobândirea bunurilor în timpul căsătoriei. Solicită să se observe că, la dosarul cauzei, nu există nicio probă din care să rezulte existența acestor depozite, motiv pentru care nici nu sunt indicate în hotărâre. De asemenea, nu este reținută destinația asa-ziselor depozite.
In niciun raport de expertiză contabilă nu a fost menționat ca pârâtul a avut depozite, nu există niciun document din care să rezulte acest lucru.
5.Instanța nu a ținut cont de probatoriul administrat în stadiul procesual al apelului, ignorând cu desăvârșire noile expertize efectuate, deși instanța le considerase utile soluționării cauzei la momentul încuviințării acestora. Astfel, instanța de apel nu a ținut cont de valoarea construcției din . prin expertiza efectuată în apel, aceasta fiind mult mai mare, în condițiile în care imobilele s-au devalorizat față de momentul expertizei inițiale.
La pagina 10 instanța de apel arată că " susținerile reclamantei privind cota sa de contribuție la dobândirea bunurilor se întemeiază aproape exclusiv pe conținutul si concluziile rapoartelor de expertiză contabilă, ...., aspect ce nu poate fi reținut de instanță, rolul unei expertize contabile fiind acela de a identifica existenta ori inexistenta unor sume de bani si nu destinația lor."
Această opinie este esențial nelegală întrucât expertizele, care după cum se știe constituie probe științifice, se bazează pe întregul material probator (extrase de cont, notificări, adrese oficiale, contracte de credit, contract de vânzare cumpărare garsoniera), instanța neputând ignora această probă, cu atât mai puțin în detrimentul unui înscris dintr-o agenda personală, purtând mențiunea "previziuni".
De asemenea, nelegal este modul în care instanța de apel impune, în pofida evaluării imobilului efectuata in apel, ca fiind real prețul de 214.006 lei.
Evaluarea efectuată în apel stabilește un preț de 260.030 lei, instanța înlătură o probă științifică stabilind un "preț real" fără a aduce argumente și a se raporta la probatorii. In motivația sa instanța se raportează la prețurile de pe piață imobiliară, fără a justifica cu exemple astfel de prețuri.
A arătat faptul ca evaluarea imobilului dispusă de către instanța de apel a fost efectuata de 3 experți evaluatori, respectiv expertul numit de instanță si cate un expert asistent pentru fiecare parte, spre deosebire de expertiza efectuată in fața instanței de fond.
De asemenea, ignorând opiniile experților instanța de apel se raportează la o dimensiune nereală a imobilului în litigiu ce a făcut obiectul evaluării. Astfel, la pagina 10 instanța reține că "în realitate amprenta la sol a imobilului este de 60,40 mp, astfel încât nu suntem în prezența unui imobil așa cum apelanta încearcă să îl descrie."
In concret, imobilul si valoarea acestuia rezidă conform raportului de expertiză efectuat si nu descrierilor reclamantei, iar potrivit măsurătorilor efectuate pe teren, expertul precizează că imobilul este compus din parter în suprafață utilă de 56,65 mp, etaj în suprafață utilă de 56,70 mp si mansardă compartimentată în suprafață de 60,15 mp, de unde rezultă o suprafață utilă totală de 173,47 mp. Prin urmare, nu are importanță amprenta la sol a casei ci suprafața utilă a acestuia, imobilul fiind o vilă, nu un apartament.
In alta ordine de idei, ambele expertize au avut în vedere doar construcția nu si terenul, deci ambele expertize s-au raportat la același lucru.
6. De asemenea nelegala este si soluția adoptata de instanța de apel cu privire la cotele de contribuție ale soților la dobândirea bunurilor comune.
Temeiul juridic al comunității de bunuri îl constituie nu numai existența căsătoriei, ci si participarea fiecăruia dintre soți prin munca sau prin mijloacele sale la dobândirea si conservarea bunurilor comune, stabilindu-se cota parte ce revine fiecăruia dintre soți funcție de contribuția la dobândirea si conservarea bunurilor comune, soluție ce se impune pentru a nu se ajunge la soluții inechitabile. Astfel, cotele - părți ale soților pot fi inegale dacă aportul acestora la dobândire si conservare este diferit, prezumția unor cote egale aplicându-se doar in lipsa unor elemente care să permită determinarea contribuției fiecărui soț.
Ori, atât instanța de fond cat si cea de apel, au administrat suficiente probatorii care să determine stabilirea unei cote mai mari de contribuție in beneficiul reclamantei, prin prisma faptului că a obținut venituri in mod constant, in permanentă mai mari decât cele ale intimatului.
Aceste aspecte, precum si faptul că reclamanta s-a ocupat in permanență de gospodărie si de creșterea copilului minor, vor fi avute in vedere de instanță la stabilirea cotei de contribuție a părților.
In primul rând, instanța de apel în mod greșit apreciază că diferența de venituri dintre soți nu ar fi existat pe tot timpul căsătoriei. Reclamanta a avut constant venituri superioare intimatului pârât, iar în ultimii 4 ani din cei 7 ani cât au fost căsătoriți, diferența de venituri a fost evidentă,reclamanta realizând venituri de cel puțin 4 ori mai mari decât intimatul pârât, lucru ce rezulta si din raportul de expertiza contabila efectuat in apel.
Deși afirmă în mod expres faptul căci cotele de contribuție ale soților la dobândirea bunurilor se analizează numai până la desfacerea căsătoriei si pe perioada achiziționării acestor bunuri, instanța omite faptul că în ultimii 4 ani de căsătorie au fost achiziționate terenul de pe . de la Vaideeni, terenul de la C., mai multe bunuri în casă, iar casa din Câmpia Islaz a suferit îmbunătățiri majore. Martora P. I. M. spune ca" reclamanta a contractat credite pentru achiziționarea casei din . teren în . casei din Câmpia Islaz si pentru cumpărarea terenului situat pe Câmpia Islaz", " veniturile reclamantei fiind superioare celor realizate de pârât", "ratele pentru creditele reclamantei erau reținute din salariul reclamantei". Același lucru îl spune si martora G. V. C.. Acest aspect rezultă neîndoielnic din întreg probatoriu administrat, din expertizele afectate în fond si apel.
La pagina 8, instanța reține ca veniturile lor erau aproximativ egale, când de fapt din expertiza contabilă încuviințată de instanța de apel rezultă ca veniturile reclamantei au fost de 4 ori mai mari.
In apel, expertul contabil afirmă explicit la ce au fost folosite creditele reclamantei, prin răspunsul la obiectivul nr. 1. De asemenea, expertul răspunde la obiectivul nr. 5 si precizează că din veniturile sale se achitau ratele si cheltuielile curente. Că din veniturile reclamantei, care erau numai salarii de fapt, se constituiau depozite pe perioadă de o săptămână pentru ca apoi ele sa fie sparte si din ele să plătească ratele la credite si cheltuielile curente.
Prin urmare, reclamanta având doar venituri din salarii este evident ca din aceste venituri se achiziționau bunuri mobile si imobile.
Cu toate acestea în mod paradoxal si evident nelegal instanța reține că "nu este suficientă dovedirea realizării unui venit mai mare, ci pentru a reține cota majoritară este necesară si dovedirea folosirii acestora la achiziționarea masei comunitare", ori acest lucru tocmai ca a fost demonstrat prin raportul expertului contabil in cadrul expertizei din apel.
De asemenea, total nelegal instanța de apel impune ca pentru a putea solicita o cota majoritară soțul care solicită cota majoritară trebuie să fi avut o contribuție exclusivă la dobândirea bunurilor, iar diferența de venituri să nu fi intervenit în ultimii ani de căsătorie ( perioada în care au fost achiziționat bunurile) si că este necesar ca acesta diferență de venituri să fi durat toată perioada căsătoriei.
Această opinie este nu doar nelegală, dar si în vădită contradicție cu cele reținute de instanța cu privire la realizarea si dovedirea folosirii veniturilor în achiziționarea masei comunitare. Sub acest aspect al contribuției soților achiziționarea bunurilor comunitare instanța de apel adopta o motivare contradictorie si nelegală.
Reclamanta nu a solicitat partajarea pe cote diferențiale, cum eronat și nelegal reține instanța de apel la pagina 8, ci pe o cotă unica aplicabilă întregii mase comunitare. Cu privire la unele bunuri a solicitat să se constate contribuția sa exclusivă la dobândirea acestora, iar cu privire la celelalte să se constate contribuția majoră conform dovezilor in acest sens.
Anexează prezentei contractul de ipotecă din 15.08.2008 si contract de credit din 01.08.2008, contract de vânzare-cumpărare din data de 15.08.2008, proces verbal de recepție a imobilului din . martorilor, adresa nr._/05.12.2013 emisa de către RBS Bank.
Pentru aceste motive, solicită să se admită recursul, să se modifice hotărârea instanței de apel și să se schimbe hotărârea primei instanțe în sensul admiterii pe fond a acțiunii.
Curtea analizând recursul formulat reține următoarele;
Potrivit art. 304 cor proc. civ. modificarea sau casarea unei hotărâri se poate cere în următoarele situații numai pentru motive de nelegalitate;
1.când instanța nu a fost alcătuită potrivit dispozițiilor legale;
2.când hotărârea s-a dat de alți judecători decât cei care au luat parte la dezbaterea în fond a pricinii;
3.când hotărârea s-a dat cu încălcarea competenței altei instanțe;
4.când instanța a depășit atribuțiile puterii judecătorești;
5.când, prin hotărârea dată, instanța a încălcat formele de procedură prevăzute sub sancțiunea nulității de art. 105 alin. 2;
6.dacă instanța a acordat mai mult decât s-a cerut, ori ceea ce nu s-a cerut.
7.când hotărârea nu cuprinde motivele pe care se sprijină sau când cuprinde motive contradictorii ori străine de natura pricinii;
8.când instanța, interpretând greșit actul juridic dedus judecății, a schimbat natura ori înțelesul lămurit și vădit neîndoielnic al acestuia;
9.când hotărârea pronunțată este lipsită de temei legal ori a fost dată cu încălcarea sau aplicarea greșită a legii;
10.când instanța nu s-a pronunțat asupra unui mijloc de apărare sau asupra unei dovezi administrate, care erau hotărâtoare pentru dezlegarea pricinii.
Reiese deci că modificarea sau casarea unei hotărâri pe calea de atac a recursului nu se poate cere pentru motive de netemeinicie, adică pentru acele motive ce ar implica o reapreciere a probatoriului administrat în cauză.
Din analiza motivelor de recurs invocate de către recurent se constată că motivele invocate la punctele 1, 2, 4, 5 și 6 din cerere sunt motive a căror analiză ar presupune o reapreciere a probatoriul administrat în cauză, recurenta criticând modul cum instanța de apel a apreciat probele respective.
În ceea ce privește motivul invocat la punctul 3 din cerere, instanța consideră ca fiind fondată critica formulată.
Astfel, instanța de apel răspunzând criticilor formulate prin cererea de apel cu privire la cererea recurentei de a se constata un drept de creanță în sumă de 39,230,29 E reține că nu s-a formulat în mod expres în fața instanței de fond vreo cerere cu privire la pasivul comunitar și nici o cerere cu privire la un drept de creanță cerere care să fie legal timbrată pentru suma de 39 125,30 euro. Pe de altă parte apelanta invocă un drept de creanță eventual, motivând că suma pretinsă reprezintă un rest dintr-un credit neachitat la data desfacerii căsătoriei, și pe care urmează să îl achite în viitor.
În primul rând se poate constata din analiza dosarului instanței de fond că o asemenea cerere a fost formulată și timbrată corespunzător.
Astfel la pag. 68 din dosarul instanței de fond, vol.1 dosar nr._/215/2008, se găsește o precizare a acțiunii prin care recurenta invocă un drept de creanță în suma indicată reprezentând parte din creditul contractat în timpul căsătoriei și neachitat la data desfacerii acestei căsătorii.
De altfel despre acest drept de creanță recurenta vorbește și în cererea inițială formulată în fața instanței de fond.
Este adevărat că în finalul precizării solicită ca în baza constatării acestui drept să se constate contribuția exclusivă a sa la dobândirea unor bunuri ce ar fi fost achiziționate cu bani din creditele respective, însă această precizare nu poate conduce la concluzia că recurenta invocă un drept de creanță eventual așa cum a reținut instanța de apel.
Așa cum a fost soluționată această cerere de către instanța de apel care pe de o parte reține că nu a fost formulată o asemenea cerere iar pe de altă parte analizează sumar fondul acestei cereri, constituie un motiv de nelegalitate a deciziei pronunțate, instanța fiind obligată să se pronunțe mai întâi asupra excepțiilor care fac de prisos cercetarea fondului, nefiind posibilă o reținerea unei astfel de excepții și analizarea in același timp a fondului cereri respective.
Cum nici pe fond cererea recurentei nu a fost analizată, iar respingerea acesteia a fost insuficient motivată de către instanța de apel, și cum rezolvarea legală a acestei cereri influențează și rezultatul celorlalte capete de cerere formulate de către recurentă ca și rezolvarea cererii reconvenționale formulată de către pârâtul- intimat, în baza art. 304 pct. 9 cod proc. civ. și 312 cod proc. civ. se impune admiterea recursului, casarea deciziei atacate și trimiterea cauzei instanței de apel spre rejudecarea apelului formulat de către apelantă.
În apel, dat fiind efectul devolutiv al acestuia, instanța se va preocupa de lămurirea obiectului cererii formulată de apelanta-reclamantă în legătură cu suma de 39,230,29 euro, dar va avea în vedere și celelalte critici formulate de către aceasta atât în cererea de apel cât și în cea de recurs.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite recursul declarat de recurenta-reclamantă V. M. E., împotriva deciziei civile nr.743 din 07 Octombrie 2014, pronunțată de Tribunalul D., Secția Minori și Familie, în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimatul pârât P. C. M., având ca obiect partaj bunuri comune/lichidarea regimului matrimonial.
Casează decizia civilă nr. 743 din 07 Octombrie 2014, pronunțată de Tribunalul D., Secția Minori și Familie, în dosarul nr._ și trimite cauza spre rejudecarea apelului la aceeași instanță.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică de la 10 Martie 2015.
Președinte, M. P. | Judecător, A. M. | Judecător, S. A. C. |
Grefier, E. O. |
Red. jud. M. P.
Tehn. E.O.
2 ex./11.03.2015
Jud. fond. V. F.
Jud. apel M. G.
C. C. B.
| ← Partaj bunuri comune. Lichidare regim matrimonial. Decizia nr.... | Despăgubiri Legea nr.221/2009. Decizia nr. 81/2015. Curtea de... → |
|---|
