Pretenţii. Decizia nr. 709/2015. Curtea de Apel CRAIOVA
| Comentarii |
|
Decizia nr. 709/2015 pronunțată de Curtea de Apel CRAIOVA la data de 26-11-2015 în dosarul nr. 709/2015
Dosar nr._
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CRAIOVA
SECȚIA I CIVILĂ
DECIZIE Nr. 709
Ședința publică de la 26 Noiembrie 2015
Completul compus din:
PREȘEDINTE E. B.
Judecător C. S.
Judecător G. I.
Grefier A. C.
x.x.x.
Pe rol, judecarea cererii de revizuire formulată de revizuientul T. I. cu domiciliul în C., ., jud. D., împotriva deciziei civile nr. 540 din 10.09.2015, pronunțată de Curtea de Apel C. în dosarul nr._ în contradictoriu cu intimata R.A.T. C. cu sediul în C., .. 23, jud. D..
La apelul nominal făcut în ședința publică a răspuns revizuientul T. I., lipsind intimata R.A.T. C..
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care a învederat că cererea de revizuire este motivată, după care;
S-a depus dovada achitării taxei judiciare de timbru în valoare de 10 lei consemnată prin chitanța nr._-330-0008 din 26.11.2015.
Instanța, în raport de dispozițiile art. 322 alin. 1 Cod procedură civilă a pus în discuție admisibilitatea căii de atac a revizuirii.
Revizuientul T. I. a susținut că este admisibilă cererea sa de revizuire și a solicitat retractarea deciziei nr.540 din 10.09.2015, pronunțată de Curtea de Apel C. în dosarul nr._, pentru motivele dezvoltate în scris.
CURTEA
Asupra cererii de revizuire de față;
Prin sentința civilă nr.3498/06.03.2012, pronunțată de Judecătoria C. în Dosar_, a fost respinsă acțiunea formulată de reclamantul T. I., împotriva pârâtei R. C..
Împotriva acestei sentințe a declarat apel reclamantul T. I., arătând că directorul F. M. a refuzat să pună în aplicare hotărârile definitive și irevocabile.S-a mai invocat faptul că în mod eronat Judecătoria a reținut că R. C. nu a fost parte în cauza penală, câtă vreme A. M. a fost pensionată și a lucrat în cadrul acestei instituții.
Prin decizia civilă nr.515 din 03 decembrie 2012, pronunțată de Tribunalul D. în dosar nr._, s-a respins, ca nefondat, apelul declarat de reclamant.
Împotriva acestei decizii a formulat recurs reclamantul T. I. criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.
Prin decizia civilă nr. 5076/15 mai 2013, pronunțată de Curtea de Apel C., în dosar nr._, s-a respins, ca nefondat, recursul declarat de recurentul-reclamant T. I., împotriva deciziei civile nr. 515/03.12.2012, pronunțată de Tribunalul D. – Secția Civilă, în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimata-pârâtă R.A.T. C..
Împotriva acestei decizii a formulat cerere de revizuire T. I., precizată ulterior .
S-a format Dosar nr._ .
Cererea a fost calificată de către Curtea de Apel C., urmare a acestor precizări - ca fiind cerere de îndreptare eroare materială a deciziei civile nr. 5076/15.05.2013 pronunțată în recurs de Curtea de Apel C. în dosarul nr._ și cerere de completare a sentinței civile nr.3498/06.03.2012 pronunțată de Judecătoria C. în dosarul nr._ .
Prin decizia nr. 625/26.03.2014 pronunțată de Curtea de Apel C. – Secția I Civilă în dosarul nr._ a fost declinată în favoarea Judecătoriei C., cererea de completare a sentinței civile nr. 3498/06.03.2012.
Dosarul a fost înaintat Judecătoriei C. la data de 17.07.2014.
Prin sentința civilă nr.71/04.11.2014, pronunțată de Judecătoria C., în dosarul nr._, a fost admisă excepția tardivității formulării cererii de completare a dispozitivului sentinței civile nr. 3498 pronunțată de Judecătoria C. la data de 06.03.2012 în dosarul nr._ .
A fost respinsă ca tardiv formulată, cererea de completare a dispozitivului sentinței civile nr. 3498/06.03.2012 formulată de reclamantul T. I., în contradictoriu cu pârâta R.A.T. C..
Împotriva acestei sentințe a declarat apel reclamantul T. I. arătând că în mod greșit prima instanța a constatat că cererea de completare a dispozitivului sentinței civile nr.3498/06.03.2012 a fost formulată cu depășirea termenului de 15 zile prevăzut de lege. A solicitat obligarea directorului M. T. să achite reclamantului suma de 200.000 lei constând în pretenții.
Prin decizia numărul 447 din data de 05 martie 2015, pronunțată de Tribunalul D. – Secția I Civilă în dosarul numărul_ s-a respins apelul formulat de reclamantul T. I., împotriva sentinței nr. 71/04.11.2014 pronunțată de Judecătoria C. în dosar nr._, în contradictoriu cu pârâta R.A.T. C., ca nefondat.
Împotriva acestei decizii a formulat recurs reclamantul T. I., criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.
Curtea de Apel C. prin decizia civilă nr. nr. 540 din 10.09.2015 a respins recursul ca nefondat.
Pentru a pronunța această hotărâre instanța a reținut următoarele:
Într-adevăr, în dispozitivul deciziei recurate, se menționează faptul că sentința apelată nr. 71/04.11.2014 este pronunțată de Judecătoria C. în dosar nr._, iar nu în Dosar nr._ .
O eroare materială strecurată în această privință, poate fi îndreptată la cerere sau din oficiu, în condițiile art. 281 Cod procedură civilă, neputând fi primită o astfel de critică în recurs.
Pe de altă parte, însăși decizia tribunalului, pronunțată în soluționarea apelului declarat împotriva sentinței nr. 71/2014 a Judecătoriei C. în Dosar_, apare pronunțată în Dosar_, nefiind păstrat numărul unic de dosar, respectiv_ .
În aceste condiții, inclusiv recursul de față, declarat împotriva deciziei date în apel de tribunal, s-a transmis instanței de recurs și a fost soluționat sub nr. aceluiași dosar_, iar nu sub nr. dosarului unic inițial_ .
Verificând în ECRIS la nivelul primei instanțe, s-a constată faptul că, din considerente tehnice a fost creat Dosar_, existând mențiunea că nu a fost posibilă generarea dosarului asociat_ .
Dincolo de aceste aspecte, o hotărâre judecătorească ca act de procedură și jurisdicțional, este evaluată sub aspectul legalității și temeiniciei în raport cu conținutul acesteia, cu motivarea în fapt și în drept și cu soluția pronunțată, cu legea aplicabilă, iar nu în raport cu numărul dosarului.
Așadar, în aceste limite, Curtea a avut de examinat legalitatea deciziei pronunțate de Tribunalul D., prin care s-a respins ca nefondat apelul declarat împotriva sentinței Judecătoriei C. nr. 71 din 4.11.2014, investită după declinarea cererii de completare de către Curtea de Apel C., sentință prin care s-a respins ca tardivă cererea de completare a sentinței civile nr. 3498/06.03.2012 pronunțată de Judecătoria C. în Dosar_ .
Decizia Tribunalului D. este legală, instanța de apel făcând o interpretare și aplicare corectă a dispozițiilor legale incidente în speță și păstrând ca atare, soluția primei instanțe.
Astfel, potrivit disp. art. 281 ind. 2 Cod procedură civilă, dacă prin hotărârea dată instanța a omis să se pronunțe asupra unui capăt de cerere principal sau accesoriu ori asupra unei cereri conexe sau incidentale, se poate cere completarea hotărârii în același termen în care se poate declara, după caz, apel sau recurs împotriva acelei hotărâri, iar în cazul hotărârilor date în fond după casarea cu reținere, în termen de 15 zile de la pronunțare.
Or, în cauză în mod corect a reținut instanța de apel, păstrând soluția primei instanțe, că cererea de completare a sentinței 3498/06.03.2012 pronunțată de Judecătoria C. în Dosar_, nu a fost formulată în termenul legal.
Astfel, în cauză, prima instanță a fost investită cu o cerere de completare, după calificarea cererii de revizuire adresată Curții de Apel C., prin care s-a solicitat revizuirea deciziei pronunțate în recurs în Dosar_, nr. 5076/15 mai 2013.
Or, cererea de revizuire, calificată de Curtea de Apel C., în cerere de completare, a fost formulată la data de 31.01.2014 sub nr. 4525 – fila 1 Dosar_ al Curții de Apel C..
Deci, această cerere, așa cum a fost calificată ulterior ca cerere de completare, nu s-a formulat în termenul de 15 zile de la comunicarea sentinței civile nr. 3498/06.03.2012 pronunțată de Judecătoria C. în Dosar_, același termen în care se exercita și calea de atac a apelului.
Cum sentința a fost comunicată la data de 25.04.2012 – fila 25 dosar primă instanță, în mod corect s-a respins cererea de completare ca tardivă, deci în mod corect tribunalul a respins apelul și a păstrat sentința apelată.
Deci tardivitatea cererii de completare se stabilește în raport cu data formulării acestei din urmă cereri, iar nu a cererii introductive de instanță, respectiv a capătului de cerere asupra căruia instanța ar fi omis să se pronunțe.
Astfel, potrivit disp. art. 103 alin. 1 Cod procedură civilă, neexercitarea oricărei căi de atac și neîndeplinirea oricărui alt act de procedură în termenul legal atrage decăderea, afară de cazul când legea dispune altfel sau când partea dovedește că a fost împiedicată printr-o împrejurare mai presus de voința ei.
Pe cale de consecință, susținerea potrivit căreia au fost încălcate disp. art. 129 alin. 4 și 6 Cod procedură civilă, privind rolul activ al instanței și pronunțarea asupra obiectului dedus judecății, este nefondată.
Orice altă discuție, privind pronunțarea altor hotărâri judecătorești, în alte dosare, în primă instanță, în căi de atac ordinare sau extraordinare, fie și cu același număr de decizie, câtă vreme nu au legătură directă cu cauza de față și cu limitele de analiză impuse exclusiv de soluționarea cererii de completare a sentinței 3498/2012 a Judecătoriei C. în Dosar_, este de prisos a se face.
De asemenea, împrejurarea că intimata nu a formulat întâmpinare, este nerelevantă. Acest fapt nu conduce la admiterea recursului declarat în cauză. Prin nedepunerea întâmpinării, partea este decăzută din dreptul de a ridica excepții, de a formula apărări pe fond. Or, în cauză excepția tardivității a fost ridicată din oficiu de către instanță în condițiile art. 137 alin. 1 Cod procedură civilă, iar în recurs, Curtea a avut de examinat numai legalitatea soluției date asupra excepției tardivității, respectiv legalitatea deciziei de păstrare a sentinței prin care s-a soluționat propriu-zis excepția..
La data de 27.10.2015 T. I. a formulat cerere de revizuire împotriva deciziei 540/10.09.2015 pronunțată în dosarul nr._ susținând, în esență, că greșit s-a reținut perioada pentru care a solicitat daune morale, fiind depășite limitele sesizării instanței, numărul dosarelor în care a fost parte este eronat, instanța dând dovadă de lipsă de rol de activ în soluționarea cauzei.
Cu titlu prealabil, Curtea precizează că a fost legal investită cu soluționarea prezentei cauze, în raport de obiectul cererii (reprezentat de decizia 540/2015 a Curții de Apel C.) si disp. art. 323 al. 1 C.proc.civ.
Examinând excepția inadmisibilității cererii de revizuire a deciziei nr. 540/10.09.2015 invocată din oficiu, Curtea constată că dispozițiile art.322 Cod procedură civilă, permit revizuirea unei hotărâri definitive în instanța de apel sau prin neapelare, precum și a unei hotărâri dată de o instanță de recurs atunci când evocă fondul, numai în cazurile prevăzute expres și limitativ de art. 322 pct. 1 – 10 Cod procedură civilă.
Legiuitorul a limitat calea de atac a revizuirii hotărârilor date de o instanță de recurs exclusiv la acele hotărâri judecătorești prin care s-a evocat fondul cauzei, categorie din care fac parte acele hotărâri prin care instanța de recurs a admis recursul, a modificat sentința recurată, pronunțându-se asupra raporturilor juridice deduse judecății. Nu au acest caracter hotărârile prin care s-a respins recursul ori s-a dispus casarea cu trimitere.
In cauză, decizia 540/10.09.2015 nu reprezintă o hotărâre prin care se evocă fondul cauzei, deoarece instanța a respins recursul împotriva deciziei civile nr. 447/05.03.2015 pronunțată de Tribunalul D. în dosarul nr._, decizia atacată în prezenta cauză nefiind susceptibilă de revizuire.
Prin urmare, nefiind îndeplinite cerințele de admisibilitate prevăzute de lege, Curtea va respinge ca inadmisibilă cererea de revizuire a deciziei 540/10.09.2015, fiind de prisos analizarea temeiniciei motivelor de revizuire invocate, în raport de prevederile art.137 C.proc.civ.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge cererea de revizuire formulată de revizuientul T. I. cu domiciliul în C., ., jud. D., împotriva deciziei civile nr. 540 din 10.09.2015, pronunțată de Curtea de Apel C. în dosarul nr._ în contradictoriu cu intimata R.A.T. C. cu sediul în C., .. 23, jud. D., ca inadmisibilă. Decizie irevocabilă
Pronunțată în ședința publică de la 26 Noiembrie 2015
Președinte, E. B. | Judecător, C. S. | Judecător, G. I. |
Grefier, A. C. |
Red.jud. E.B.
Tehnored. A.G./2ex.
Data 08.12.2015
| ← Anulare act. Decizia nr. 5874/2015. Curtea de Apel CRAIOVA | Pretenţii. Decizia nr. 660/2015. Curtea de Apel CRAIOVA → |
|---|
