Grăniţuire. Decizia nr. 962/2014. Curtea de Apel CRAIOVA
| Comentarii |
|
Decizia nr. 962/2014 pronunțată de Curtea de Apel CRAIOVA la data de 18-06-2014 în dosarul nr. 962/2014
Dosar nr._
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CRAIOVA
SECȚIA I CIVILĂ
DECIZIE Nr. 962
Ședința publică de la 18 Iunie 2014
PREȘEDINTE M. P.
Judecător Tania Țapurin
Judecător D. S.
Grefier C. C.
x.x.x.
Pe rol, judecarea recursului declarat de reclamantul V. I. împotriva deciziei civile nr. 17 din 20 ianuarie 2014, pronunțată de Tribunalul D. în dosar nr._, în contradictoriu cu intimata pârâtă B. E..
La apelul nominal, făcut în ședința publică, a răspuns procurator B. I., reprezentând-o pe intimata pârâtă B. E., lipsind recurentul reclamant V. I..
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, învederându-se următoarele: prin cererea înregistrată sub nr._/18.06.2014, recurentul a solicitat amânarea cauzie, pentru angajare apărător, precum și judecata în lipsa sa, atașând și dovada de achitare a taxei judiciare de timbru.
P. B. I., pentru intimata pârâtă, s-a opus cererii de amânare formulate de recurent.
Curtea, față de data declararării căii de atac – 22.04.2014, a respins cererea de amânare a cauzei formulată de recurent, ca neîntemeiată.
Constatând cauza în stare de soluționare a acordat cuvântul asupra recursului, punându-i în vedere procuratorului prevederile art. 68 alin. 4 C.p.c.
Procuratorul Băna I., pentru intimata pârâtă, a depus concluzii scrise.
CURTEA:
Asupra recursului civil de față:
P. sentința civilă nr.7013/9.05.2012, pronunțată de Judecătoria C. în dosarul nr._ a fost admisă în parte acțiunea având ca obiect grănițuire, formulată de reclamantul V. I., împotriva pârâtei B. E..
S-a dispus grănițuirea proprietăților părților conform expertizei tehnice întocmite de expert N. C., în varianta I a raportului de expertiză, respectiv pe amplasamentul actual dintre punctele 5-6-7-8-9-10-11-12-13-1, conform schițelor anexate nr. 1, 2 și 3 și dimensiunilor consemnate în aceste schițe, care fac parte integrantă din prezenta hotărâre.
S-a luat act că nu s-au solicitat cheltuieli de judecată.
Instanța a constatat și reținut că potrivit contractului de vânzare-cumpărare autentificat la nr. 796/26.05.2010 de BNP P. O., reclamantul a dobândit în proprietate suprafața de_ mp teren extravilan, respectiv partea dinspre vest a parcelei 409, ce inițial a avut suprafața de_ mp situat în com. Mischii, ., P 409, jud. D..
Instanța a reținut că în acest contract, reclamantul a precizat că a luat cunoștință de inopozabilitatea actului față de terți și a înțeles să încheie contractul, în lipsa documentației cadastrale, pe riscul său, în ceea ce privește eventualele sarcini ce ar greva terenul, înțelegând să exonereze notarul public de orice răspundere privind încheierea contractului în aceste condiții.
Pârâta deține în proprietate suprafața de 3000 mp teren extravilan arabil, în T 34 P 9, conform TDP nr. 1338/13.03.2003 și certificatului de moștenitor eliberat la data de 24 august 2007 de BNP Gh. C. și încă 3000 mp teren extravilan pășuni în T 34 P 9/1.
Instanța a reținut că potrivit concluziilor raportului de expertiză realizat în cauză de expert N. C., reclamantul deține în prezent o suprafață de_ mp teren, identificată conform măsurătorilor efectuate în teren, coroborate cu planul parcelar al primăriei. Astfel, dimensiunile și vecinătățile terenului deținut în prezent sunt: N = 71,9 m – N. N., S = 140,29 m – B. M. și B. E.; E =189,95 m – Pr. Teslui, V=166,09 m – N. N., S. E. și B. M..
Terenul este amplasat în extravilanul localității Mischii.
La suprafața de 14 741 mp teren identificată anterior, se adaugă și 237 mp teren, ce face parte din terenul reclamantului, conform planului parcelar pus la dispoziție de Primăria Mischii, individualizată astfel: N – 7,6 m; S- 7,85 m, E – 30,87 m, V – 30,5 m, cu vecinătățile: N= V. I. (rest proprietate); E – Pr. Teslui; S – drum De 413; V – B. E..
Suprafața totală de teren este așadar de_ mp.
În consecință, reclamantul stăpânește în prezent o suprafață mai mare cu 3441 mp decât cea înscrisă în contractul de vânzare cumpărare din 2010, la care se adaugă și suprafața de 237 mp arătată anterior.
Potrivit aceluiași raport de expertiză, instanța a reținut că pârâta deține în prezent o suprafață de 6074 mp teren cu următoarele dimensiuni și vecinătăți: N – 184,21 m - V. I., B. M. și Izlaz comunal; S – 174,32 m – drum De 413; E – 30,5 m – V. I.; V – 34,1 m – R. M.. Terenul este amplasat în extravilanul localității Mischii și în consecință pârâta stăpânește în prezent o suprafață mai mare cu 74 mp decât cea înscrisă în documentația cadastrală.
Instanța a apreciat că varianta de grănițuire în care s-a ținut seama și de documentația cadastrală a pârâtei, respectiv varianta nr. 1, este cea corectă, având în vedere că pârâta a respectat întocmai dispoz. Legii 7/1996 a cadastrului și publicității imobiliare, în timp ce reclamantul, de bună voie, a încheiat contractul de vânzare cumpărare nr. 796/26 mai 2010, în lipsa documentației cadastrale, pe riscul său.
Astfel, varianta nr. 1 realizată prin respectarea aliniamentului hotarului dintre părți, conform amplasamentului din documentația cadastrală înregistrată la 08.04.2008, aparține pârâtei B. E. și planului parcelar al Primăriei Mischii pentru tarlaua 34, realizat prin ridicări topografice actuale.
În această variantă linia de hotar, între proprietățile celor două părți, se propune a se stabili, pe amplasamentul actual dintre punctele: 5-6-7-8-9-10-11-12-13-1 conform schiței anexate nr. 1,2 și 3. Dimensiunile fiind conform schiței anexate.
În această variantă, ambele părți au asigurate suprafețele deținute prin actele de proprietate:_ mp reclamantul (_ mp din măsurători) și 6000 mp pârâta ( 6074 mp din măsurători).
Potrivit art. 584 C. Civil, orice proprietar poate îndatora pe vecinul său la grănițuire proprietății lipite cu a sa; cheltuielile grănițuirii se vor face pe jumătate.
Din aceste considerente, instanța a admis în parte acțiunea, respectiv conform variantei I a raportului de expertiză realizat în cauză de expertul tehnic N. C..
Împotriva acestei sentințe a declarat apel reclamantul V. I., criticând-o pentru netemeinicie și nelegalitate.
S-a solicitat admiterea apelului, schimbarea în parte a hotărârii atacate, iar pe fondul cauzei a solicitat admiterea acțiunii în grănițuire și omologarea raportului de expertiza întocmit in cauza, în varianta a 3-a de grănițuire.
Pentru a admite doar în parte acțiune în grănițuire promovată de reclamant și pentru a omologa raportul de expertiza în varianta 1 de grănițuire, prima instanța a reținut în esență, că potrivit concluziilor raportului de expertiză întocmit în cauză de expert N. C-tin, reclamantul ar deține - în prezent o suprafața de_ mp. teren - care e cu 3441 mp. mai mare decât cea înscrisă in contractul de vânzare-cumpărare nr. 796 din 26.05.2010. respectiv decât suprafața de_ m.p. cumpărată de reclamant de la numitul C. B. și că în această variantă, ambele părți ar avea asigurate suprafețele deținute în actele de proprietate.
Totodată, instanța de fond a apreciat în mod greșit că varianta de grănițuire nr. 1 ar fi cea corectă întrucât s-a ținut seama și de documentația cadastrală a pârâtei, având în vedere că aceasta a respectat întocmai dispozițiile Lg.7/1996 a cadastrului si publicității imobiliare în timp ce reclamantul a încheiat de bunăvoie contractul de vânzare susmenționat, în lipsa documentației cadastrale, pe riscul său.
Așa cum reiese din raportul de expertiza, precum și din suplimentul la acest raport efectuat de expertul desemnat, pentru a întocmi varianta nr.l de grănițuire, expertul a avut în vedere în mod greșit, faptul că terenul în suprafață de 5000 mp. situat T34 P412 - cumpărat de subsemnatul V. I. de la numita Vilarau E. (fosta S.) prin contractul de vânzare cumpărare autentificat sub nr.676/06.06.2011, ar fi în afara perimetrului prezentat de reclamant pentru terenul în litigiu și ar reprezenta un alt teren aflat în vecinătate și prin urmare, acest teren nu ar fi fost comasat cu suprafața de_ mp. cumpărată anterior, apelantul deținând în mod nejustificat și în exces o suprafață de teren.
Pornind de la această premisă falsă, expertul trage concluzia eronată că apelantul ar deține în plus, o suprafața de 3441 mp. teren în plus la care s-ar adaugă o suprafața de 737 mp., întrucât suprafața de_ mp. cumpărată de la C. B.. ar avea din măsurători -_ mp.
Aceste susțineri sunt contrazise de adresa emisă de Primărie, însoțită de schița anexă, depusă de reclamant prin apărător, la termenul din 02.05.2012 din care rezultă cu claritate că terenul de 5000 mp. cumpărat de reclamantul V. I. de la numita Vilarau E. (fosta S.) este comasat cu terenul de 11 300 mp.cumpărat de acesta de la C. I. B. și face parte din aceeași împrejmuire.
Ignorând această realitate, expertul, măsurând suprafața de_ mp., a cumulat și suprafața de 5000 mp., fără a distinge faptul că provine dintr-un alt act de vânzare cumpărare și a concluzionat în mod greșit că apelantul ar deține 3441 mp. teren în plus la care s-ar adaugă o suprafață de 237 mp. și că în varianta nr. 1 de grănițuire " ambele părți au asigurate suprafețele deținute prin actele de proprietate:_ mp. - reclamantul (_ mp. din măsurători la care s-ar adaugă suprafața de 237 mp.) si 6000 mp. - parata (6074 mp din măsurători)
Deși a învederat prin obiecțiunile formulate la raportul de expertiză această gravă eroare pe care o săvârșește expertul, în suplimentul la raportul de expertiză, acesta nu a corectat eroarea respectiva argumentând, fără a face verificări la Primăria Mischii și la fața locului, că terenul în suprafață de 5000 mp. situat T34 P412 - cumpărat de reclamant V. I. de la numita Vilarau E. (fosta S.) prin contractul de vânzare cumpărare autentificat sub nr.676/06.06.2011, ar fi în afara perimetrului prezentat pentru terenul în litigiu.
A arătat că după formularea de către părți a obiecțiunilor la raportul de expertiză, expertul desemnat în cauză a arătat că se considera depășit de dificultatea expertizei, acesta trimițând și o adresă la instanța prin care solicită înlocuirea sa, pe motiv că s-au formulat prea multe obiecțiuni. Instanța de fond a respins cererea de înlocuire pentru un asemenea motiv și a repetat adresa către expert cu avertisment de amenda.
Expertul desemnat s-a conformat formal și a întocmit suplimentul la raportul de expertiză, menținându-și cu argumente aleatorii, toate susținerile făcute în raportul de expertiză inițial, fără a se mai deplasa însă la fața locului sau la Primăria Mischii, pentru a verifica aspectele învederate de părți, prin obiecțiunile încuviințate de instanța.
Menționează că întocmirea raportului de expertiză inițial, expertul desemnat nu a avut în vedere suprafața de 5000 mp.de mai sus, întrucât dintr-o deficiență de comunicare, acesta nu a luat la cunoștința de existența contractului de vânzare cumpărare pentru aceasta suprafața de teren și de faptul că este comasată cu suprafața de_ mp. făcând parte din aceeași împrejmuire. P. urmare, crezând că măsoară doar suprafața de_ mp., expertul a măsurat întreaga suprafața împrejmuită, inclusiv cei 5000 mp., concluzionând apoi, în mod eronat, ca deține 3441 mp.teren in plus.
Pentru a se remedia aceasta eroare, ulterior, a depus la dosarul cauzei și contractul de vânzare-cumpărare autentificat sub nr.676/06.06.2011, pentru suprafața de 5000 mp.
Observând din formularea suplimentului la raportul de expertiză că expertul desemnat nu s-a mai deplasat la fața locului pentru a verifica dacă cele doua suprafețe cumpărate sunt comasate, a solicitat personal Primăriei Mischii să-i răspundă printr-o adresă, dacă suprafața de teren de 5000 mp. cumpărată de la numita Vilarau E. este sau nu comasată cu suprafața de 11.300 mp. cumpărată anterior și dacă aceste doua suprafețe de teren fac parte din aceeași împrejmuire și totodată, să se indice pe o schiță anexă, pe ce laturi este împrejmuit terenul și dacă între terenul apelantului și terenul pârâtei exista gard.
Din adresa Primăriei Mischii însoțită de schița anexă, depusă la dosar la termenul din 02.05.2012, se poate observa că terenurile comasate de 5000 mp. și 11 300 mp. aparținând apelantului, deși sunt în mare parte împrejmuite, între acestea și terenul pârâtei nu există gard, fapt pe care expertul desemnat a refuzat să-l evidențieze, deși instanța a încuviințat un obiectiv în acest sens. Răspunsul la obiecțiunea nr.5 din suplimentul la raportul de expertiză este vag și nelămuritor, expertul menționând că " terenul deținut în prezent de reclamant și detaliat în raport este în mare măsura îngrădit cu plasă de sârmă ", fără a preciza pe ce laturi și pe ce lungime este împrejmuit și pe ce latură este neîmprejmuit, acest lucru fiind lămurit doar prin adresa susmenționată .
În mod nejustificat, instanța de fond a ignorat adresa Primăriei Mischii care lămurea un aspect esențial și anume acela că în realitate, suprafețele de 5000 mp.și 11 300 mp. fiind comasate și din eroare, fiind măsurate de expert împreuna (în timp ce acesta își reprezenta că măsoară doar suprafața de_ mp.), suprafața totală pe care ar trebui să o dețină în interiorul împrejmuirii este de_ mp. și nu de_ mp. cât a găsit expertul din măsurători.
Rezultă că în varianta 1 de grănițuire, pe de-o parte apelantul are în minus de suprafața de 1561 mp., și deci nu are asigurată suprafața de teren din actele de proprietate așa cum în mod greșit a reținut prima instanță, iar pe de altă parte, pârâta B. E. deține în plus de teren de 74 mp.
Și cel de-al doilea argument reținut de instanța de fond în favoarea omologării raportului de expertiză în varianta 1 de grănituire este nelegal.
Astfel, instanța a reținut în mod greșit în considerentele sentinței atacate, că varianta de grănițuire nr.l ar fi cea corectă întrucât s-a ținut seama și de documentația cadastrală a pârâtei, având în vedere că aceasta a respectat întocmai dispozițiile Lg.7/1996 a cadastrului și publicității imobiliare in timp ce reclamantul a încheiat de bunăvoie contractul de vânzare susmenționat, în lipsa documentației cadastrale, pe riscul său.
A învederat faptul că documentația cadastrală întocmită reprezintă doar o situație de fapt, nu de drept. D. actele de proprietate, respectiv procesele verbale de punere în posesie, pot fi avute în vedere pentru identificarea și individualizarea terenului și nu documentația cadastrală. În plus, la întocmirea documentației cadastrale pentru terenul pârâtei, nu s-a ținut cont de identificarea și individualizarea parcelelor din schița de punere în posesie, care sunt orientate pe direcția nord-sud, ci aceasta s-a întocmit cu o orientare est-vest, ocupând astfel partea de sud din terenul apelantului iar pârâta, în loc să aibă vecin la est pe apelant (respectiv pe C. B. înainte de înstrăinare, așa cum rezultă din actul de proprietate al paratei), a ajuns să fie vecin cu pârâul Teslui.
P. urmare, a mai arătat apelantul, nu se poate susține că dacă a cumpărat o suprafață de teren fără întocmirea prealabilă a documentației cadastrale, această suprafață nu poate fi identificată și individualizată corect pe baza vecinătăților înscrise în actele de proprietate, a procesului verbal de punere în posesie și a schițelor de punere în posesie care reflectă o stare de drept. Totodată, dacă pârâta a întocmit documentația cadastrala pentru terenul ei, aceasta documentație care reprezintă doar o stare de fapt, nu poate fi considerată ca fiind de referința pentru identificarea și individualizarea terenurilor, ignorându-se starea de drept oglindită în actul de proprietate și procesul verbal de punere în posesie al acesteia.
Pe cale de consecință, s-a solicitat admiterea apelului, schimbarea în parte a sentinței atacate, iar pe fondul cauzei, având în vedere că documentația cadastrală întocmită pe numele pârâtei B. E. nu corespunde actelor de proprietate al acesteia, iar între terenul reclamantului și terenul pârâtei nu există o linie de hotar fixată prin semne exterioare și vizibile, ceea ce duce la neînțelegeri, admiterea acțiunii și omologarea raportul de expertiză în varianta nr.3 de grănițuire întrucât este de principiu că linia de hotar între proprietățile părților trebuie stabilită în mod prioritar în funcție de actele de proprietate, de schițele de punere în posesie inițiale și pe baza vecinătăților înscrise în aceste acte și în T.D.P., acestea reprezentând o situație de drept, și nu în funcție de documentația cadastrală care reprezintă o situație de fapt.
Intimata pârâtă B. E. a formulat întâmpinare, prin care solicită respingerea apelului ca fiind netemeinic și nelegal, obligarea reclamantului la plata cheltuielilor de judecată și menținerea, ca temeinică și legală, a sentinței apelate pentru următoarele
P. decizia nr.17 din 20 ianuarie 2014 pronunțată de Tribunalul D. în dosarul nr._, s-a admis apelul declarat de apelantul-reclamant V. I., domiciliat în C., ., nr. 1, ., . împotriva sentinței civile nr. 7013/09.05.2012, pronunțată de Judecătoria C., în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimata-pârâtă B. E., domiciliată în ..
S-a schimbat sentința atacată în sensul că s-a dispus grănițuirea proprietăților conform raportului de expertiză efectuat în apel de expert Păcioga-C. R. în varianta 2 (anexa 3).
S-a reținut că apelantul reclamant a solicitat grănițuire proprietății sale de cea a intimatei pârâte B. E., arătând ca a cumpărat de la C. I.-B. suprafața de 11.300 mp teren situată in T34 P409, mai exact partea de vest a parcelei 409 care în întregime măsoară_ mp și a devenit vecin la vest cu pârâta care are în proprietate suprafața de 6000 mp teren.
Acțiunea în grănițuire este acțiunea reală, petitorie, imobiliară, declarativă de drepturi și imprescriptibilă, care poate fi exercitată, în primul rând, de titularul dreptului de proprietate asupra fondului, precum și de orice persoană care are un drept real asupra acestuia, prin care se urmărește determinarea, prin hotărâre judecătorească, a limitelor dintre două proprietăți vecine.
Cum în speță, obiectul acțiunii în grănițuire îl constituie delimitarea fondurilor învecinate fără revendicarea unei suprafețe de teren, prin probele administrate trebuie să se dovedească numai traseul hotarului real, care urmează a fi marcat prin semne exterioare. Sarcina probei revine ambelor părți, întrucât fiecare dintre ele are atât rolul de reclamant, cât și de pârât; fiind o chestiune de fapt, pentru stabilirea liniei hotarului poate fi folosit orice mijloc de probă.
Reclamantul își dovedește dreptul sau de proprietate asupra terenului în suprafața de_ mp, respectiv partea de vest a parcelei 409 din tarlaua 34 care măsoară în totalitate_ mp, prin contractul de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 796/26.05.2010, vânzătorul C. I.-B. dobândind la rândul sau proprietatea prin moștenire de la defuncta C. Reasilvia si prin Tilul de proprietate nr. 245-_/15.11.1993.
Intimata pârâtă, a dovedit dreptul de proprietate asupra terenului învecinat cu cel al reclamantului, prin titlul de proprietate nr. 1338/13.03.2003 eliberat pe numele autoarei sale I. N. G. și prin certificatul de moștenitor din data de 24.08.2007, certificat depus la fila nr. 24 a dosarului de fond. Este vorba despre terenul în suprafață totala de 6000 mp, împărțit în doua trupuri egale, amplasate in T34 P9 si P9/1.
În raport de aceste acte de proprietate, trebuie fixată linia despărțitoare a celor doua fonduri.
În judecata desfășurată la fond, s-a administrat proba cu expertiza topografică, optându-se pentru varianta I propusă de către expertul N. C. realizată prin respectarea aliniamentului hotarului dintre părți, conform amplasamentului din documentația cadastrală înregistrată la 08.04.2008 aparținând pârâtei B. E. și planului parcelar al comunei Mischii pentru tarlaua 34, realizat prin ridicări topografice actuale.
Așa cum s-a arata anterior, proba cu expertiză a fost administrată și în apel, ocazie cu care expertul desemnat Păcioga C.-R. a stabilit (in acord cu expertiza din prima instanța) că reclamantul nu deține documentație cadastrală, iar între actele de proprietate ale pârâtei și documentația cadastrală a acesteia nu există diferențieri sub aspectul suprafeței imobilului, vecinătăților sau configurației acestuia.
Comparând actele de proprietate, expertul a conchis că terenul apelantului-reclamant se situează în partea de nord și est a terenului intimatei pârâte, latura . nord având o lungime totala de 71,58 m, iar latura . est, 30,14 m.
În ceea ce privește variantele de grănițuire propuse, expertul a dat curs cerințelor instanței de a stabili linia de hotar cu respectarea mențiunilor din actele de proprietate, cu respectarea documentației cadastrale a intimatei pârâte și cu respectarea unui eventual acord al părților asupra liniei de hotar.
În varianta I a raportului de expertiză, expertul a avut în vedere faptul că în actul de proprietate al reclamantului nu sunt menționate vecinătățile terenului în suprafață de 11.300 lei și că în documentația cadastrală nr. 38/10.01.2000 (fila nr. 14 dosar fond), este prezentată . a fost înstrăinată suprafața de 3430 mp, care în opinia sa nu a fost identificată corect, întrucât, prin suprapunerea formei, dimensiunilor și suprafețelor prezentate în aceasta, nu corespunde cu situația reală din teren.
In varianta a III-a, expertul a propus o delimitare a fondurilor învecinate având în vedere situația reală din teren, lucrările de regularizare efectuate pe cursul de apă al pârâului Teslui, construcția podului peste cursul de apa Teslui, faptul că terenul reclamantului V. I. are categoria de folosință arabil și pășune și a optat pentru asigurarea accesului la drumul public pentru apelantul – reclamant, prin compensarea terenului necesar accesului, din terenul intimatei- pârâte B. E..
Această variantă nu este acceptabilă în lipsa unui acord al părților, întrucât scopul grănițuirii constă în conservarea unei situații juridice existente, iar nu în crearea unei situații juridice noi.
Singura variantă care asigura întinderea dreptului de proprietate al părților (aceasta fiind premisa de la care trebuie să pornească orice dezlegare a problemei grănițuirii), este cea de-a doua, în care se propune delimitarea conform anexei 3 a raportului de expertiză.
A apreciat că documentația cadastrală de care dispune intimata pârâta, nu însă și apelantul reclamant, constituie un element de referință obiectiv și obligatoriu pentru amplasarea în teren a celor doua fonduri aceasta, coroborată cu actele de proprietate, determinând linia de hotar corecta între proprietățile limitrofe.
P. raportul de expertiză întocmit în apel, sunt lămurite și criticile apelantului referitoare la parcele de teren pe care le-a cumpărat și la individualizarea celei de 11.300 mp la care se referă acțiunea.
Împotriva deciziei a formulat recurs reclamantul V. I., criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie, invocând dispozițiile art. 129 alin.5 C. și art. 304 alin.7 și 9 C.,:
A susținut că motivarea soluției este superficială, cuprinzând considerente care nu au legătura cu pricina și este dată cu aplicarea greșită a legii.
Astfel, documentația cadastrală nu este un element de referința nici obiectiv și nici obligatoriu pentru amplasarea în teren, cum susține instanța de apel, motiv pentru care acțiunea în grănițuire este și la îndemâna proprietarilor extratabulari.
Situația de drept este cea rezultată din actele de proprietate, singurele în baza cărora se poate face grănițuirea fondurilor limitrofe, documentația cadastrală reprezentând doar o situație de fapt stabilită pe baza analizării situației existente conform datelor furnizate de proprietar. ( art. 6 lit. a din Ordinul nr. 634/2006).
P. urmare, atâta vreme cât există contradicții flagrante între actele de proprietate ale intimatei - pârâte și documentația cadastrală, nu se poate susține că aceasta din urma este " un element de referința obiectiv și obligatoriu pentru amplasarea în teren a celor doua fonduri " și că documentația cadastrală " coroborată cu actele de proprietate determină linia de hotar corectă între proprietățile limitrofe ", întrucât doua acte care se contrazic în elementele esențiale nu pot fi "coroborate" pentru a obține un rezultat coerent.
Potrivit prevederilor art. 584 Cod civil, orice proprietar poate îndatora pe vecinul sau la grănițuirea proprietății lipite cu a sa.
Dispozițiile art.584 C.civ sunt aplicate în mod corect atunci când grănițuire proprietăților învecinate se face nu doar în raport de întinderea dreptului de proprietate al părților, ci și de amplasamentul terenurilor rezultat din actele de proprietate ale părților.
Terenul intimatei-pârâte este poziționat și configurat greșit în documentația cadastrală, raportat la vecinătățile menționate în procesul verbal de punere în posesie și titlul de proprietate emis pe numele autoarei I. G., precum și din schița de punere în posesie.
Conform practicii ICCJ dreptul la acțiune, bazat pe dispozițiile art. 584 C.civ., circumscrie posibilitatea pentru proprietar sau orice persoană, care are un drept real asupra unui fond limitrof, de a pretinde vecinului său, prin acțiune în justiție, restabilirea hotarului care separă fondurilor învecinate și marcarea acestora prin semne materiale vizibile, într-o asemenea acțiune, judecătorul nu are a se pronunța asupra existenței și întinderii dreptului de proprietate, ci asupra formei terenului, în partea din litigiu, al cărui contur este fixat, decisiv, prin linia hotarului despărțitor, determinată prin semne vizibile (a se vedea I.C.C.J., Secția civilă și de proprietate intelectuală, decizia nr. 2153 din 18 iunie 2005, publicata pe site-ul oficial al ICCJ). Pe cale de consecința, așa cum s-a arătat mai sus, acțiunea în grănițuire este si la îndemâna proprietarilor extratabulari.
Deși C.V.C. autentificat sub nr. 796 din 26.05.2010, prin care subsemnatul a cumpărat terenul extravilan în suprafață de_ mp. de la C. I. B., nu este însoțit de o documentație cadastrală, acesta, coroborat cu actele de proprietate ale vânzătorului către mine -C. I. B. si cu actele de proprietate ale cumpărătorilor N. C-tin si N. N., cuprinde suficiente elemente în baza cărora expertul ar fi putut stabili linia de hotar în așa fel încât sa fie determinate corect amplasamentul, dimensiunile si vecinătățile terenului din actul meu de proprietate. Cu toate că determinarea acestora a constituit primul obiectiv al raportului de expertiza, expertul n-a dat un răspuns lămuritor.
P. urmare este greșită susținerea instanței de apel făcută în considerentele hotărârii atacate (fila 8 penultimul aliniat)., ca premisă de la care trebuie sa pornească orice dezlegare a problemei grănițuirii ar fi asigurarea întinderii dreptului de proprietate al părților, instanța făcând astfel o greșită aplicare a legii.
Tot în virtutea acestei premise greșite, instanța de apel a omologat varianta a 2-a de grănițuire prin care mi-a fost practic blocat accesul la suprafața de teren proprietatea mea, întrucât nu este posibilă pătrunderea cu utilaje agricole pe o cale de acces lata de 1,44 m, trasată pe o zonă interzisă a digului de apărare a pârâului Teslui. Faptul că varianta a 2-a de grănițuire nu respectă situația reală din teren este subliniat chiar de către expertul desemnat prin prezentarea variantei a 3-a.
Hotărârea este dată și cu încălcarea dispozițiilor art. 129 alin.5 C..
Majoritatea obiectivelor expertizei stabilite de instanța de apel au avut ca scop identificarea și individualizarea terenului de 11 300 mp. cumpărat de reclamant așa cum s-a arătat și în obiecțiunile la raportul de expertiză, expertul desemnat nu a răspuns la aceste obiective, iar instanța de apel a lăsat nelămurite aceste aspecte respingând obiecțiunile formulate de mine și pronunțându-se pe fondul cauzei.
P. urmare, instanța de apel, pe de-o parte nu a dat dovada de rol activ si înlăturând obiecțiunile la raportul de expertiză, nu l-a obligat pe expertul desemnat să răspundă la obiectivele încuviințate pentru a identifica terenul reclamantului cu dimensiuni și vecinătăți, iar pe de altă parte, a înlăturat varianta 1 de grănițuire tocmai pentru lipsa acestor elemente .
Expertul desemnat a răspuns în mod mincinos și neargumentat la obiectivul nr.5 că între actele de proprietate și documentația cadastrală, nu ar rezulta diferențieri sub aspectul suprafeței terenului intimatei B. E., asupra vecinătăților sau configurației, iar instanța de apel nu a admis obiecțiunea cu privire la acest răspuns, deși se putea observa în mod direct, chiar din actele dosarului, că în actele de proprietate ale intimatei, terenul acesteia se învecinează la Est cu C. B., iar în documentația cadastrală, cu pârâul Teslui.
Instanța de apel nu a admis nici obiecțiunile făcute cu privire la varianta a 3-a de grănițuire. Această variantă nu reflectă un eventual acord între părțile, ci este de fapt o altă variantă de grănițuire întocmită cu respectarea actelor de proprietate ale părților. Acest fapt se putea observa în mod direct de către instanța de apel, consultând Anexa 4 la raportul de expertiză care cuprinde schița pentru varianta a 3-a de grănițuire, unde se vede că terenul intimatei-pârâte nu este deloc diminuat, rămânând tot de 6000 mp.
De asemenea, expertul desemnat nu putea vorbi de o eventuală diminuare a terenului aparținând intimatei, pentru a i se lasă o cale de acces la terenul său, fără a preciza care ar fi lățimea acestei căi de acces și cu cât s-ar diminua terenul intimatei în aceasta varianta de grănițuire.
Deși a solicitat în mod expres, prin obiecțiunea nr.9, ca expertul să indice care este lățimea căii de acces de la drumul de exploatare De 413 la terenul apelantului-reclamant, în anexa 4, pentru varianta 3 de grănițuire, instanța a respins această obiecțiune.
S-a considerat că, fără să se răspundă la această obiecțiune, varianta a-3 a de grănițuire a fost întocmită în mod gratuit, ea neputându-se pune în discuție nici măcar în vederea unui eventual acord, fără indicarea lungimii și lățimii căii de acces.
Pe cale de consecința, s-a solicitat casarea hotărârii atacate, cu trimitere spre rejudecare la instanța de apel, pentru ca expertul sa răspundă la obiecțiunile formulate de reclamant, în lipsa acestor răspunsuri neputându-se da o soluție temeinică și legală în cauză.
Recursul este nefondat cu următoarele precizări.
Acțiunea în grănițuire întemeiată pe disp.art.584 Cod civil, este o acțiune prin care reclamantul pretinde ca în contradictoriu cu pârâtul, instanța să determine, prin semne exterioare întinderea celor două fonduri învecinate.
În cadrul acțiunii în grănițuire, părțile trebuie să producă dovezi pentru stabilirea traseului pe care urmează să se fixeze semnele exterioare dintre fondurile învecinate, fără a fi obligate a dovedi însăși existența a dreptului asupra porțiunilor de teren, pentru care se stabilește hotărnicia.
Într-o astfel de acțiune instanța nu se pronunță asupra întinderii dreptului de proprietate iar hotărârea produce efecte numai cu privire la delimitarea fondurilor ce aparțin părților, nu și cu privire la însuși dreptul real.
Curtea constată a fi astfel nefondate criticile recurentului întemeiate pe disp.art.304 punct.9 Cod pr.civilă, întrucât instanța de apel în raport de limitele investirii și în condițiile inexistenței unei delimitări între fondurile învecinate, a făcut o aplicare corectă a disp.art.584 Cod cvil, stabilind linia de hotar în raport de documentația cadastrală de care dispune intimata pârâta, aceasta constituind un element de referință obiectiv pentru amplasarea în teren a celor doua fonduri, și determinarea liniei de hotar între proprietățile limitrofe, fără a verifica întinderea dreptului de proprietate al părților (în special al reclamantului recurent) prin raportare la actele de proprietate.
Este nefondată și critica referitoare la aplicarea greșită a disp.art.129 alin.5 Cod pr.civilă.
Potrivit acestor dispoziții procedurale părțile nu pot invoca în căile de atac omisiuneai instanței de a ordona din oficiu probe pe care ele nu le-au propus și administrat în condițiile legii.
Ori împrejurarea că instanța de apel a respins obiecțiunile la raportul de expertiză efectuat în apel formulate de recurent, nu conduce la concluzia că au fost încălcate disp.art.129 alin.5 Cod pr.civilă.
Încuviințarea sau respingerea obiecțiunilor la raportul de expertiză, este un atribut exclusiv al instanței de judecată ce nu poate fi cenzurat de instanța de control judiciar, iar critica recurentului sub acest aspect nu se circumscrie niciunuia din motivele de recurs prevăzute de art.304 Cod pr. civilă
Este nefondat și motivul de recurs întemeiat pe disp.art,304 punct.7 Cod pr. civilă, întrucât hotărârea recurată cuprinde elementele prevăzute de art.261 alin.5 Cod.pr.civilă și nu cuprinde motive contradictorii sau străine de natura pricinii.
Pentru toate aceste considerente Curtea în temeiul disp.art.312 alin.1 Cod pr.civilă respinge recursul formulat ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca nefondat recursul declarat de reclamantul V. I., împotriva decizia nr.17 din 20 ianuarie 2014 pronunțată de Tribunalul D. în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimata-pârâtă B. E..
Decizie irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică de la 18 Iunie 2014.
Președinte, M. P. | Judecător, T. Ț. | Judecător, D. S. |
Grefier, C. C. |
Red.jud.M.P./15.07.2014
Tehn.M.D.2 ex
J.f.A.G.
J.a.L.C.Colțam
I.G.P.
| ← Partaj judiciar. Decizia nr. 1010/2014. Curtea de Apel CRAIOVA | Fond funciar. Decizia nr. 315/2015. Curtea de Apel CRAIOVA → |
|---|
