Alocatie copii. Decizia nr. 1686/2013. Curtea de Apel CRAIOVA
| Comentarii |
|
Decizia nr. 1686/2013 pronunțată de Curtea de Apel CRAIOVA la data de 27-02-2013 în dosarul nr. 1686/2013
Dosar nr._
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CRAIOVA
SECȚIA I CIVILĂ
DECIZIE Nr. 1686
Ședința publică de la 27 Februarie 2013
Completul compus din:
PREȘEDINTE E. S.
Judecător M. M.
Judecător M. P.-P.
Grefier V. R.
x.x.x
Pe rol, judecarea recursurilor declarate de pârâții DIRECȚIA G. DE ASISTENȚĂ S. ȘI PROTECȚIA C. D., C. P. PROTECȚIA C. D. D. C. CONSILIULUI JUDEȚEAN D. și AGENȚIA JUDEȚEANĂ P. PLĂȚI ȘI I. S. D. împotriva sentinței civile nr. 478 din 22 noiembrie 2012, pronunțată de Tribunalul D., în dosar nr._, în contradictoriu cu intimata reclamantă U. G., având ca obiect alocație copii.
La apelul nominal făcut în ședința publică, au răspuns recurenții pârâți DIRECȚIA G. DE ASISTENȚĂ S. ȘI PROTECȚIA C. D., C. P. PROTECȚIA C. D. D. C. CONSILIULUI JUDEȚEAN D., prin consilier juridic D. N. și intimata reclamantă U. G., reprezentată de avocat M. T., lipsind recurenta pârâtă AGENȚIA JUDEȚEANĂ P. PLĂȚI ȘI I. S. D..
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care a învederat că recursurile de față eu fost declarate și motivate în termenul prevăzut de lege, după care:
Instanța, constatând că nu mai sunt formulate alte cereri sau invocate excepții, a apreciat cauza în stare de soluționare și a acordat cuvântul asupra recursului:
Consilier juridic D. N., pentru recurenții pârâți DIRECȚIA G. DE ASISTENȚĂ S. ȘI PROTECȚIA C. D., C. P. PROTECȚIA C. D. D. C. CONSILIULUI JUDEȚEAN D., a depus la dosar delegațiile de reprezentare și a solicitat admiterea recursurilor conform motivelor scrise.
Cu privire la recursul pârâtei AGENȚIA JUDEȚEANĂ P. PLĂȚI ȘI I. S. D., a solicitat admiterea conform motivelor.
Avocat M. T., pentru intimata reclamantă, a depus la dosar concluzii scrise și a solicitat respingerea recursului ca nefondat, fără cheltuieli de judecată.
CURTEA
Asupra recursului civil de față:
Prin acțiunea înregistrată la data de 02.11.2012, pe rolul Tribunalului D., petenta U. G., a chemat în judecată pe pârâtele Direcția G. de Asistență S. și Protecția C. D., C. P. Protecția C. din cadrul Consiliului Județean D. și Agenția Județeană pentru Prestații Sociale D., solicitând ca, prin hotărârea ce se va pronunța să fie obligate la plata alocației de plasament retroactiv, respectiv de la data de 01.11.2009, și în continuare, până la apariția unei cauze legale de încetare a măsurii plasamentului, pentru minorii: V. A. R. ȘI V. M. D..
În fapt, a arătat că este asistent maternal profesionist, având atestatul nr. 256/04.10.2011, care a fost reînnoit la fiecare trei ani, ultima reînnoire fiind la data de 04.10.2011, acte în care se menționează ,,doamna prezintă condițiile materiale și garanțiile morale prevăzute de Ordinul 35/2003, pentru reînnoirea atestatului de asistent maternal profesionist….profilul psihologic este compatibil cu exercitarea profesiei de asistent maternal profesionist."
De la data de 21.01.2003, conform Hotărârilor emise de C. pentru Protecția C., s-a ocupat de creșterea și îngrijirea minorilor:
-V. A. R. – născut la data de 21.08.2000, care i-a fost dat în plasament, la data de 21.03.2003, conform Hotărârii nr.33 în dispozitivul căreia se precizează ,,Copilul …se dă în plasament cu plata alocației de stat și de plasament la asistentul maternal profesionist U. G..,, Această hotărâre a fost prelungită prin hotărârea nr.377 din 31.05.2005, prin care s-a menținut alocația de stat și de plasament.
-V. M. D. – născută la data de 17.06.2002, care i-a fost dată în plasament, la data de 21.01.2003, conform Hotărârii nr.34 în dispozitivul căreia se precizează:,, Copilul …se dă în plasament cu plata alocației de stat și de plasament la asistentul maternal profesionist U. G..,,, ambii rezultați dintr-o relație întâmplătoare a mamei lor cu persoane necunoscute. Această hotărâre a fost prelungită prin hotărârea nr.381 din 31.05.2005, prin care s-a menținut alocația de stat și de plasament.
Deci, conform acestor hotărâri a primit alocația de plasament, pentru fiecare copil în sumă de 67 lei lunar, de la 21.01.2003 și până la data de 22.01.2008.
D. data de 22.01.2008, alocația de plasament s-a majorat la suma de 97 lei lunar pentru fiecare copil dat în plasament până în prezent și din care nu s-a achitat către minori nici-o sumă, de instituțiile pârâte. Obligația de acordare a alocației de plasament este reglementată expres în art. 119 alin. 1 din Legea nr. 272 din 2004 și se achită persoanei căreia i-a fost dat în plasament copilul, conform alin. 2 al aceluiași articol.
S-a menționat că, prin hotărârea nr.25 din 22.01.2008 emisă de C. pentru Protecția C. D., s-a revocat fără nici-o motivare, Hotărârea nr.377 din 31.05.2005, s-a menținut măsura plasamentului, pentru copilul V. A. R., tot la petentă, dar fără să mai facă vorbire de alocația de plasament, iar din acel moment copilului nu i s-a mai acordat acest drept.
Prin hotărârea nr.26 din 22.01.2008 emisă de C. pentru Protecția C. D., s-a revocat de asemenea, fără nici-o motivare, Hotărârea nr.381 din 31.05.2005, s-a menținut măsura plasamentului, pentru copilul V. M. D. tot la petentă, dar fără să mai facă vorbire de alocația de plasament, iar din acel moment nici acestui copil nu i s-a mai acordat acest drept.
Deci alocația de plasament în niciuna din cele două hotărâri, nu a fost nici încetată nici suspendată, nici sistată, ci pur și simplu nu s-a mai plătit, astfel încât să fi avut motive să conteste aceste decizii.
A precizat faptul că, până la data de 22.01.2008, a primit alocația de plasament, iar la această dată, deși Legea nr. 272 din 2004, nu s-a modificat, existând același temei legal, prin cele două Hotărâri ale Comisiei P. Protecția C. D., nr. 25 și 26 din 22.01.2008, s-a reconfirmat măsura plasamentului celor doi copii la petentă.
În drept, și-a întemeiat acțiunea pe disp. art. 119 din Legea nr. 272 din 2004.
În dovedirea acțiunii a depus la dosar în copie următoarelor înscrisuri: hotărârea nr.25 din 22.01.2008 și nr. 377/31.05.2005, nr.34/21.01.2003 și certificatul de naștere pentru copilul V. A. R., hotărârea nr.26 din 22.01.2008 și nr. 381/31.05.2005, nr.33/21.01.2003 și certificatul de naștere pentru copilul V. D. M., hotărârea nr.256/04.10.2011 prin care s-a prelungit atestatul, sentința nr.200/19.05.2011 și decizia nr.745/01.06.2010.
Tribunalul D. prin sentința civilă nr.478 din 22 noiembrie 2012, pronunțată în dosar nr._, a admis acțiunea, a respins excepția lipsei calității procesuale pasive a Comisiei pentru Protecția C. D. și a obligat pârâtele la plata alocației de plasament restante de 97 lei lunar, începând cu data de 01 noiembrie 2009 și în continuare până la apariția unei cauze legale de încetare a măsurii plasamentului.
P. a se pronunța astfel, instanța a reținut următoarele:
Cu privire la excepția lipsei calității procesuale pasive a Comisiei pentru Protecția C. D. s-a reținut că este neîntemeiată, întrucât această comisie este cea care stabilește măsura plasamentului potrivit art. 61 din Legea 272/2004 în situația în care există acordul părinților, precum și ce drepturi se cuvin persoanelor care primesc copii în plasament și apoi comunică hotărârea, conform art. 10 alin. 2 din HG 1437/2004, către organele competente să efectueze plata și, ca atare, instanța a considerat că aceasta are calitate procesuală pasivă.
Referitor la fondul cauzei, instanța a constatat următoarele:
Potrivit dispozițiilor art.119 alin. 1 din Legea nr. 272/2004, pentru fiecare copil față de care s-a luat măsura plasamentului, se acordă o alocație lunară de plasament, care se indexează prin hotărâre a Guvernului. De această alocație beneficiază și copilul pentru care a fost instituită tutela în condițiile legii.
A..2 al aceluiași text legal prevede că alocația se plătește persoanei sau reprezentantului familiei care a luat în plasament copilul, sau tutorelui.
Așadar, reclamanta, în calitate de asistent maternal, este îndreptățită la primirea alocației de plasament prevăzută de Legea 272/2004 pentru fiecare dintre cei doi minori, V. A. R. și V. M. D. aflați în plasament, cât timp prin hotărârile nr.33 și 34 din 21.01.2003 ale Comisiei pentru Protecția C. D. s-a instituit măsura de plasament la reclamantă pentru acești minori.
Împrejurarea că prin aceste hotărâri emise de C. pentru Protecția C. D. s-a menționat că se revocă hotărârile emise anterior cu nr. 377 și 381 din data de 31.05.2005, nu justifică nerespectarea dreptului recunoscut de lege pentru asistentul maternal profesionist de a primi alocația de plasament pentru minorii pentru care s-a instituit măsura de plasament, cu atât mai mult cu cât prin aceste hotărâri nu s-a dispus expres sistarea plății alocației de plasament pentru a exista un eventual interes în contestarea hotărârilor emise de C. P. Protecția C. D..
Apărarea pârâtelor, cum că reclamanta nu este îndreptățită să primească alocația de plasament, a fost apreciată ca neîntemeiată.
Astfel, deși potrivit art.12 alin.1 și 3 din Legea nr.448/2006, asistentul maternal profesionist este exceptat expres de la dreptul de a primi alocația lunară de plasament, majorată cu 50 %, acest text de lege nu are relevanță în cauza de față atâta timp cât cererea reclamantei se întemeiază pe dispozițiile art.119 din Legea 272/2004 privind protecția și promovarea drepturilor copilului, nu pe dispozițiile Legii nr. 448/2006, care reglementează drepturile persoanelor cu handicap, minorii aflați în plasament la reclamantă nefiind persoane cu handicap.
Prin urmare, instanța a considerat că reclamanta este îndreptățită să primească retroactiv alocația de plasament pentru cei doi minori pe care îi are în plasament.
Astfel fiind, instanța a admis acțiunea și a obligat pe pârâte la plata alocației de plasament restante de 97 lei lunar, începând cu data de 01 noiembrie 2009 și în continuare până la apariția unei cauze legale de încetare a măsurii plasamentului .
Împotriva acestei sentințe au declarat recurs pârâții DIRECȚIA G. DE ASISTENȚĂ S. ȘI PROTECȚIA C. D., C. P. PROTECȚIA C. D. D. C. CONSILIULUI JUDEȚEAN D. și AGENȚIA JUDEȚEANĂ P. PLĂȚI ȘI I. S. D., criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.
În motivarea recursului, Consiliul Județean - C. pentru Protecția C. D. a arătat că instanța de fond a reținut în mod greșit că în cauză nu sunt incidente dispozițiile art.12 alin.2 și 3 din Legea nr.448/2006, aceste dispoziții fiind ulterioare Legii 272/2004 privind protecția și promovarea drepturilor copilului. A mai arătat că din analiza dispozițiilor art.119 alin.1, 2 și 3 din Legea 272/2004, rezultă în mod clar că alocația de plasament prevăzută de Legea nr.272/2004 se plătește numai unor categorii de persoane care au luat în plasament un copil, nu tuturor categoriilor.
D. interpretarea dispozițiilor art.20 din OUG nr.26/1997, modificată și completată de OUG nr.25/2003, recurenta a concluzionat că de alocația de plasament prevăzută de Legea 272/2004 beneficiază numai copilul care a fost dat în plasament la o persoană sau familie sau cel pentru care a fost instituită tutela, pe când copilul care a fost dat în plasament la asistent maternal profesionist sau la un serviciu de tip rezidențial, acestuia nu i se asigură întreținere completă din partea statului (doar alocația de stat). A invocat și dispozițiile art.12 alin.1 și 3 din Legea nr.448/2006, privind protecția și drepturile persoanelor cu handicap.
În drept și-a întemeiat cererea pe Legea 272/2004 republicată, Legea 448/2006 republicată și art.304 pctr.9 cod procedură civilă.
În recursul declarat de Direcția G. de Asistență S. și Protecția C. D. au fost reluate motivele de recurs formulate de către C. pentru Protecția C. D., din cadrul Consiliului Județean D..
Recurenta Agenția Județeană pentru Plăți și Inspecție S. D. a arătat că, raportat la calitatea reclamantei, aceea de asistent maternal profesionist căruia i-au fost încredințați copii în plasament, temeiul legal al drepturilor de care beneficiază este Legea nr.326/2003 privind drepturile de care beneficiază copiii și tinerii ocrotiți de serviciile publice specializate pentru protecția copilului, mamele protejate în centre maternale, precum și copiii încredințați sau dați în plasament la asistenți maternali profesioniști.
Au fost invocate dispozițiile art.1 și 2 din Legea nr.326/2003, care reglementează drepturile de care poate beneficia reclamanta, în calitatea sa de asistent maternal profesionist care are copii dați în plasament.
A mai arătat că dispozițiile art.119 alin.1 și 2 din Legea 272/2004 nu i se aplică asistentului maternal profesionist, ci doar persoanei sau reprezentantului familiei care a luat copilul în plasament, ori tutorelui.
În drept și-a întemeiat recursul pe dispozițiile Legii nr.272/2004, Legii nr.326/2004 și ale codului de procedură civilă.
În cauză reclamanta U. G. a depus concluzii scrise, prin care a solicitat respingerea recursurilor.
Curtea, analizând sentința prin prisma criticilor invocate în recurs, a apărărilor formulate, a dispozițiilor legale aplicabile în cauză și în conformitate cu dispozițiile art.3041 din Cod procedură civilă, constată că recursurile sunt nefondat și se vor respinge pentru următoarele considerente :
Așa cum în mod corect a reținut instanța de fond, reclamanta și-a întemeiat acțiunea pe dispozițiile art.119 alin.1 și 2 din Legea nr.272/2004, privind protecția și promovarea drepturilor copilului.
În raport de calitatea reclamantei de asistent maternal profesionist, instanța de fond a reținut în mod corect că și aceasta beneficiază de alocație de plasament pentru cei doi minori, neexistând niciun temei juridic pentru excluderea asistentului maternal de la beneficiul alocației prevăzută de art.119 alin.1 din Legea nr.272/2004.
A..2 din Legea nr.119/2004 prevede ca alocația lunară de plasament în cuantum de 97 lei se plătește persoanei sau reprezentantului familiei care a luat în plasament copilul ori tutorelui, nefiind exclus asistentul maternal de la beneficiul acestor dispoziții legale.
Interpretarea recurentelor pârâte C. pentru Protecția C. D., Direcția G. de Asistență S. și Protecția C. D. și Agenția Județeană pentru Plăți și Inspecție S. D., în sensul că de aceste dispoziții nu beneficiază și asistentul maternal profesionist, reprezintă o adăugare la lege, care nu poate fi reținută de către instanța de judecată.
Curtea apreciază că același regim trebuie să se aplice juridic tuturor copiilor aflați în plasament, actul normativ aplicabil nelăsând loc de interpretări diferențiate ale drepturilor de care se bucură acești copii, în funcție de tipul de plasament, ci acordă aceleași drepturi tuturor copiilor față de care s-a instituit această formă de protecție.
De altfel, nici dispozițiile art.20 din OUG nr.26/1997, modificată și completată de OUG nr.25/2003, nu prevăd expres că asistentul maternal profesionist nu poate beneficia de alocația lunară de plasament prevăzută de Legea nr.272/2004 și nici dispozițiilor art. 1 și 2 din Legea nr.326/2003, invocată prin motivele de recurs formulate de Agenția Județeană pentru Plăți și Inspecție S. D..
Mai mult, în privința dispozițiilor Legii nr.326/2003, invocată prin motivele de recurs formulate de Agenția Județeană pentru Plăți și Inspecție S. D.., Curtea reține aceasta reprezintă o critică nouă, invocată pentru prima dată în recurs, în condițiile în care la instanța de fond, prin întâmpinarea formulată pentru termenul din 15 noiembrie 2012, această recurentă pârâtă nu a invocat aceste dispoziții legale, singura sa apărare de la instanța de fond vizând împrejurarea că a fost revocată măsura acordării alocației de plasament, situație în care Agenția Județeană pentru Plăți și Inspecție S. D. nu mai avea temei pentru efectuarea plății.
De asemenea, apărarea pârâtelor privind aplicabilitatea în speță a dispozițiilor art. 12 alin. 1 și 3 din Legea nr.448/2006 a fost înlăturată corect de instanța de fond, cu motivarea că această lege reglementează drepturile persoanelor cu handicap, întrucât minorii aflați în plasament la reclamantă nu se încadrează în această categorie, pentru a o excepta pe reclamantă de la plata acestor drepturi.
În privința recursului declarat de Agenția Județeană pentru Plăți și Inspecție S. D., Curtea precizează că argumentele avute în vedere la respingerea recursurilor pârâtelor C. pentru Protecția C. D. și Direcția G. de Asistență S. și Protecția C. D., sunt aplicabile și la respingerea recursului acestei pârâte, privind incidența în cauză a dispozițiilor art.119 alin.1 și 2 din Legea 272/2004.
Având în vedere aceste considerente, constatând că în cauză nu subzistă niciunul din motivele de casare sau modificare prev.de art.304 pct.1-9 Cod procedură civilă, în baza art.312 alin.1 cod procedură civilă rap.la art.304, 3041 cod procedură civilă, recursurile vor fi respinse ca nefondate.
P. ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca nefondate, recursurile declarate de pârâții DIRECȚIA G. DE ASISTENȚĂ S. ȘI PROTECȚIA C. D., C. P. PROTECȚIA C. D. D. C. CONSILIULUI JUDEȚEAN D. și AGENȚIA JUDEȚEANĂ P. PLĂȚI ȘI I. S. D. împotriva sentinței civile nr. 478 din 22 noiembrie 2012, pronunțată de Tribunalul D., în dosar nr._, în contradictoriu cu intimata reclamantă U. G..
Decizie irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică de la 27 Februarie 2013.
Președinte, E. S. | Judecător, M. M. | Judecător, M. P.-P. |
Grefier, V. R. |
Red.jud.E.S.
Tehn.MC/2 ex.
Data red.-15.03,2013
j.f. M.Georocotină
| ← Partaj bunuri comune. Lichidare regim matrimonial. Decizia nr.... | Supraveghere specializată. Decizia nr. 8260/2012. Curtea de... → |
|---|
