Despăgubiri Legea nr.221/2009. Decizia nr. 4944/2012. Curtea de Apel CRAIOVA
| Comentarii |
|
Decizia nr. 4944/2012 pronunțată de Curtea de Apel CRAIOVA la data de 10-04-2012 în dosarul nr. 4944/2012
Dosar nr._
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CRAIOVA
SECȚIA I CIVILĂ
DECIZIE Nr. 4944/2012
Ședința publică de la 10 Aprilie 2012
Completul compus din:
PREȘEDINTE: M. P.
Judecător: M. C.
Judecător: P. P.
Grefier: M. M.
x.x.x.
M. Public a fost reprezentat de procuror D. T. din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel C.
x.x.x.
Pe rol, judecarea recursului declarat de pârâții S. R. P. M. FINANȚELOR-DIRECȚIA G. A FINANȚELOR P. G. și DIRECȚIA G. A FINANȚELOR P. G., împotriva sentinței civile nr. 59/20.02.2012, pronunțată de Tribunalul G. în dosar nr._, în contradictoriu cu intimatul reclamant B. M., având ca obiect-despăgubiri Legea nr.221/2009.
La apelul nominal făcut în ședința publică, au lipsit părțile.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care a învederat întâmpinarea depusă, prin serviciul registratură, de intimatul reclamant B. M., precum și faptul că în cauză s-a solicitat judecarea în lipsă, conform art.242 C.Pr.Civ., după care,
Curtea, constatând cauza în stare de soluționare, a acordat cuvântul asupra recursului reprezentatei Ministerului Public.
Reprezentanta Ministerului Public solicită admiterea recursului și modificarea sentinței pronunțată de Tribunalul G., în sensul admiterii excepției lipsei calității procesuale pasive.
CURTEA
Asupra recursului de față;
P. sentința civilă nr. 59/20.02.2012, Tribunalul G. a admis în parte cererea formulată de reclamantul B. M., în contradictoriu cu S. R. reprezentat prin M. Finanțelor P. și Direcția Finanțelor P. G..
A constatat caracterul politic al măsurii administrative dispusă prin decizia MAI 200/1951 cu privire la reclamant.
A respins capătul de cerere privind daunele morale.
Pentru a se pronunța astfel, tribunalul a constatat că acțiunea este fondată cu privire la primul capăt de cerere, ce are ca obiect constatarea caracterului politic al măsurii administrative dispusă cu privire la reclamant prin Decizia M.A.I. nr.200/1951.
Potrivit art.3 din legea 221/2009 constituie măsură administrativă cu caracter politic orice măsură luată de organele fostei miliții sau securități, având ca obiect dislocarea și stabilirea de domiciliu obligatoriu, internarea în unități și colonii de muncă, stabilirea de loc de muncă obligatoriu, dacă au fost întemeiate pe actele prevăzute în cuprinsul acestui text în care este indicată și decizia MAI.200/1951.
Din adresa emisă de Direcția Instanțelor Militare a Ministerului Justiției din data de 18.03.1999, rezultă că reclamantul alături de tată, mamă, frați și surori a fost strămutat prin decizia M.A.I.nr.200/1951 la data de 18.06.1951 și li s-a fixat domiciliul în Însurăței-C., județul B..
Astfel, s-a constatat că măsura dispusă cu privire la reclamant are caracter politic, potrivit legii urmând a fi admis primul capăt de cerere.
Ca urmare a acestei măsuri, reclamantul a beneficiat de drepturile prevăzute de Legea 118/1990, drepturi stabilite prin Hotărârea nr.415/20.05.1991 și în baza căreia au fost emise deciziile anexate la dosar de Direcția Muncii și Ocrotiri Sociale G..
Capătul de cerere privind acordarea daunelor morale a fost respins având în vedere că prin deciziile nr.1358 din 21.10.2010 publicată în Monitorul Oficial din 15.11.2010 și 1360/21.11.2010 publicată în același monitor oficial, ale Curții Constituționale s-au declarat neconstituționale dispozițiile art.5 alin. 1 lit.a din Legea 221/2009 ce reglementau acordarea unor despăgubiri pentru prejudiciul moral suferit ca urmare a condamnărilor cu caracter politic sau a măsurilor administrative cu caracter politic.
Temeiul juridic invocat de reclamant în susținerea capătului de cerere al daunelor morale îl reprezintă tocmai dispozițiile art.5 alin. 1 lit.a din Legea 221/2009, care au fost declarate neconstituționale, astfel s-a constatat că statul nu mai datorează despăgubiri cu titlul de daune morale și în prezent nu există temei juridic pentru acordarea acestora ca măsuri reparatorii putând fi acordate doar despăgubirile la care se referă art.5 alin. 1 lit.b și c din Legea 221/2009.
Împotriva acestei sentințe au declarat recurs pârâții S. R. P. M. FINANȚELOR-DIRECȚIA G. A FINANȚELOR P. G. și DIRECȚIA G. A FINANȚELOR P. G., criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.
În motivarea recursului, arătă faptul că DGFP G. nu are calitate procesuală pasivă în cauza dedusă judecății. Astfel, calitate procesuală pasivă are M. Finanțelor P. ca reprezentant al Statului R.. DGFP G. poate, doar în baza unui mandat, să reprezinte M. Finanțelor P. pentru S. R..
Mai mult decât atât, învederează instanței că potrivit dispozițiilor art.4 alin.4 din Legea 221/2009." Cererea este imprescriptibilă, fiind scutită de taxă de timbru, iar competența de soluționare aparține tribunalului, secția civilă, în circumscripția căruia domiciliază persoana interesată. Cererea se judecă în contradictoriu cu statul, reprezentat prin M. Finanțelor P.".
Totodată, consideră că, în mod greșit, instanța de fond a constatat caracterul politic al măsurii administrative luată împotriva autorului reclamanților, întrucât nu sunt îndeplinite condițiile menționate la art.2 alin.1 din OUG 214/1999.
Învederează, de asemenea, instanței că potrivit dispozițiilor art.2 alin.1 din OUG 214/1999: „Constituie infracțiuni săvârșite din motive politice infracțiunile care au avut drept scop:
a) exprimarea protestului împotriva dictaturii, cultului personalității, terorii comuniste, precum și abuzului de putere din partea celor care au deținut puterea politică;
b) susținerea sau aplicarea principiilor democrației și a pluralismului politic;
c) propaganda pentru răsturnarea ordinii sociale până la 14 decembrie 1989 sau manifestarea împotrivirii față de aceasta;
c^1) acțiunea de împotrivire cu arma și răsturnare prin forță a regimului comunist;
d)respectarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului, recunoașterea și respectarea drepturilor civile, politice, economice, sociale și culturale;
e)înlăturarea măsurilor discriminatorii pe motive de naționalitate sau de origine etnică, de limbă ori de religie, de apartenență sau opinie politică, de avere ori de origine socială."
Mai arată că, prin decizia nr. 1797/15.02.2012, pronunțată de Curtea de Apel C. în dosarul nr._ (fiind o speță asemănătoare), s-a admis recursul formulat împotriva hotărârii prin care s-a constatat caracterul politic al faptei săvârșite de autorul reclamanților.
În drept, invocă dispozițiile art. 3041 Cod procedură civilă.
Recursul nu este fondat.
În ceea ce privește primul motiv de critică, și anume, faptul că DGFP G. nu are calitate procesuală pasivă, din dispozitivul sentinței atacate reiese că acțiunea a fost admisă în contradictoriu cu S. R. reprezentat de MFP și DGFP G..
Reiese, așadar, că DGFP G. nu a avut calitate de pârât în cauză, ci de reprezentant al Statului R., astfel că în raport de dispozițiile art. 4 alin. 4 din legea nr. 221/2009, critica recurentului nu este fondată.
Nici critica referitoare la constatarea caracterului politic al măsurii administrative luate împotriva reclamantului, nici această critică nu este fondată.
Așa cum a reținut și instanța de fond, potrivit art. 3 din legea nr. 221/2009, constituie măsură administrativă cu caracter politic orice măsură luată de organele fostei miliții sau securități, având ca obiect dislocarea și stabilirea de domiciliu obligatoriu, internarea în unități și colonii de muncă, stabilirea de loc de muncă obligatoriu, dacă au fost întemeiate pe unul sau mai multe dintre următoarele acte normative:
deciziile nr. 200/1951, nr. 239/1952 și nr. 744/1952 ale Ministerului Afacerilor Interne;
Din adresa nr.B-111 din 18 03 1999 emisă de M. JUSIȚIEI, măsura luată împotriva reclamantului a fost luată în baza deciziei nr. 200/1951 a MAI. Act normati nominalizat în textul de lege.
Având în vedere aceste considerente, constatând că sentința atacată este temeinică și legală, în baza art. 312 cod proc. civ.,recursul va fi respins ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge recursul declarat de pârâții S. R. P. M. FINANȚELOR-DIRECȚIA G. A FINANȚELOR P. G. și DIRECȚIA G. A FINANȚELOR P. G., împotriva sentinței civile nr. 59/20.02.2012, pronunțată de Tribunalul G. în dosar nr._, în contradictoriu cu intimatul reclamant B. M., având ca obiect-despăgubiri Legea nr.221/2009.
Decizie irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică de la 10 Aprilie 2012
Președinte, M. P. | Judecător, M. C. | Judecător, P. P. |
Grefier, M. M. |
Red.Jud.M.P.
Tehnored.M.M.
2ex./25.04.2012
j.f.N.Ș.
| ← Despăgubiri Legea nr.221/2009. Decizia nr. 4598/2012. Curtea de... | Despăgubiri Legea nr.221/2009. Decizia nr. 5709/2012. Curtea de... → |
|---|
