Pretenţii. Decizia nr. 947/2014. Curtea de Apel CRAIOVA

Comentarii

0

Decizia nr. 947/2014 pronunțată de Curtea de Apel CRAIOVA la data de 12-06-2014 în dosarul nr. 947/2014

Dosar nr._

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL CRAIOVA

SECȚIA I CIVILĂ

DECIZIE Nr. 947/2014

Ședința publică de la 12 Iunie 2014

Completul compus din:

PREȘEDINTE I. V.

Judecător M. C. Ț.

Judecător F. D.

Grefier N. D.

x.x.x.x.

Pe rol, judecarea recursului declarat de recurenta reclamantă S. N. M., împotriva deciziei civile nr.591/29.11.2013, pronunțată de Tribunalul Gorj, în dosar nr._, în contradictoriu cu intimata pârâtă S. C. E. O. SA- P. D. MINIERĂ TG-J., având ca obiect pretenții .

La apelul nominal făcut în ședința publică au răspuns recurenta reclamantă S. N. M. reprezentată de avocat S. C. și intimata pârâtă S. C. E. O. SA- P. D. MINIERĂ TG-J. prin consilier juridic M. E..

Procedura legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care,

Nemaifiind cereri de formulat și excepții de invocat, instanța constatând cauza în stare de judecată a acordat cuvântul părților prezente pentru a pune concluzii asupra recursului de față.

Avocat S. C. pentru recurenta reclamantă S. N. M., a pus concluzii de admiterea recursului, casarea deciziei recurate și trimiterea cauzei pentru rejudecare la instanța de apel, iar în subsidiar, modificarea acesteia și admiterea acțiunii așa cum a fost precizată, fără cheltuieli de judecată.

Consilier juridic M. E. pentru intimata pârâtă, a pus concluzii de respingerea recursului ca nefondat și menținerea ca temeinică și legală a sentinței pronunțată de Tribunalul Gorj, conform întâmpinării depusă la dosarul cauzei. A depus practică judiciară.

CURTEA

Asupra recursului civil de față:

P. acțiunea înregistrată pe rolul Judecătoriei Târgu-J. sub nr._ reclamanta S. M. a solicitat instanței ca în contradictoriu cu pârâta C. E. O. SA să se dispună obligarea pârâtei să plătească cu titlu de despăgubiri contravaloarea lucrărilor la executarea cărora a fost obligată prin sentința civilă nr. 4250 din

11.05.2011 a Judecătoriei Tg-J. pronunțată în dosarul nr._, estimate inițial la suma de 5.000 lei, cu cheltuieli de judecată.

În motivarea acțiunii, reclamanta a arătat că prin sentința civilă nr. 4250 din 11.05.2011 a Judecătoriei Tg-J., rămasă irevocabilă și pusă în executare potrivit procesului-verbal din 28.12.2011 întocmit de executorul Judecătoresc D. C. în dosarul nr. 490/E/2011, instanța a dispus „Obligă pârâta să execute toate lucrările necesare pentru redarea în circuitul agricol a terenurilor: de 1358 m.p. situat în tarlaua 19, . m.p. situat în tarlaua 19 . titlul de proprietate nr._/2008”, lucrări ce urmează să fie stabilite și evaluate printr-o expertiză de specialitate.

Că întrucât pârâta nu și-a îndeplinit obligația stabilită în sarcina acesteia prin sentința arătată, deși a fost pusă în întârziere de reclamantă potrivit disp. art. 1521 C.civ., reclamanta a fost nevoită să introducă prezenta acțiune.

În drept, reclamanta și-a întemeiat cererea pe disp. art. 1516 și urm. C. civ., art. 274 C. proc.civ..

În dovedirea acțiunii, reclamanta a depus în copie la dosar sentința civilă nr. 4250 din 11.05.2011 a Judecătoriei Tg-J. și procesului-verbal din 28.12.2011 întocmit de Executorul Judecătoresc D. C. în dosarul nr. 490/E/2011 cu ocazia punerii în executare a sentinței civile mai sus menționată.

Pentru justa soluționare a cauzei s-a numit expert G. A. E. în specialitatea îmbunătățiri funciare, urmând să răspundă la următoarele obiective: să se stabilească lucrările care sunt necesare pentru redarea în circuitul agricol a terenurilor proprietatea reclamantei S. M., situate în intravilanul și extravilanul comunei Mătăsari, ., prevăzute în dispozitivul sentinței civile nr. 4250 din 11.05.2011 a Judecătoriei Tg-J., pronunțată în dosarul nr._, respectiv: terenul cu suprafața de 1.358 m.p. situat în tarlaua 19, . cu suprafața de 2.250 m.p. situat în tarlaua 19, . i-au fost emise procesul-verbal de punere în posesie din 03.04.1997 și titlul de proprietate nr._ din 24.07.1997, terenul cu suprafața de 1.905 m.p. situat în tarlaua 19, . care i-au fost emise procesul-verbal de punere în posesie nr. 531 din 18.03.2008 și titlul de proprietate nr._ din 07.07.2008; să se stabilească contravaloarea acestor lucrări la prețurile practicate de o întreprindere specialitatea îmbunătățiri funciare și să fie avute în vedere și costurile adiacente, studiului agro-pedologic, proiectului de execuție, avizele cerute de lege, necesare pentru executarea lucrării.

La obiectivul nr.1 expertul a precizat că lucrările sunt redate în anexa raportului și reprezintă tehnologia minimă de redare în circuitul agricol.

A mai precizat expertul că pentru a se stabiliza terenul sunt necesare lucrări de modelare nivelare, umplutură, terasare și lucrări de plantare cu pomi-arbuști fructiferi. Aceste lucrări sunt lucrări minime pentru aducerea terenului și mai ales stabilizarea lui. Terenul prezintă alunecări de teren datorită lucrărilor miniere.

La obiectivul nr. 2 expertul a precizat că contravaloarea lucrărilor este structurată astfel: studii (topografice, pedologice) în cuantum de 15.000 lei; avize, acorduri în cuantum de 2.500 lei; proiect de execuție detalii de execuție în cuantum de 25.000 lei și lucrări de execuție în cuantum de 383.256,72 lei.

Părțile au formulat obiecțiuni la raportul de expertiză.

Expertul a răspuns la obiecțiunile formulate la raportul de expertiză pentru data de 14.09.2012.

Acesta a precizat că nu se fac ridicări topo pentru profile de execuție, în cazul de față fiind vorba de expertiză și nu de proiectare, de execuție, etc., pârâta trebuind să cunoască legislația în domeniu. Calculul s-a efectuat corect pentru stabilirea cantităților. Nu se face comparație între expertize deoarece, chiar dacă este o suprafață identică sau aproape identică ca mărime, cantitățile sunt diferite și contravaloarea lucrărilor este diferită. În cazul de față este vorba de lucrări de modelare-nivelare-terasare, lucrări care implică volum mare de pământ. Prețurile sunt cele practicate pe piață, aferente tuturor lucrărilor (adică acestea să fie efectuate în totalitate și de calitate).

Pârâta a solicitat instanței încuviințarea efectuării în cauză a unei contraexpertize, fiind numiți experți C. C. și P. D., obiectivele lucrării fiind cele stabilite prin încheierea de ședință din data de 20.04.2012.

La obiectivul nr. 1 experții au precizat că totalul suprafeței, proprietatea reclamantei, care necesită redarea în circuitul agricol este de: 1.358 mp + 2.250 mp + 1.905 mp = 5.513 mp (. de 135,8 m și lățime de 10 m, S = 1.358 mp; . de 225 m și lățime de 10 m, S = 2.250 mp; . lungime de 190,5 m și lățime de 10 m, S = 1.905 mp).

Că în ceea ce privește modalitatea de aducere a terenurilor degradate la starea inițială de folosință, este necesară executarea de lucrări cu titlu special,acestea fiind enumerate în expertiză.

De asemenea, se menționează lucrările necesare pentru redarea în circuitul agricol a suprafeței de 5513 m, teren proprietatea reclamantei, precum și cele auxiliare impuse de executarea unui drum balastat provizoriu pentru accesul utilajelor și mijloacelor de transport pe amplasamentul terenului în litigiu.

Pentru aducerea la starea inițială a terenului scufundat și prăbușit cu blocul de pământ căzut la 17 m diferență de nivel și acumulări de apă, este nevoie de un volum mare de pământ de umplutură și lucrări de drenaj în vederea stabilizării talazului împotriva avansării prin prăbușire a fenomenului de alunecare, lucrări care nu au fost evaluate, având în vedere lățimea de numai 10 m a parcelelor reclamantei, pe care punerea în operă practic ar fi imposibilă.

Proiectarea acestor lucrări se poate face numai de către institute de proiectare specializate în astfel de genuri de lucrări care să aibă la bază studii de specialitate geologice și geotehnice a întregii zone afectate de alunecările de teren.

Au precizat experții că readucerea terenurilor aflate în litigiu și care fac obiectul dosarului cauzei, la cotele și starea inițială de folosință, nu poate fi privită și tratată separat, pentru că așa cum reflectă realitatea din teren, fenomenul de scufundare - prăbușire - alunecare în versant este mult mai amplu, iar numai o reconstrucție ecologică în . asigura siguranța în exploatare a acestor terenuri.

Execuția lucrărilor de amenajare și punere în valoare a terenurilor degradate se pot face de către unități specializate în această categorie având la baza proiecte întocmite de către institute de proiectare de specialitate.

La obiectivul nr. 2 experții au precizat că în raportul de expertiză, stabilirea valorii de reconstrucție ecologică se rezumă numai la lucrările prevăzute a se efectua pe suprafața terenurilor în litigiu la stadiul actual de prezentare, la nivelul blocului masiv de pământ căzut, în condițiile asigurării unui drum de acces pentru utilajele necesare.

Că în conformitate cu prevederile legale privind lucrările necesare pentru redarea în circuitul agricol și ecologizarea terenurilor degradate, atingerea scopului propus este acela de a se realiza în perimetre de ameliorare constituite pe suprafețe mari unde lucrările mecanice și lucrările de protecție a acestor terenuri (șanțuri de scurgere, plantații, consolidări etc.) se pot executa în conformitate cu tehnologiile de execuție proiectate. Stabilirea contravalorii lucrărilor necesare de redare în circuitul agricol a suprafeței de 5513 mp, proprietatea reclamantei S. M., cuprinde două etape distincte. Referitor la costurile adiacente, respectiv: studii agropedologice, proiect de execuție, avize și acorduri cerute de legile în vigoare, necesare pentru executarea lucrărilor descrise în cuprinsul raportului de expertiză, experții au precizat următoarele: studiile agropedologice se comandă și se execută de către unități de pedologie (OSPA - oficiul de studii pedologice agricole); proiectele de execuție, acordurile și avizele necesare cerute de lege, se comandă institutelor de proiectare de specialitate care întocmesc proiecte în domeniul îmbunătățirilor funciare. Astfel, întocmirea studiilor de specialitate, elaborarea proiectelor de execuție, întocmirea acordurilor și avizelor necesare, nu sunt de competența experților tehnici judiciari. În conformitate cu HG nr. 717 din 14.07.2010 pentru modificarea și completarea HG nr. 363/2010 privind aprobarea standardelor de cost pentru proiectarea obiectivelor de investiții se prevăd următoarele costuri și anume din valoarea lucrărilor: cheltuieli de proiectare 3% ; cheltuieli consultanță 1 %; cheltuieli asistență tehnică 1,5 %; cheltuieli organizare șantier 2,5 % ; diverse și neprevăzute 10 % ; cheltuieli indirecte 10 % ; profit 5 %.

Au concluzionat experții că contravaloarea lucrărilor în varianta propusă de către aceștia ce are la bază și concluziile rezultate din raportul tehnic specialitatea „geologia resurselor miniere" pentru executarea drumului provizoriu balastat și rețeaua de drenaj, s-a stabilit pe bază de articole de deviz, ținând cont de datele reale din teren. Valoarea execuției drumului balastat și rețelei de drenaj conform devizului nr. 1 este de 144.243,394 lei tară TVA, respectiv 178.861,809 lei cu TVA.

Contravaloarea lucrărilor propriu zise în varianta propusă de către experți ce are la bază și concluziile rezultate din raportul tehnic specialitatea „geologia resurselor miniere”, de redare în circuitul agricol a terenului în suprafață de 5513 mp, proprietatea reclamantei, a fost stabilită pe baza devizelor pe categorii de lucrări (deviz execuție lucrări de redare în circuitul agricol - deviz nr. 2). Valoarea execuției lucrării de redare conform devizului nr. 2 este de 166.408,130 lei tară TVA, respectiv_ lei cu TVA.

Totalul general al lucrărilor de execuție drum balastat, rețea drenaj și redare în circuitul agricol, conform devizelor pe categorii de lucrări este de 310.651,524 lei fără TVA, respectiv 400.650,452 lei cu TVA, după cum urmează: drum balastat și rețea drenaj-144.243,394 lei fără TVA, respectiv 178.861,809 lei cu TVA; redare în circuitul agricol-166.408,130 lei fără TVA, respectiv 221.788,643 lei cu TVA.

Părțile au formulat obiecțiuni la contraexpertiza efectuată în cauză.

La obiecțiunile formulate de către reclamantă experții au precizat că în cuprinsul la prima obiecție reclamanta a solicitat instanței de judecată ca experții să justifice de ce în raportul de expertiză întocmit în dosarul cauzei nu s-a inclus și costul necesar elaborării unui proiect de execuție, respectiv costul pentru obținerea aprobărilor și avizelor necesare executării lucrărilor de construcții - montaj. Au arătat experții că în cuprinsul raportului de expertiză, întocmit și depus la instanța de judecată, având în vedere obiectivele dispuse, s-au stabilit și propus lucrările necesare pentru redarea în circuitul agricol a unei suprafețe de 5.513 mp, teren proprietatea reclamantei, precum și contravaloarea acestor lucrări la prețul practicat pe piața societăților specializate în a executa acest gen de lucrări, necesare pentru readucerea terenului la situația anterioară. S-au întocmit devize pe categorii de lucrări, cuprinzând cantități și valori practicate pe piața societăților care execută acest gen de lucrări. Referitor la modalitatea de aducere a terenurilor degradate la starea inițială de folosință, sunt necesare executarea următoarelor lucrări:1-Amenajarea unui drum provizoriu prin balastare, de acces în zonă pe o lungime de circa 1400 și 6 m lățime, de la capătul drumului sătesc până la partea aval a parcelei P56, a terenurilor aflate în litigiu; 2-Execuția unei nivelări ușoare cu ajutorul buldozerului pe șenile cu lama în față a suprafeței de 5513 mp, menționată în dosarul cauzei; 3-Realizarea unei rețele de drenuri din piatră spartă care să conducă la stabilizarea terenului (eliminarea excesului de apă) împotriva avansării fenomenului de alunecare de teren; 4-Lucrări propriu zise de redare în circuitul agricol.

Execuția lucrărilor de amenajare și punere în valoare a terenurilor degradate (suprafețe mari comasate), se pot face de către unități specializate în aceasta categorie având la bază proiecte întocmite de către institute de proiectare de specialitate.

Pentru realizarea acestui scop de readucere a terenului la situația inițială, au considerat experții ca soluție tehnică constructivă, executarea unui drum de acces, precum și propuneri de lucrări de redarea în circuitul agricol. Soluția propusă de către experți are la bază lucrări asemănătoare prevăzute și puse în operă, pentru redări ale terenurilor afectate de lucrările miniere în bazinele carbonifere Rovinari, Peșteana J., Motru etc.

S-a menționat faptul că în raportul de expertiză s-a propus o variantă de lucrări pentru redarea terenurilor și nu s-a elaborat un proiect tehnic de execuție.

Întocmirea și elaborarea proiectelor tehnice pentru lucrările specifice de acest gen se face de către unități de proiectare specializate și autorizate în acest domeniu de activitate, experții tehnici judiciari neavând competență în acest domeniu.

De asemenea, s-a precizat că H.G. nr. 717/14.07.2010 pentru modificarea și completarea H.G. nr. 363/2010 privind aprobarea standardelor de cost, se referă la investiții finanțate din fonduri publice.

Conform HG nr. 717/14.10.2010, standardele de cost, constituie documente de referință cu rol de ghidare în promovarea obiectivelor de investiții finanțate din fonduri publice. Standardele de cost se referă la cheltuielile cuprinse în cap.4 „cheltuieli pentru investiția de bază" - Metodologia privind elaborarea devizului general pentru obiective de investiții. În cazul dosarului respectiv, documentațiile, respectiv metodologia de stabilire a cotelor standard, se întocmesc numai de unități de proiectare specializate în domeniu și nu sunt de competența experților desemnați de instanță. Cotele standard menționate în cuprinsul raportului de expertiză care răspunde la obiectivele stabilite de instanță, constituie documente de referință și se utilizează la elaborarea unor investiții finanțate din fonduri publice. Astfel, la valoarea lucrărilor de redare în circuitul agricol stabilită ca urmare a tehnologiei propuse de experți, de 400.650,452 lei, nu este de competența experților tehnici judiciari să aplice majorarea investiției aferentă unor costuri suplimentare referitoare la cheltuieli de proiectare, asistență tehnică, organizare șantier, diverse și neprevăzute, indirecte, profit, nu este cazul. Aceste costuri se aplică numai în cazul elaborării unor proiecte complexe pentru suprafețe mari de terenuri degradate (suprafețe comasate) de unități specializate de proiectare, experții tehnici nefiind abilitați prin lege să întocmească proiecte tehnice de execuție și nu intră în sarcina lor obținerea avizelor și acordurilor necesare. Este de competența experților să întocmească devize pe categorii de lucrări după tehnologiile existente pentru redarea în circuitul agricol a unor suprafețe de teren degradate, de mici dimensiuni. Încheierile de deviz pentru propunerile de lucrări necesare redării terenurilor cuprind și capitolul de cheltuieli indirecte.

La obiecțiunea nr. 2 în care reclamanta a invocat faptul că „prin raport experții nu au avut în vedere și aceste cheltuieli indirecte în sumă de 132.215 lei (400.650 lei x 33%)”, experții au precizat că valoarea solicitată reprezintă aplicarea unor costuri suplimentare referitoare la cheltuieli de proiectare, asistență tehnică, organizare șantier, diverse și neprevăzute, indirecte, profit, care nu sunt de competența experților tehnici judiciari, ele aplicându-se numai în cazul elaborării unor proiecte complexe întocmite de unități de proiectare specializate, nefăcând obiectul raportului de expertiză.

La obiecțiunea nr. 3 în care reclamanta a invocat faptul că în raportul de expertiză tehnică întocmit la dosarul cauzei, experții trebuiau să înscrie valoarea totală de 532.865 lei care cuprinde și valoarea costurilor suplimentare de 132.215 lei (cheltuieli de proiectare, asistență tehnică, organizare șantier, diverse și neprevăzute, indirecte, profit), experții au precizat că această valoare nu se poate lua în considerare la valoarea totală a lucrărilor propuse și că nu se impune refacerea raportului de expertiză cu includerea sumei solicitate de reclamantă.

Au arătat experții că realizarea drumului balastat de acces este realizabil, traseul acestuia s-a prevăzut pe cel al drumului de exploatare DE 661 existent, drum comun pentru toate proprietățile limitrofe din zonă. În această situație nu se pune problema încălcării regimului juridic al terenurilor respective.

La obiecțiunea nr. 2 experții au arătat că în formularea obiecțiunii pârâta a considerat că „valoarea stabilită pentru readucerea terenului la situația anterioară nu este argumentată și nu se poate susține deoarece redarea în circuitul silvic presupune două etape: etapa de amenajare; etapa de recultivare. Aceste două etape se realizează doar în baza unor proiecte de execuție realizate de persoane fizice sau juridice atestate în acest sens. În lipsa acestor proiecte nu se pot realiza devizele de execuție a lucrărilor de redare în circuitul silvic, nefiind cunoscute cantitățile de lucrări pe categorii de lucrări. În acest sens, rugăm experții să justifice în ce bază au determinat lista cantităților de lucrări în lipsa unor proiecte”.

Experții au precizat că instanța de judecată a dispus ca obiectiv la întocmirea raportului de expertiză în dosarul cauzei, să se stabilească lucrările care sunt necesare pentru redarea în circuitul agricol a suprafeței de 5.513 mp, proprietatea reclamantei, și lucrările necesare pentru executarea drumului de acces balastat în lungime de 1400 m, precum și stabilirea contravalorii acestor lucrări.

Valoarea stabilită pentru readucerea terenurilor degradate în circuitul agricol în suprafață de 5.513 mp are la bază devizele cu cantitățile pe categorii de lucrări ce cuprind cheltuielile de materiale, manoperă, transport, alte cheltuieli indirecte și profit.

În conformitate cu normativele în vigoare, cantitățile de lucrări pe categorii de lucrări se raportează în procente la suprafața de teren (în ha) ce trebuie redată în circuitul agricol. Acești indici cantitativi raportați la suprafața de teren afectată se referă la lucrări de săpătură, împrăștierea și nivelarea pământului, administrarea manuală de îngrășăminte naturale și chimice, lucrări de însămânțare cu ierburi etc.

Au menționat experții că această tehnologie de execuție stabilită de către unitățile de proiectare specializate în domeniul îmbunătățirilor funciare este cunoscută (sau trebuie cunoscută) și aplicabilă de unitățile miniere pentru redarea în circuitul silvic și agricol a terenurilor afectare în procesul de extragere a cărbunelui.

Au precizat că afirmația pârâtei, precum că experții desemnați nu pot întocmii devize pe categorii de lucrări de redare în circuitul agricol, este nefondată și nereală și că experiența și pregătirea experților, în cazul unor lucrări de mică amploare (în cazul de față de redare a unei suprafețe de 5513 mp), este în măsură să stabilească cantitățile și lucrările necesare de redare în circuitul agricol (raportate la indici specifici la unitatea de suprafață), precum și întocmirea devizelor pentru determinarea valorii acestora. Asupra competenței experților desemnați în soluționarea unor astfel de cauze se poate pronunța numai instanța de judecată, au precizat aceștia.

În urma concluziilor raportului de contraexpertiză, reclamanta și-a precizat acțiunea în sensul că a solicitat obligarea pârâtei la plata sumei de 532.865 lei cu titlu de despăgubiri reprezentând contravaloarea lucrărilor la executarea cărora pârâta a fost obligată prin s.c. nr. 4250/11.05.2011 a Judecătoriei Tg-J. pronunțată în dosarul nr._ .

Pe cale de excepție pârâta a invocat excepția lipsei calității procesuale pasive cu următoarea motivare.

Activitatea Minei Ploștina (obiectiv minier care și-a desfășurat activitatea în

zona terenului reclamantei) a încetat în anul 1999, iar închiderea acesteia a fost

aprobată prin HG 720/1999 și a fost predată Statului reprezentat de Ministerul

Industriei și Comerțului. Acesta (MIR), în calitate de beneficiar, a încheiat un

Protocolul prin care a predat lui Cominco SA București obiectivul minier Ploștina Nord în vederea execuției lucrărilor de închidere. .

Că prin respectivul protocol s-a procedat la predarea-primirea obiectivului M. Ploștina, lucrările de închidere a activității subterane fiind realizate de către Cominco SA București, gestionarea fondurilor pentru închiderea și reconstrucția ecologică a suprafețelor de teren afectate de lucrările miniere se realizează de către Ministerul Industriei și Comerțului.

Că activitatea Minei Ploștina a încetat în anul 1999, anterior intrării în vigoare a Legii nr. 85/2003 - Legea Minelor, astfel că în speță sunt aplicabile prevederile art. 52 „(l)Inițiativa de încetare a activității unei mine sau cariere aparține titularului licenței de exploatare, care prezintă autorității competente o cerere însoțită de planul de încetare a activității actualizat, cuprinzând:… b)programul tehnic de dezafectare sau conservare a exploatării, ce va include și programul de monitorizare a factorilor de mediu postînchidere. În cazul companiilor și societăților naționale miniere, programul va fi aprobat în prealabil de ministerul de resort;...d)autorizația de gospodărire a apelor și autorizația de mediu pentru închiderea minei sau a carierei respective; e)procedura de dezafectare și de eliberare a terenului. (3)Închiderea minelor și refacerea mediului în cazul minelor sau carierelor, al lucrărilor de explorare oprite înainte de . prezentei legi și care nu fac obiectul unei licențe se vor face cu acordul autorității competente, de către ministerul de resort, prin direcțiile de specialitate, cu fonduri bugetare. (4)Perimetrele miniere cu activitate de exploatare temporar închisă, avizată conform art. 51 alin. (3), pot fi date în concesiune/administrare altui titular după oprirea activității. În acest scop autoritatea competentă va organiza concurs public de ofertă.” .

Că art. 53(1) prevede că „Responsabilitatea urmăririi obligațiilor rezultate din planul de încetare a activității minei sau a carierei aparține autorității competente. Pentru companiile și societățile naționale miniere această urmărire se va face împreună cu ministerul de resort. (3)Punerea în aplicare a programului de monitorizare a factorilor de mediu postînchidere se va face de către titular, cu fonduri proprii. Pentru companiile și societățile naționale miniere monitorizarea factorilor de mediu postînchidere se va face de către ministerul de resort, prin direcțiile de specialitate, cu fonduri bugetare.”.

Că art. 55(1) prevede că „Agenția Națională pentru Resurse Minerale are următoarele atribuții principale: h)avizează documentațiile privind executarea activităților miniere, precum și documentațiile de încetare a activităților miniere, numai cu prevederea și aprobarea, conform legii, a măsurilor de protecție a mediului și de reconstrucție ecologică”.

Că art. 56 prevede că: „Ministerul de resort asigură desfășurarea activităților miniere conform prezentei legi, astfel: d)este ordonator principal de credite pentru alocațiile bugetare pentru retehnologizare-dezvoltare, programe de prospecțiune, după cum sunt prevăzute în planul anual geologic elaborat conform lit. c), cercetare tehnologică, protecția și refacerea mediului, restructurare, conservarea/închiderea minelor sau a carierelor, conform lit. k), măsurile de protecție socială în cazul închiderii minelor, conform lit. j), și alte activități în domeniul resurselor minerale; g)avizează, împreună cu autoritatea competentă în domeniul protecției mediului, normative de protecție a mediului specifice activității miniere; i)avizcază studiile de fezabilitate și planurile de dezvoltare a companiilor și societăților naționale miniere, precum și încetarea definitivă sau temporară a activităților de exploatare; k)prin direcțiile de specialitate, angajează executarea lucrărilor de conservare/închidere a minelor sau a carierelor aparținând companiilor și societăților naționale miniere, precum și a minelor sau a carierelor, a lucrărilor de explorare oprite înainte de . prezentei legi și care nu fac obiectul unei licențe și asigură monitorizarea factorilor de mediu postînchidere.

Că legea prevede în mod expres cui revine obligația de executare a lucrărilor de conservare/închidere a minelor sau a carierelor oprite înainte de . legii, respectiv ministerul de resort, prin urmare atât . D. Minieră Tg-J. cât și M. Motru nu au nici o obligație potrivit legii pentru executarea lucrărilor în ceea ce privește minele a căror activitatea a încetat înainte de . legii.

Că, față de această dispoziție a legii, obligația de executare a lucrărilor ce fac obiectul prezentei acțiuni își are izvorul în lege, fiind expres prevăzută de aceasta, iar cel obligat este Ministerul Economiei.

Că M. Ploștina nu a făcut parte din patrimoniul fostei S.N.L. O. S.A. Tg-J. (prin HG 1024/12.10.2011 s-a înființat S. Comercială C. E. O. S.A., societate în care au fuzionat ., ., . și SNL OItenia S.A. Tg-J., entitate economică înregistrată la Oficiul Registrului Comerțului de pe lângă Tribunalul Gorj la data de 31.05.2012), societate înființată prin HG nr. 103/2004 întrucât la această dată mina era deja închisă.

Că în cauză sunt aplicabile disp. art. 4 din HG 720/1999 alin. 1 „Cheltuielile pentru închiderea definitivă a minelor și carierelor, fundamentate în programele tehnice de dezafectare, ecologizare și conservare, elaborate în acest scop și avizate conform legii, inclusiv cheltuielile pentru conservare și proiectare, se acoperă din surse proprii și din alocațiile bugetare aprobate cu această destinație în bugetul Ministerului Industriei și Comerțului, pe baza listelor anuale de lucrări întocmite de ordonatorul principal de credite”.

Că alin. 2 prevede că gestionarea fondurilor pentru închidere și reconstrucție ecologică a suprafețelor de teren afectate se realizează de Ministerul Industriei și Comerțului, cu respectarea prevederilor legale.

Că alin. 3 prevede că cererile de deschidere a creditelor bugetare se vor face lunar de către ordonatorul principal de credite și vor fi însoțite de deconturile justificative întocmite de agenții economici, potrivit anexei nr. 2.

Că alin. 4 prevede că deconturile justificative se vor întocmi pe baza programelor tehnice de dezafectare, ecologizare sau conservare a minelor și a cheltuielilor efectiv realizate, rezultate din situațiile de lucrări întocmite lunar de agenții economici.

A..5 prevede că deconturile justificative vor fi verificate și avizate de direcțiile generale ale finanțelor publice și controlului financiar de stat județene, respectiv a municipiului București.

Potrivit prevederilor art. 4 alin. 2 din Hotărârea nr. 926/2003 „Pentru minele și carierele aprobate pentru închidere prin hotărârile Guvernului nr. 816/1998, nr. 17A999, nr. 720/1999, nr. 493/2000. nr. 602/2001 și nr. 898/2002 fondurile necesare activității de monitorizare a factorilor de mediu postînchidere sunt prevăzute în anexa nr. 2.

Potrivit art. 4 din H 926/2003 - (l)Cheltuielile pentru conservarea, închiderea definitivă a minelor și carierelor, inclusiv monitorizarea factorilor de mediu postînchidere, fundamentate în programele tehnice de dezafectare și ecologizare, elaborate în acest scop și avizate conform legii, inclusiv cheltuielile pentru conservare și proiectare aferente, se acoperă din surse proprii și din alocațiile bugetare aprobate cu această destinație în bugetul Ministerului Economiei și Comerțului, în baza listelor anuale de lucrări întocmite de ordonatorul principal de credite. (3) Cheltuielile efectuate pentru închiderea minelor și carierelor se vor evidenția în contabilitate, în conformitate cu prevederile Legii contabilității nr. 82/1991 republicată și ale reglementărilor contabile aplicabile. Astfel, persoanele juridice prevăzute la art. 26 alin. (3) din Legea nr. 82/1991, republicată, vor aplica Reglementările contabile armonizate cu Directiva a IV-a a Comunităților Economice Europene și cu Standardele Internaționale de Contabilitate, aprobate prin Ordinul ministrului finanțelor publice nr. 94/2001, cu modificările ulterioare, iar persoanele juridice prevăzute la art. 26 alin. (4) și (6) din Legea nr. 82/1991, republicată, vor aplica prevederile Reglementărilor contabile simplificate, armonizate cu directivele europene, aprobate prin Ordinul ministrului finanțelor publice nr. 306/2002. (4)Gestionarea fondurilor pentru închidere și reconstrucție ecologică a suprafețelor de teren afectate se realizează de Ministerul Economiei și Comerțului, cu respectarea prevederilor legale privind încredințarea lucrărilor. (5)Cererile de deschidere a creditelor bugetare se vor face lunar de către ordonatorul principal de credite și vor fi însoțite de deconturile justificative întocmite de agenții economici, precum și de ordonatorul principal de credite pentru cheltuielile prevăzute acestuia de legislația în vigoare, potrivit anexei nr. 3. (6)Deconturile justificative se vor întocmi pe baza programelor tehnice de dezafectare, ecologizare sau de conservare a minelor și a cheltuielilor efectiv realizate, rezultate din situațiile de lucrări întocmite lunar de agenții economici și de ordonatorul principal de credite. (7)Deconturile justificative vor fi verificate și avizate de direcțiile generale ale finanțelor publice județene, respectiv a municipiului București.

Că legea fondului funciar nr. 18/1991 republicată prevede în mod expres la art. 82 că: (l)Terenurile care prin degradare și poluare și-au pierdut, total sau parțial, capacitatea de producție pentru culturi agricole sau silvice vor fi constituite în perimetre de ameliorare. (2)Grupele de terenuri care intră în perimetrele de ameliorare se stabilesc de Ministerul Agriculturii și Alimentației și de Ministerul Apelor, Pădurilor și protecției Mediului, la propunerile ce au la bază situațiile înaintate de comune, orașe și municipii. (3)Delimitarea perimetrelor de ameliorare se face de către o comisie de specialiști, al cărei regulament de organizare și funcționare se aprobă de Ministerul Agriculturii și Alimentației și de Ministerul Apelor, Pădurilor și Protecției Mediului. (4)Documentațiile întocmite se avizează de organele județene agricole și silvice și de protecția mediului și se înaintează la Ministerul Agriculturii și Alimentației care, împreună cu ministerele și departamentele interesate, vor stabili programele de proiectare, finanțare și execuție.

Potrivit art. 83 din aceeași lege (l)Deținătorii sunt obligați să pună la dispoziție terenurile din perimetrul de ameliorare în vederea aplicării măsurilor și lucrărilor prevăzute în proiectul de ameliorare, păstrând dreptul de proprietate. (2)Includerea de către primărie a unui anumit teren în categoria menționată la alin. (1) se poate face cu acordul proprietarului. Dacă proprietarul nu este de acord, primăria face propuneri motivate prefecturii, care va decide. (3)Dacă prefectul decide includerea terenului prevăzut la alin. (2) în perimetrul de ameliorare, consiliul local este obligat să-i atribuie în folosință, titularului terenului în cauză, o suprafață de teren corespunzătoare, pe toată durata realizării lucrărilor de ameliorare. (4)In cazul în care statul nu dispune în localitatea respectivă de un alt teren asemănător pentru rezolvarea situației menționate la alin. (1), iar proprietarul nu este de acord să primească un alt teren la distanță mai mare, se va aplica procedura de expropriere pentru cauză de utilitate publică, prevăzută de Legea nr. 33/1994.

Că din interpretarea dispozițiilor legale mai sus menționate rezultă că operațiunea redării terenului afectat de lucrări miniere în circuitul agricol este finanțată de la bugetul de stat și presupune o procedură specială, reglementată expres și amănunțit, cu etape bine determinate, pe baza unei documentații avizate, întocmite de specialiști din cadrul instituțiilor menționate expres de lege, pentru zone extinse. P. urmare, reclamanta - persoană fizică, nu poate să primească contravaloarea acestor lucrări întrucât aceasta nu are posibilitatea să demareze ea singură și numai pentru terenul ce se află în proprietatea sa, aceste lucrări complexe.

Instanța nu poate să dea eficiență concluziilor raportului de expertiză, fără a analiza incidența dispozițiilor legale invocate.

Toate lucrările de redare în circuitul agricol se realizează doar în baza unor proiecte de execuție, realizate de persoane juridice autorizate și cu fonduri bugetare.

Cu privire la excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtei, instanța urmează a o respinge întrucât pârâta . SA are calitate procesuală pasivă în cauză în calitate de succesoare ca urmare a reorganizării prin fuziune a pârâtei SNL O. SA în dosarul civil nr._ al Judecătoriei Tg-J., iar obligația acesteia să execute toate lucrările necesare pentru redarea în circuitul agricol a terenurilor proprietatea reclamantei S. N. M. ce face obiectul prezentului litigiu a fost stabilită cu autoritate de lucru judecat prin sentința civilă nr. 4250/11.05.2011 a Judecătoriei Tg-J. pronunțată în această cauză, calitatea procesuală a pârâtei neputând fi pusă în discuție fără a aduce atingere autorității de lucru judecat a acestei hotărâri, iar acțiunea de față formulată de reclamantă are ca obiect executarea obligației stabilită în sarcina pârâtei prin această hotărâre și nu stabilirea acestei obligații.

Pe fondul cauzei, instanța a respins acțiunea reclamantei cu precizarea ulterioară cu următoarea motivare.

P. cererea de față reclamanta a solicitat obligarea pârâtei să-i plătească cu titlu de despăgubiri contravaloarea lucrărilor la executarea cărora pârâta a fost obligată prin sentința civilă nr. 4250/11.05.2011 a Judecătoriei Tg-J. pronunțată în dosarul nr._ .

P. sentința civilă respectivă rămasă definitivă prin decizia nr. 2379/24.10.2011 a Tribunalului Gorj a fost admisă în parte acțiunea reclamantei cu precizarea ulterioară împotriva pârâtei, fiind obligată pârâta să execute toate lucrările necesare pentru redarea în circuitul agricol a terenurilor de 1358 m.p. situat în tarlaua 19, ..p. situat în tarlaua 19, . titlul de proprietate nr._/1997 de 1905 m.p. situat în tarlaua 19, . în titlul de proprietate nr._/2008.

Față de natura obligației dispusă în sarcina pârâtei prin sentința civilă respectivă, aceea de redare în circuitul agricol a unor terenuri, instanța apreciază că nu se impune obligarea pârâtei la contravaloarea acestor lucrări deoarece reclamanta nu este în măsură să le efectueze.

Din interpretarea dispozițiilor art. 4 din HG 926/2003 și ale Legii 85/2003 rezultă că asemenea operațiuni presupun constituirea unor perimetre de ameliorare, amenajare și reconstrucție ecologică, întocmirea unor proiecte de ecologizare de către instituții specializate, întocmirea unor documentații tehnice, pe etape de lucrări ( dezafectare, nivelare, ecologizare, fertilizare) care sunt efectuate de instituții avizate de Ministerul Agriculturii, în funcție de fondurile alocate de la bugetul de stat.

Așa fiind, încasarea de către reclamantă a sumelor reprezentând contravaloarea lucrărilor de redare în circuitul agricol, nu conduce în mod obligatoriu la aducerea terenurilor în stadiul de a fi productive, deoarece reclamanta nu este în măsură să efectueze asemenea operațiuni, acesta fiind probabil și rațiunea pentru care prin sentința civilă nr. 4250/11.05.2011 nu s-a dispus și obligația alternativă, aceea ca reclamanta să efectueze aceste operațiuni pe cheltuiala pârâtei.

P. sentința civilă nr.3479/29.04.2013 pronunțată de Judecătoria Tg-J. în dosarul nr._ a fost respinsă excepția calității procesuale pasive a pârâtei . SA, excepție invocată de către pârâtă.

A fost respinsă acțiunea cu precizarea ulterioară formulată de către reclamanta S. N. M., domiciliată în Motru, . nr. 12, Cartier Știucani, jud. Gorj, în contradictoriu cu pârâta . SA, cu sediul în Turceni, ., jud. Gorj și la Sucursala D. Minieră Tg-J., cu sediul în Tg-J., .. 1-15, jud. Gorj.

Pentru a pronunța această sentință prima instanță a reținut că Legea minelor nr. 85 din 18 martie 2003, art. 52 prevede că: “(1) Inițiativa de încetare a activității unei mine sau cariere aparține titularului licenței de exploatare, care prezintă autorității competente o cerere însoțită de planul de încetare a activității actualizat, cuprinzând:…b) programul tehnic de dezafectare sau conservare a exploatării, ce va include și programul de monitorizare a factorilor de mediu postînchidere. În cazul companiilor și societăților naționale miniere, programul va fi aprobat în prealabil de ministerul de resort;…d) autorizația de gospodărire a apelor și autorizația de mediu pentru închiderea minei sau a carierei respective; e) procedura de dezafectare și de eliberare a terenului…(3) Închiderea minelor și refacerea mediului în cazul minelor sau carierelor, al lucrărilor de explorare oprite înainte de . prezentei legi și care nu fac obiectul unei licențe se vor face cu acordul autorității competente, de către ministerul de resort, prin direcțiile de specialitate, cu fonduri bugetare.

Art. 53 „(1) Responsabilitatea urmăririi obligațiilor rezultate din planul de încetare a activității minei sau a carierei aparține autorității competente. Pentru companiile și societățile naționale miniere această urmărire se va face împreună cu ministerul de resort. (3) Punerea în aplicare a programului de monitorizare a factorilor de mediu postînchidere se va face de către titular, cu fonduri proprii. Pentru companiile și societățile naționale miniere monitorizarea factorilor de mediu postînchidere se va face de către ministerul de resort, prin direcțiile de specialitate, cu fonduri bugetare.”

Art. 55 „(1)Agenția Națională pentru Resurse Minerale are următoarele atribuții principale:h) avizează documentațiile privind executarea activităților miniere, precum și documentațiile de încetare a activităților miniere, numai cu prevederea și aprobarea, conform legii, a măsurilor de protecție a mediului și de reconstrucție ecologică”. Art. 56 Ministerul de resort asigură desfășurarea activităților miniere conform prezentei legi, astfel: d) este ordonator principal de credite pentru alocațiile bugetare pentru retehnologizare-dezvoltare, programe de prospecțiune, după cum sunt prevăzute în planul anual geologic elaborat conform lit. c), cercetare tehnologică, protecția și refacerea mediului, restructurare, conservarea/închiderea minelor sau a carierelor, conform lit. k), măsurile de protecție socială în cazul închiderii minelor, conform lit. j), și alte activități în domeniul resurselor minerale; g) avizează, împreună cu autoritatea competentă în domeniul protecției mediului, normative de protecție a mediului specifice activității miniere; i) avizează studiile de fezabilitate și planurile de dezvoltare a companiilor și societăților naționale miniere, precum și încetarea definitivă sau temporară a activităților de exploatare”.

Hotărârea nr. 926 din 14 august 2003 „Art. 4 - (1) Cheltuielile pentru conservarea, închiderea definitivă a minelor și carierelor, inclusiv monitorizarea factorilor de mediu postînchidere, fundamentate în programele tehnice de dezafectare și ecologizare, elaborate în acest scop și avizate conform legii, inclusiv cheltuielile pentru conservare și proiectare aferente, se acoperă din surse proprii și din alocațiile bugetare aprobate cu această destinație în bugetul Ministerului Economiei și Comerțului, în baza listelor anuale de lucrări întocmite de ordonatorul principal de credite. (2) Pentru minele și carierele aprobate pentru închidere prin hotărârile Guvernului nr. 816/1998, nr. 17/1999, nr. 720/1999, nr. 493/2000, nr. 602/2001 și nr. 898/2002 fondurile necesare activității de monitorizare a factorilor de mediu postînchidere sunt prevăzute în anexa nr. 2.

Legea fondului funciar republicată nr. 18 din 19 februarie 1991: „Art. 82 - (1) Terenurile care prin degradare și poluare și-au pierdut, total sau parțial, capacitatea de producție pentru culturi agricole sau silvice vor fi constituite în perimetre de ameliorare. (2) Grupele de terenuri care intră în perimetrele de ameliorare se stabilesc de Ministerul Agriculturii și Alimentației și de Ministerul Apelor, Pădurilor și Protecției Mediului, la propunerile ce au la bază situațiile înaintate de comune, orașe și municipii. (3) Delimitarea perimetrelor de ameliorare se face de către o comisie de specialiști, al cărei regulament de organizare și funcționare se aprobă de Ministerul Agriculturii și Alimentației și de Ministerul Apelor, Pădurilor și Protecției Mediului. (4) Documentațiile întocmite se avizează de organele județene agricole și silvice și de protecția mediului și se înaintează la Ministerul Agriculturii și Alimentației care, împreună cu ministerele și departamentele interesate, vor stabili programele de proiectare, finanțare și execuție. Art. 83 - (1) Deținătorii sunt obligați să pună la dispoziție terenurile din perimetrul de ameliorare în vederea aplicării măsurilor și lucrărilor prevăzute în proiectul de ameliorare, păstrând dreptul de proprietate.”

Din economia acestor texte de lege a rezultat că operațiunea redării terenului afectat de lucrări miniere în circuitul agricol, lucrări de redare care sunt exemplificate pe larg în raportul de expertiză, este finanațată de la bugetul de stat și presupune o procedură specială, reglemantată expres și amănunțit, cu etape bine determinate, pe baza unei documentații avizate, întocmite de specialiști din cadrul instituțiilor menționate expres de lege, pentru zone extinse.

P. urmare, nu putea fi admisă cererea privind obligarea pârâtei la plata contravalorii acestor lucrări către reclamanta persoană fízică, aceasta nevând posibilitatea să demareze ea singură numai pentru terenul ce se află în proprietarea sa aceste lucrări complexe.

Împotriva sentinței a formulat apel apelanta reclamantă S. M., criticând-o pentru netemeinicie și nelegalitate la data de 20.05.2013, iar apelul a fost motivat la data de 06.09.2013. Observând dovada de comunicare a hotărârii instanței de fond existentă la fila 209 din dosarul de fond se observă că sentința apelată a fost comunicată lui S. M. la data de 13.05.2013 și, deși apelul a fost promovat în termenul de 15 zile de la comunicarea hotărârii prevăzut de art.284 alin.1 C.pr.civ, apelul nu a fost motivat în acelașiu termen de 15 zile de la comunicarea hotărârii în conformitate cu dispozițiile art.287 alin.4 C.pr.civ. Pe cale de consecință, în conformitate cu dispozițiile art.292 alin.2 C.pr.civ. instanța de apel nu a avut în vedere motivele de apel depuse peste termenul prevăzut de lege (la 4 luni după comunicarea sentinței de fond, după cum rezultă din rezoluția aplicată pe fila 8 din dosarul de apel) și a verificat legalitatea și temeinicia sentinței de fond numai pe baza celor invocate în primă instanță.

Tribunalul Gorj prin decizia civilă nr.591 de la 29.11.2013 a respins ca nefondat apelul civil formulat de apelanta reclamantă S. M. cu domiciliul ales la S. Gh.N., în Motru, cartier Stiucani, ..12, județul Gorj împotriva sentinței civile nr.3479/29.04.2013 pronunțată de Judecătoria Tg-J. în dosarul nr._ și în contradictoriu cu intimata pârâtă S. C. E. O. SA prin Sucursala D. Minieră Tg-J. cu sediul în Tg-J., ..1-15, jud. Gorj.

Pentru a se pronunța astfel Tribunalul a reținut că prin sentința civilă nr.4250/11.05.2011 pronunțată de Judecătoria Tg-J. a fost obligată pârâta S. C. E. O. SA să execute toate lucrările necesare pentru redarea în circuitul agricol a terenurilor proprietatea reclamantei S. M. și identificate în titlul de proprietate nr._/2008 și amplasate în Tarlaua 19, . Tarlaua 19, . obligație num a fost îndeplinită de către societatea pârâtă, prin acțiunea civilă ce formează obiectul dosarului de față, aceeași reclamantă S. M. a solicitat obligarea aceleiași pârâte S. C. E. O. SA la plata contravalorii executării acestei obligații, și anume a sumei necesare predării terenurilor circuitului agricol. În urma realizării unei expertize tehnice de specialitate s-a stabilit că pentru a se realiza lucrările dispuse prin hotărârea judecătorească irevocabilă este necesar un cuantum de 530.000 lei, sumă pe care reclamanta a solicitat-o în vederea realizării lucrărilor pe cont propriu.

Instanța de fond a apreciat însă că potrivit dispozițiilor art.4 din HG nr.926/2003 și Legii nr.85/2003, aceste operațiuni presupun realizarea unor proiecte, documentații tehnice și perimetre de ameliorare, amenajare și reconstrucție ecologică, efectuate de instituții avizate de Ministerul Agriculturii în funcție de fondurile alocate de la bugetul de stat, iar încasarea de către reclamantă a sumelor reprezentând contravaloarea lucrărilor de redare în circuitul agricol a terenurilor nu conduce la îndeplinirea acestor obligații, în condițiile în care reclamanta S. M. nu este în măsură să efectueze asemenea operațiuni.

Tribunalul a reținut astfel că în mod corect s-a apreciat de către instanța de fond că obligația de redare a terenurilor în circuitul agricol instituită în sarcina intimatei pârâte S. C. E. O. SA reprezintă o obligație personală care poate fi adusă la îndeplinire exclusiv de către debitori, prin faptul său personal, iar acest caracter intuitu personae al obligației rezultă din dispozițiile art.52-55 din Legea nr.85/2003 și din art.4 din HG nr.126/2003. Nu sunt întemeiate susținerile apelantei reclamante din cererea de chemare în judecată conform cărora în speță sunt aplicabile dispozițiile art.1521 C.Civ. și art.1516 C.civ. deoarece, potrivit textelor legale invocate de către instanța de fond, obligația instituită prin hotărâre judecătorească irevocabilă este personală și nu poate fi adusă la îndeplinire pe calea executării silite sau prin faptul personal al creditorului, pe cheltuiala debitorului. Astfel, dispozițiile arr.1516 C.civ. invocate în cererea de chemare în judecată, stabilesc cu titlul de principiu dreptul creditorului la îndeplinirea integrală, exactă și la timp a obligației de către debitor, însă menționează că atunci fără justificare debitorul nu-și execută obligația există posibilitatea creditorului de a trece la executarea silită sau de a folosi atunci când este cazul orice alt mijloc prevăzut de lege pentru realizarea dreptului său. Această a doua ipoteză este aplicabilă în speța de față, deoarece obligația personală nu poate fi dusă la îndeplinire prin intermediul executării silite și pentru același considerent, nu poate fi nici realizată de creditor pe cheltuiala debitorului, tocmai în considerarea faptului personal care este de esența executării acestei obligații.

În consecință, apreciind că hotărârea instanței de fond a fost dată cu aplicarea corectă a dispozițiilor art.1516 C.civ. și ale Legii nr.85/2003 care stabilesc situația specială a terenurilor afectate de lucrărilor miniere, în raport de obiectul cererii de chemare în judecată și de argumentele invocate în fața instanței de fond, în baza art.295 C.pr.civ. și art.296 C.pr.civ. a fost respins ca nefondat apelul de față.

Împotriva acestei sentințe a declarat recurs reclamanta S. N. M., criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie

În motivarea recursului a arătat că decizia recurată este nelegală întrucât instanța de apel a făcut o greșită interpretare și aplicare a disp. art. 287 alin. 1, pct. 4, alin. 2 și 4 C. proc. civ., raportat la disp. art. 134 C. proc. civ., și, pe cale de consecință, în mod greșit a făcut aplicația în cauză a disp. art. 292 alin. 2 C. proc. civ., astfel că în mod eronat nu a verificat legalitatea și temeinicia sentinței apelate în raport de criticile aduse acesteia de recurenta-reclamantă S. M. prin motivele de apel formulate în cauză, așa cum prevăd disp. imperative ale art. 295 alin. 1 C. proc. civ., așa cum vor arăta în continuare, critici în raport de care se impune soluția casării deciziei recurate și trimiterea cauzei pentru rejudecare la instanța de apel.

1. P. decizia recurată, instanța de apel a reținut că „împotriva sentinței a formulat apel apelanta reclamantă S. M., criticând-o pentru netemeinicie și nelegalitate la data de 20.05.2013, iar apelul a fost motivat la data de 06.09.2013, observând dovada de comunicare a hotărârii instanței de fond existentă la fila 209 din dosarul de fond se observă că sentința apelată a fost comunicată lui S. M. la data de 13.05.2013, si deși apelul a fost promovat în termenul de 15 zile de la comunicarea hotărârii în conformitate cu dispozițiile art. 287 alin. 4 C. pr. civ. Pe cale de consecință,în conformitate cu dispozițiile art. 292 alin. 2 C. proc. civ. instanța de apel nu va avea în vedere motivele de apel depuse peste termenul de apel prevăzut de lege (la 4 luni după comunicarea sentinței de fond, după cum rezultă din rezoluția aplicată pe fila 8 din dosarul de apel) și va verifica legalitatea și temeinicia sentinței de fond numai pe baza celor invocate în prima instanță".

. Dar, potrivit disp. art. 287 alin. 2 C. proc. civ., „(2) Cerințele de la pct. 2

și 5 sunt prevăzute sub sancțiunea nulității, iar cele de la pct. 3 și 4, sub sancțiunea

decăderii. Aceste cerințe pot fi împlinite până cel mai târziu la prima zi de

înfățișare, iar lipsa semnăturii, în condițiile prevăzute de art. 133 alin (2)".

Or, potrivit art. 134 C. proc. civ. „Este socotită prima zi de înfățișare aceea în care părțile, legal citate, pot pune concluzii", astfel că prima zi de înfățișare nu este întotdeauna primul termen de judecată.

Având în vedere prevederile art. 287 alin. 2 și ale art. 134 C. proc. civ.,

care au fost nesocotite de instanța de apel, deși sunt aplicabile în cauză, în mod

greșit și nelegal instanța de apel a reținut prin decizia recurată că motivele de

apel formulate în cauză de recurenta-reclamantă S. M. nu au fost

depuse în termenul prevăzut de lege, deși acestea au fost depuse la instanța de

apel la primul termen de judecată, termen la care intimata-pârâtă a solicitat

acordarea unui termen pentru apărare, astfel că acest prim termen de judecată

nici nu poate fi socotit ca fiind prima zi de înfățișare, având în vedere că nu sunt

îndeplinite în mod cumulativ cele două condiții cerute în mod imperativ de

prevederile art. 134 C. proc. civ..

De asemenea, instanța de apel nu a constatat prin decizia recurată că apelanta-reclamantă este decăzută din dreptul de a motiva apelul declarat în cauză potrivit art. 103 alin. 1 C. proc. civ..

Pe cale de consecință, decizia recurată este vădit nelegală și în raport de dispozițiile de ordine publică ale art. 295 alin. 1 C. proc. civ., vare au fost, de asemenea, încălcate de instanța de apel, potrivit cu care „ (1) Instanța de apel va verifica, în limitele cererii de apel, stabilirea situației de fapt si aplicarea legii de către prima instanță", ceea ce instanța de apel nu a făcut prin decizia recurată, cu motivarea arătată, motiv de recurs care impune aceeași soluție a casării cu trimitere pentru rejudecare la instanța de apel pentru ca aceasta să se conformeze obligației stabilită în sarcina instanței prin aceste dispoziții legale imperative.

Decizia recurată este nelegală și în raport de prevederile imperative ale art. 261 alin. 1, pct. 5 C. proc. civ., potrivit cu care, orice hotărâre judecătorească, trebuie să cuprindă, sub sancțiunea nulității acesteia „motivele de fapt și de drept care au format convingerea instanței", dispoziții care au fost încălcate, de asemenea de instanța de apel, care nu s-a conformat nici prevederilor art. 292 alin. 2 C. proc. civ, deoarece nu a analizat și nu s-a pronunțat motivat cu privire la legalitatea și temeinicia sentinței instanței de fond în raport de motivele de fapt și de drept invocate de recurenta-reclamantă S. N. M. prin acțiunea formulată și concluziile scrise depuse de aceasta Ia terenul de judecată din 26.04.2013, care cuprind, în principiu, aceleași critici cu cele făcute prin motivele de apel depuse în cauză, care au fost dezvoltate.

Decizia și sentința recurate sunt, de asemenea, vădit nelegale și în raport de considerentele de fapt și de drept pe care le vom expune în continuare, întrucât în mod greșit și nelegal instanța de apel și-a însușit întocmai, în mod necritic motivarea instanței de fond din sentința apelată, nefăcând aplicația dispozițiilor legale arătate mai jos, deși acestea sunt aplicabile în cauză, și, dimpotrivă, reținând că sunt aplicabile în cauză dispozițiile legale ce sunt străine de raportul juridic litigios dintre părți, așa cum vom arăta în continuare.

P. decizia recurată „Tribunalul reține astfel că în mod corect s-a

apreciat de către instanța de fond că obligația de redare a terenului în circuitul agricol instituită în sarcina intimatei-pârâte S. C. E. O. S.A. reprezintă o obligație personală care poate fi adusă la îndeplinire exclusiv de către debitori, prin faptul său personal, iar acest caracter intuitu personae al obligației rezultă din dispozițiile art.52-55 din Legea 85/2003 și art.4 din H.G.nr. 126/2003.

Nu sunt întemeiate susținerile apelantei-reclamante din cererea de chemare în judecată conform cărora în speță sunt aplicabile dispozițiile art. 1521 C. Civ~șf art. 1516 C. civ. deoarece, potrivit textelor legale invocate de către instanța de fond, obligația instituită prin hotărârea judecătorească irevocabilă este personală si nu poate fi adusă la îndeplinire pe calea executării silite sau prin faptul personal al creditorului, pe cheltuiala debitorului" ceea ce este vădit eronat și contrar dispozițiilor legale aplicabile în cauză, așa cum vom arăta în continuare.

P. acțiunea introductivă de instanță, recurenta-reclamanta S. N.

M. a chemat în judecată civilă pe pârâta S.N.L.O S.A. pentru a fi obligată să-i plătească „contravaloarea lucrărilor la executarea cărora a fost obligată prin sentința civilă nr. 4250 din 11.05.2011 a Judecătoriei Tg. J. pronunțată în dosarul nr._ ", rămasă definitivă prin decizia civilă nr. 237/24.10.2011 a Tribunalului Gorj-secția civilă, și învestită cu formula executorie, cu motivarea că pârâta nu și-a îndeplinit obligația stabilită prin această hotărâre, deși a fost pusă în întârziere potrivit art. 1521 și 1522 din Codul civil, așa cum rezultă din procesul-

verbal din 28.12.2011, încheiat de Executorul Judecătoresc D. C. în

dosarul de executare nr. 490/E/2011, sentința arătată fiind executată numai cât

privește obligația de plată a drepturilor bănești și a cheltuielilor de judecată, cererea

fiind întemeiată în drept pe disp. art. 1516 și urm. C. civ..

P. întâmpinarea depusă în cauză, intimata-pârâtă S.N.L.O. S.A. arată că

așa cum arată și reclamanta în motivele acțiunii, lucrările necesare pentru

redarea în circuitul agricol a terenurilor în suprafață de 1358 mp situat în tarlaua

19, . suprafață de 2250 mp situat în tarlaua 19, . prin titlul de proprietate nr._/2008, vor fi stabilite și evaluate în

urma unei expertize tehnice-specialitatea îmbunătățiri funciare" și că Expertiza

specialitatea îmbunătățiri funciare este singura în măsură să stabilească dacă este

necesar sau nu să se efectueze lucrări de redare în circuitul agricol și care sunt

aceste lucrări", așa cum s-a procedat în prezenta cauză, unde instanța a dispus efectuarea unei astfel de expertize.

Cu toate acestea, susține în apărare că „Obligația de a face - lucrări de redare în circuitul agricol al suprafețelor de teren menționate - nu putea fi executată având în vedere că în cauză nu s-a efectuat o expertiză care să arate necesitatea efectuării unor astfel de lucrări, cu atât mai mult cu cât reclamanta a renunțat la efectuarea expertizei specialitatea îmbunătățiri funciare apreciind că această expertiză poate fi efectuată și cu ocazia executării silite", astfel „ Culpa pentru neexecutarea obligației de a face-redare în circuitul agricol a terenurilor-aparține în totalitate reclamantei".

Ca urmare a reorganizării prin fuziune, pârâta S.N.L.O. S.A. și-a încetat existența, fiind introdusă în cauză, în calitate de pârâtă, S.C. CE. O. S.A., în calitate de succesoare a acesteia .

Întrucât intimata-pârâtă S.C.C.E.O. S.A. a fost pusă în întârziere, potrivit legii, să execute obligația stabilită în sarcina acesteia prin sentința civilă nr. 4250/11.05.2011 a Judecătoriei Tg. J., pronunțată în dosarul nr._, si deoarece aceasta nu și-a îndeplinit în mod culpabil obligația, sentința apelată este vădit netemeinică și nelegală, având în vedere disp. art. 1516 și urm. C. civ., care sunt aplicabile în cauză, dar, pe care instanța de fond nu le-a avut în vedere la pronunțarea sentinței și nici nu le-a înlăturat motivat, așa cum avea obligația să o facă, soluționând cererea formulată de apelanta-reclamantă S. M. într-un cadru juridic necorespunzător și străin de natura cauzei și altul decât temeiurile juridice invocate de aceasta prin cererea formulată, ceea ce este vădit inadmisibil, încălcând prin aceasta, pe de o parte, principiul disponibilității recunoscut părților în materie civilă cu privire la drepturile de care pot dispune, așa cum este cazul în speță, iar, pe de altă parte, a încălcat dreptul la apărare al apelantei-reclamante garantat de disp. art. 24 alin. 1 din Constituția României și disp. Codului de procedură civilă care consacră și dezvoltă acest principiu constituțional, principiul contradictorialității și prevederile imperative ale art. 129 alin. 4 C. proc. civ., potrivit cu care „(4) Cu privire la situația de fapt și motivarea în drept pe care părțile le invocă în susținerea pretențiilor și apărărilor lor", judecătorul are dreptul și totodată obligația „șa pună în dezbaterea lor orice împrejurări de fapt și de drept, chiar dacă nu sunt menționate în cerere sau în întâmpinare", așa cum vom arăta în continuare.

. Potrivit art. 1521 C. civ., privind modurile de punere în întârziere a debitorului, punerea în întârziere a debitorului poate opera de drept sau la cererea creditorului", iar, potrivit art. 1522 C. civ., privind punerea în întârziere de către creditor", „(1) Debitorul poate fi pus în întârziere fie printr-o notificare scrisă prin care creditorul îi solicită executarea obligației, fie prin cererea de chemare în judecată.

Dacă prin lege sau contract nu se prevede altfel, notificarea se comunică debitorului prin executor judecătoresc sau prin orice alt mijloc care asigură dovada comunicării.

P. notificare trebuie să se acorde debitorului un termen de executare, ținând seama de natura obligației și de împrejurări. Dacă prin notificare nu se acordă un asemenea termen, debitorul poate să execute obligația într-un termen rezonabil, calculat din ziua comunicării notificării."*

Or, în cauză, pârâta-debitoare S.C. C. E. O. S.A., a fost pusă în întârziere de reclamanta-creditoare S. N. M. prin notificarea emisă și comunicată de Executorul Judecătoresc Diaconita C. în dosarul de executare nr. 490/E/2011, în baza sentinței civile nr. 4250/11.05.2011 a Judecătoriei Tg. J., Jud. Gorj, pronunțată în dosarul nr._, rămasă definitivă și irevocabilă și învestită cu formula executorie, care a constituit titlul executoriu, așa cum rezultă din procesul-verbal de executare alin 28.12.2011, încheiat de executorul judecătoresc D. C..

Întrucât, de la data notificării pârâtei, a trecut un termen mai mult decât rezonabil, iar pârâta nu a executat obligația stabilită în sarcina acesteia prin hotărârea arătată, fără o justificare pertinentă, în cauză sunt aplicabile disp. art. [516 alin. 2 pct. 1 și 3 C.civ., citate mai sus, și disp. art. 1527 si 1528 din același Cod.

Sub aspectul discutat, am solicitat instanței de fond să respingă ca vădit

nefondată apărarea pârâtei în sensul „Culpa pentru neexecutarea obligației de a

^face - redare în circuitul agricol a terenurilor - aparține în totalitate reclamantei".

:ex motivarea că obligația „nu putea fi executată având în vedere că în cauză nu s-a

efectuat o expertiză care să arate necesitatea efectuării unor astfel de lucrări, cu atât mai mult cu cât reclamanta prin avocatul ales a renunțat la efectuarea

expertizei specialitatea îmbunătățiri funciare apreciind că această expertiză poate fi

efectuată și cu ocazia executării silite".

Această concluzie se impune, întrucât necesitatea efectuării lucrărilor pentru redarea în circuitul agricol a terenurilor proprietatea reclamantei-recurente a fost stabilită cu autoritate de lucru judecat prin sentința civilă nr. [250/11.05.2011 a Judecătoriei Tg. J. pe baza raportului de expertiză O. A. întocmit în dosarul nr._ al Judecătoriei Tg. J., în care a ost pronunțată această hotărâre, iar lucrările necesare în acest sens puteau fi stabilite de pârâtă pe baza unui raport de expertiză tehnică specialitatea îmbunătățiri funciare, efectuat la cererea și pe cheltuiala acesteia pentru punerea în executare a hotărârii judecătorești.

.Astfel, potrivit art. 1527 C. civ. privind Dreptul la executarea în natură, fi)Creditorul poate cere întotdeauna ca debitorul să fie constrâns să execute obligația în natură, cu excepția cazului în care o asemenea executare este imposibilă.

Dreptul la executare în natură cuprinde, dacă este cazul, dreptul la repararea sau înlocuirea bunului, precum și orice alt mijloc pentru a remedia o executare defectuoasă", așa cum este cazul în speță, având în vedere faptul că pârâta a ost obligată prin hotărârea arătată „să execute toate lucrările necesare pentru redarea în circuitul agricol a terenurilor"¹"" proprietatea reclamantei precizate în hotărâre.

Iar, potrivit art. 1528 C. civ., privind Executarea obligației de a face,

(1) în cazul neexecutării unei obligații de a face, creditorul poate, pe cheltuiala debitorului, să execute el însuși ori să facă să fie executată obligația.

Cu excepția cazului în care debitorul este de drept în întârziere, creditorul poate să exercite acest drept numai dacă îl înștiințează pe debitor fie odată cu punerea în întârziere, fie ulterior acesteia."

. Or, întrucât intimata-pârâtă S.C. C. E. O. S.A. și nici antecesoarea acesteia S.N.L. O. S.A., nu au executat obligația arătată în termenul prevăzut de art. 1522 alin.l și 3 C. civ., citate mai sus, în cauză sunt aplicabile prevederile art. 1516 alin. 1 și art. 1527 și 1528 C. civ., care dau dreptul reclamantei S. N. M. să execute lucrările stabilite prin hotărârea judecătorească pe cheltuiala pârâtei, pe care a înștiințat-o despre această modalitate de executare a obligației prin cererea de chemare în judecată, prin care solicită contravaloarea lucrărilor.

P. raportul de expertiză tehnică, specialitatea îmbunătățiri funciare întocmit în cauză de experți C. C. și P. D., la cererea pârâtei, așa cum a fost completat ca urmare a obiecțiunilor făcute de părți, s-a stabilit că valoarea acestor lucrări, inclusiv T.V.A.-ul aferent, este în sumă de 400.650,452 lei, Ia care se adaugă cheltuielile indirecte prevăzute de H.G. nr. 717/14.07.2010, pentru modificarea și completarea H.G. nr. 363/2010 privind aprobarea standardelor de cost pentru proiectarea obiectivelor de investiții, cheltuieli stabilite prin răspunsul la obiectivul nr. 2 stabilit de instanță, dar care nu au fost calculate de experți prin raportul întocmit, motiv pentru care reclamanta S. N. M. le-a calculat prin obiecțiunile la raport, formulate la termenul de judecată din 23.11.2012, și care sunt în sumă totală de 132.215 lei, astfel că suma totală solicitată de aceasta si datorată de pârâtă este de 532.865 Iei (400.650 lei+132.215 lei), sumă la care și-a majorat pretențiile, în baza art. 132 alin 2, pct. 2 C. proc. civ., prin cererea depusă.

Or, instanța de fond în mod greșit și nelegal nu a făcut aplicația în cauză a disp. legale arătate invocate de apelanta-reclamantă ca temei al cererii formulate, pe care a soluționat-o într-un alt cadru juridic și pe baza unor dispoziții legale ce nu sunt aplicabile în cauză, așa cum vom arăta mai jos, fără ca instanța să le pună în discuția contradictorie a părților, în ședință publică, și fără să se pronunțe și să înlăture motivat dispozițiile legale invocate de reclamantă ca temei de drept al cererii sale, așa cum avea obligația să o facă, fapt care atrage nulitatea sentinței apelate.

. Respingând acțiunea, cu motivarea arătată, cele două instanțe au încălcat, de asemenea, și disp. art. 44 alin. 1 și 2 din Constituția României, potrivit cu care „ (1) Dreptul de proprietate, precum și creanțele asupra statului sunt garantate .... (2) Proprietatea privată este garantată și ocrotită în mod egal de lese, indiferent de titular", cât și disp. art. 480 și urm, din Codul civil, prin care sunt stabilite prerogativele conferite de lege titularului dreptului de proprietate, în speță ale recurentei-reclamante S. N. M., al cărei drept de proprietate asupra terenului în litigiu proprietatea ei a fost în mod grav afectat, deoarece acest teren a fost degradat și adus în stare de neîntrebuințare, în raport de categoria de folosință din care face parte, prin fapta culpabilă a intimatei-pârâte, drept care este golit de conținut prin sentința pronunțată în cauză, aceasta fiind lipsită de * toate prerogativele conferite proprietarului de acest drept, potrivit legii, ceea ce

este vădit inadmisibil, fapt care atrage nulitatea acestor hotărâri.

Decizia și sentința recurate sunt vădit nelegale întrucât în mod greșit cele două instanțe au făcut aplicația în cauză și au motivat hotărârile pronunțate pe disp. art. 52 alin. 1, art. 53 alin. 1 și art. 56 din Legea minelor nr. 85/2003, cu modificările și completările ulterioare, disp. art. 4 alin. 1-7 din HG nr. 926/2003 și disp. art. 82 alin. 1-4 și art. 83 alin. 1 din Legea nr. 18/1991, care au alt obiect de reglementare și nu sunt aplicabile în cauză, astfel că motivarea sentinței instanței de fond întemeiată pe disp. acestor acte normative este străină de natura prezentei cauze, considerente pentru care solicităm înlăturarea acestora.

Astfel, potrivit preambulului Legii minelor nr. 85/2003, cu

modificările și completările ulterioare, ,Prezenta lege reglementează desfășurarea

activităților miniere în România, stimulând valorificarea resurselor minerale, proprietatea publică a statului. Legea asigură maxima transparentă a activităților miniere și concurența loială, fără discriminare între formele de proprietate, originea capitalului și naționalitatea operatorilor" și că „ Investițiile în domeniul minier sunt încurajate prin facilități de ordin fiscal și administrativ, fiind libere de orice constrângeri în ceea ce privește recuperarea investițiilor și utilizarea profitului realizat", ceea ce nu este cazul în speță.

De asemenea, HG nr. 926/2003 are ca obiect de reglementare

„aprobarea conservării, închiderii definitive și monitorizării factorilor de mediu post închidere unor mine și cariere, etapa a VH-a", ceea ce, de asemenea, nu este cazul în speță, întrucât terenul în litigiu proprietatea apelantei-reclamante este situat în afara perimetrului de licență și exploatare a cărbunelui de către intimata-pârâtă și nu a făcut în mod legal, potrivit disp. legale arătate, obiectul unor lucrări miniere de către intimata-pârâtă sau a vreunei subunități a acesteia, iar degradarea terenului este rezultatul faptei culpabile a intimatei-pârâte, astfel că repararea prejudiciului suferit de apelanta-reclamantă se face potrivit disp. legale arătate care reglementează răspunderea civilă delictuală, și nu potrivit dispozițiilor legale reținute de instanța de fond, care nu sunt incidente în cauză, așa cum în mod greșit s-a reținut prin sentința apelată.

Astfel, într-o corectă interpretare și aplicare a disp. Legii minelor nr. 85/2003, cu modificările și completările ulterioare, si ale HG nr. 926/2003, acestea sunt aplicabile numai terenurilor pe care s-au desfășurat activități miniere dobândite prin unul dintre modurile prevăzute de art. 6 din Lege și care au făcut obiectul unei licențe de exploatare acordată potrivit art. 18 și urm, din Lege, ceea ce nu este cazul terenului în litigiu care, așa cum este necontestat, nu a făcut și nu face parte din perimetrul terenurilor pentru care intimata-pârâtă a avut și/sau are licență de exploatare în baza Legii nr. 85/2003, cu modificările și completările ulterioare, terenul în litigiu fiind proprietatea privată a apelantei-reclamante așa cum este de necontestat.

În acest sens, urmează a observa disp. art. 6 din Cap. II, cu denumirea, „Dobândirea folosinței și accesul la terenurile pe care se efectuează activități miniere", al Legii nr. 85/2003, potrivit cu care,„Dreptul de folosință a terenurilor necesare efectuării activităților miniere din perimetrul de explorare/exploatare se dobândește, în condițiile legii, prin:

a) vânzarea-cumpărarea terenurilor și, după caz, a construcțiilor situate pe acestea, la prețul convenit de părți:

b) schimbul de terenuri, însoțit de strămutarea proprietarului afectat și de reconstrucția clădirilor pe terenul nou acordat, pe cheltuiala titularului care beneficiază de terenul eliberat, conform convenției încheiate între părți;

c) închirierea terenului pe durată determinată, pe bază de contracte încheiate între părți;

d) exproprierea pentru cauză de utilitate publică, în condițiile legii;

e) concesionarea terenurilor;

f) asocierea dintre proprietarul terenului și titularul de licență;

g)alte proceduri prevăzute de lege", și art. 18 din Cap. III, cu denumirea

Regimul de punere în valoare a resurselor minerale, „(1) Exploatarea minieră se

realizează pe baza unei licențe exclusive, care se acordă în condițiile prezentei Ieși

...", cât și disp. art. 20 și urm, din Legea nr. 85/2003.

. Cât privește aplicația în cauză a disp. art. 82 și 83 alin. 1 din Legea nr. 18/1991, republicată, cu modificările și completările ulterioare, este vădit eronată, care fac parte din Capitolul VI din lege „Folosirea terenului pentru producția agricolă și silvică", este în mod vădit eronată, motivarea fiind străină de natura cauzei, concluzie care se impune fără echivoc întrucât aceste dispoziții legale stabilesc obligațiile tuturor proprietarilor de terenuri agricole sau silvice, indiferent de modul de dobândire a dreptului de proprietate cu privire la acestea și nu au nicio legătură și relevanță în cauza de față, întrucât privesc numai terenurile degradate din cauze naturale și nu terenurile degradate prin fapta culpabilă a unei persoane fizice sau juridice, așa cum este cazul în speță, care este obligată potrivit dispozițiilor legale arătate la repararea prejudiciului cauzat.

Decizia și sentința recurate sunt nelegale și în raport de disp. art. 37 alin. 5 din Legea minelor nr. 85/2003, cu modificările și completările ulterioare, dispozițiile de ordine publică ale art. 44 alin. 1 și 2 din Constituția României, republicată, disp. art. 480 și urm, din vechiul cod civil și disp. art. 1, Protecția proprietății, din Protocolul adițional nr. 1 la Convenția pentru apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților fundamentale, dispoziții care sunt aplicabile în cauză, dar care au fost ignorate de instanța de apel, care a omis să le aplice, așa cum vom arăta în continuare.

. Potrivit prevederilor art. 37 alin. 5 din Legea 85/2003, cu modificările și completările ulterioare, care este singura dispoziție din această lege care este aplicabilă în cauză, (5)Titularul licenței rămâne ținut, potrivit regulilor răspunderii civile extracontractuale, la repararea prejudiciilor cauzate altor persoane fizice sau juridice din culpa sa prin activitățile miniere efectuate până la data expirării sau renunțării, chiar dacă asemenea prejudicii sunt constatate după încetarea concesiunii sau administrării".

Potrivit disp. art. 44 alin. 1 din Constituția României, n(l) Dreptul de

proprietate, precum și creanțele asupra statului, sunt garantate. Conținutul și

mitele acestor drepturi sunt stabilite de lege", iar potrivit alin. 2 al aceluiași articol, „(2) Proprietatea privată este garantată și ocrotită în mod egal de lese, indiferent de titular"

De asemenea, Potrivit art. 1 din Protocolul adițional nr. 1 la Convenția pentru apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților fundamentale, „Orice persoană zică sau juridică are dreptul la apărarea bunurilor sale. Nimeni nu poate fi lipsit 3 proprietatea sa decât pentru utilitate publică și în condițiile prevăzute de lege și g principiile generale ale dreptului internațional"Potrivit art. 480 C. civ., „Proprietatea este dreptul ce are cineva de a se bucura și dispune de un lucru în mod exclusiv și absolut, însă în limitele determinate de lege"

Or, este evident că cele două instanțe, prin respingerea capătului de cerere arătat a încălcat dispozițiile legale arătate, afectând în mod grav dreptul e proprietate al recurentei-reclamante cu privire la terenurile în litigiu degradate din culpa intimatei-pârâte S.C. C.E.O S.A., fiind lipsitele prerogativele conferite de acest drept, acestea fiind puse în imposibilitate, prin faptele culpabile ale intimatei-pârâte, de a se folosi de acest teren și a-i culege fructele, teren care nu mai re valoare în starea în care se află în prezent, recurenta-reclamantă fiind lipsită de proprietatea sa pentru alte cazuri și în alte condiții decât cele prevăzute de lege.

Un argument în acest sens îl constituie și disp. art. 1386 alin. 1 din noul cod civil, care a consacrat legislativ practica și doctrina anterioare cât privește interpretarea și aplicarea art. 998 și 999 din vechiul Cod civil, potrivit cu care ,J1) Repararea prejudiciului se face în natură, prin restabilirea situației anterioare..."

Decizia și sentința recurate sunt vădit nelegale întrucât prin acestea se încalcă autoritatea de lucru judecat a sentinței civile nr. 4250/11.05.2011 a judecătoriei Tg. J., pronunțată în dosarul nr._, așa cum vor arăta în continua

. Instanța a încălcat și disp. art. 37 alin. 5 din Legea minelor nr. 53/2003, prin care se stabilește răspunderea civilă extracontractuală a intimatei-pârâte pentru prejudiciile aduse în mod culpabil terților prin activitățile miniere desfășurate și disp. legale arătate care reglementează răspunderea civilă delictuală.

Așa cum au arătat, instanța de apel a omis să cerceteze și să se pronunțe motivat asupra criticilor aduse de recurenta-reclamantă S. M. sentinței instanței de fond cu motivarea arătată .

Recursul este fondat.

Hotărârea instanței de apel este nelegală,fiind pronunțată cu interpretarea și aplicarea greșită a dispozițiilor legale incidente în cauză,respectiv,art.304 punctele7,8 și 9 Cod Procedură Civilă coroborate cu dispoz.art.287-297Cod Procedură Civilă.

Decizia recurată este nelegală,având în vedere faptul că, instanța de apel a făcut o greșită interpretare și aplicare a disp. art. 287 alin. 1, pct. 4, alin. 2 și 4 C. proc. civ., raportat la disp. art. 134 C. proc. civ., și, pe cale de consecință, în mod greșit a făcut aplicația în cauză a disp. art. 292 alin. 2 Cod Procedură Civilă.

În mod greșit și nelegal instanța de apel a considerat că recurenta apelantă nu și-a motivat în termenul prevăzut de lege cererea de apel,având în vedere următoarele:

Împotriva sentinței civile pronunțată de către instanța de fond a formulat apel reclamanta, S. M., criticând-o pentru netemeinicie și nelegalitate la data de 20.05.2013, iar apelul a fost motivat la data de 06.09.2013, iar conform dovezii de comunicare a hotărârii instanței de fond, existentă la fila 209 din dosarul de fond, se observă că sentința apelată a fost comunicată reclamantei S. M. la data de 13.05.2013, apelul fiind promovat în termenul de 15 zile de la comunicarea hotărârii în conformitate cu dispozițiile art. 287 alin. 4 C. pr. Civilă.

Potrivit art. 287 alin. 1, pct. 3 C. proc. civ., „Cererea de apel va cuprinde: ...motivele de fapt și de drept pe care se întemeiază apelul", că, potrivit alin. 4 al acestui articol „ (4) Termenul pentru depunerea motivelor de apel se socotește de la comunicarea hotărârii, chiar dacă apelul s-a făcut mai înainte de comunicare", iar, potrivit art. 292 alin. 2 C. proc. civ. „(2) în cazul în care apelul nu se motivează ori motivarea apelului sau întâmpinarea nu cuprind motive, mijloace de apărare sau dovezi noi, instanța de apel se va pronunța, în fond, numai pe baza celor invocate la prima instanță".

Însă,potrivit dispozițiilor art. 287 alin. 2 C. proc. civ., „(2) Cerințele de la pct. 2

și 5 sunt prevăzute sub sancțiunea nulității, iar cele de la pct. 3 și 4, sub sancțiunea

decăderii.

Aceste cerințe pot fi împlinite până cel mai târziu la prima zi de

înfățișare, iar lipsa semnăturii, în condițiile prevăzute de art. 133 alin (2)".

Iar potrivit art. 134 C. proc. civ. „Este socotită prima zi de înfățișare aceea în care părțile, legal citate, pot pune concluzii", astfel că prima zi de înfățișare nu este întotdeauna primul termen de judecată.

Având în vedere toate aceste dispoziții legale și argumentele juridice mai sus menționate,coroborate cu dovezile aflate la dosarul cauzei,se constată că pentru primul termen de judecată reclamanta apelantă a solicitat acordarea unui termen de judecată în vederea pregătirii apărării și,doar la cel de-al termen de judecată s-au îndeplinit condițiile pentru existența primei zile de înfățișare.

Prevederile art. 287 alin. 2 și ale art. 134 Cod Procedură Civilă au fost nesocotite de către instanța de apel,deși erau aplicabile în cauză,aceasta,în mod greșit și nelegal a reținut prin decizia recurată că,motivele de apel formulate în cauză de recurenta-reclamantă S. M. nu au fost

depuse în termenul prevăzut de lege, deși acestea au fost depuse la instanța de

apel la primul termen de judecată, termen la care intimata-pârâtă a solicitat

acordarea unui termen pentru apărare, astfel că acest prim termen de judecată

nici nu poate fi socotit ca fiind prima zi de înfățișare, având în vedere că nu sunt

îndeplinite în mod cumulativ cele două condiții cerute în mod imperativ de

prevederile art. 134 C. proc. civ..

De asemenea, instanța de apel nu a constatat prin decizia recurată că apelanta-reclamantă este decăzută din dreptul de a motiva apelul declarat în cauză potrivit art. 103 alin. 1 C. proc. civ..

Pe cale de consecință, decizia recurată este vădit nelegală și în raport de dispozițiile de ordine publică ale art. 295 alin. 1 C. proc. civ., potrivit cu care „ (1) Instanța de apel va verifica, în limitele cererii de apel, stabilirea situației de fapt si aplicarea legii de către prima instanță", ceea ce instanța de apel nu a făcut prin decizia recurată, cu motivarea arătată.

Acest motiv de recurs impune aceeași soluție a casării cu trimitere pentru rejudecare la instanța de apel pentru ca aceasta să se conformeze obligației stabilită în sarcina instanței de analiza toate motivele de apel invocare de către reclamanta apelantă în cererea de apel formulată.

Decizia recurată este nelegală și în raport de prevederile imperative ale art. 261 alin. 1, pct. 5 C. proc. civ., potrivit cu care, orice hotărâre judecătorească, trebuie să cuprindă, sub sancțiunea nulității acesteia „motivele de fapt și de drept care au format convingerea instanței", dispoziții care au fost încălcate de către instanța de apel, care nu s-a conformat nici prevederilor art. 292 alin. 2 C. proc. Civilă,având în vedere faptul că nu a analizat și nu s-a pronunțat cu privire la legalitatea și temeinicia sentinței instanței de fond în raport de motivele de fapt și de drept invocate de recurenta-reclamantă S. N. M. prin acțiunea formulată.

Având în vedere toate aceste considerente,coroborat cu dispozițiile art.312 alin 5 Cod Procedură civilă,Curtea constată că recursul formulat de către recurenta reclamantă S. N. M., împotriva deciziei civile nr.591/29.11.2013, pronunțată de Tribunalul Gorj, este fondat prin prisma acestui motiv de recurs mai sus examinat.

Urmează ca instanța să admită recursul formulat,să caseze decizia și să trimită cauza spre rejudecare instanței de apel,care va analiza apelul formulat de către reclamanta S. N. M.,sub toate aspectele și având în vedere toate motivele de apel invocate prin cererea de apel.

Pentru toate celelalte motive de recurs este de prisos o analiză,în situația în care întreaga decizie recurată a fost casată și trimisă spre rejudecare.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Admite recursul declarat de recurenta reclamantă S. N. M., împotriva deciziei civile nr.591/29.11.2013, pronunțată de Tribunalul Gorj, în dosar nr._, în contradictoriu cu intimata pârâtă S. C. E. O. SA- P. D. MINIERĂ TG-J., având ca obiect pretenții .

Casează decizia și trimite cauza spre rejudecare instanței de apel.

Decizie irevocabilă.

Pronunțată în ședința publică de la 12 Iunie 2014.

Președinte, I. V.	Judecător, M. C. Ț.	Judecător, F. D.
	Grefier, N. D.

Red.jud.I.V.

3 ex./AS

j.a.V.B.

N.B.

j.f.M.D.

← Strămutare. Sentința nr. 56/2014. Curtea de Apel CRAIOVA		Partaj judiciar. Decizia nr. 1010/2014. Curtea de Apel CRAIOVA →

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Obligaţie de a face. Hotărâre din 13-11-2013, Curtea de Apel CRAIOVA Fond funciar. Decizia nr. 948/2014. Curtea de Apel CRAIOVA Legea 10/2001. Decizia nr. 2568/2014. Curtea de Apel CRAIOVA Strămutare. Sentința nr. 56/2014. Curtea de Apel CRAIOVA Partaj judiciar. Decizia nr. 1010/2014. Curtea de Apel CRAIOVA Grăniţuire. Decizia nr. 962/2014. Curtea de Apel CRAIOVA