Legea 10/2001. Decizia nr. 2568/2014. Curtea de Apel CRAIOVA

Decizia nr. 2568/2014 pronunțată de Curtea de Apel CRAIOVA la data de 17-06-2014 în dosarul nr. 2568/2014

Dosar nr._

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL CRAIOVA

SECȚIA I CIVILĂ

DECIZIE Nr. 2568/2014

Ședința publică de la 17 Iunie 2014

Completul compus din:

PREȘEDINTE D. S.

Judecător L. M. L.

Grefier N. A.

*****

Pe rol, judecarea apelului declarat de reclamanta P. M. - E., cu domiciliul în D. T. S., ., nr. 16, .. 2, ., împotriva sentinței civile nr. 7 din 18 februarie 2014, pronunțată de Tribunalul M. – Secția I Civilă, în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimatele pârâte P. M. D. T. S., cu sediul în D. T. S., .. 2, județul M. și C. L. DE F. F. D. T. S., cu sediul în D. T. S., județul M., având ca obiect legea 10/2001.

La apelul nominal făcut în ședința publică, a răspuns apelanta reclamantă P. M. - E., lipsind intimatele pârâte P. M. D. T. S. și C. L. DE F. F. D. T. S..

Procedura legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, în cadrul căruia a învederat că, apelul a fost declarat și motivat în termenul prevăzut de lege, după care;

Nefiind cereri de formulat, instanța constatând cauza în stare de soluționare, a acordat cuvântul asupra apelului de față.

Apelanta reclamantă P. M. - E., a solicitat admiterea apelului conform actelor depuse la dosarul cauzei.

CURTEA

Asupra apelului de față:

Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei D. T. S. sub nr._/225/2013 la data de 23.10.2013, reclamanta P. M. E., în contradictoriu cu pârâții P. municipiului Dr. Tr. S. și C. L. de F. F. M., a solicitat ca prin hotărâre judecătorească să se dispună retrocedarea în natură a imobilelor preluate în mod abuziv, acordarea de măsuri compensatorii.

În motivarea cererii, se arata că în data de 19.08.2013 a înregistrat la P. D. T. S. o cerere la care a atașat toate documentele necesare formării dosarului conform Legii nr. 165/2013 privind acordarea despăgubirilor pentru imobilul si terenul expropriat in data de 19.08.1978 situat în Dr. Tr. S., . Banatului nr. 28, conform Legii nr. 10/2001 cu modificările si completările ulterioare. Cererea cu nr._/19.08.2013 a fost formulată având în vedere disp. Legii nr. 165/2013, dar primăria a răspuns la data de 18.09.2013 că cererea nu întrunește prev. Legii nr.10/2001 și respectiv Legii nr.165/2013, iar in opinia acesteia acest răspuns este abuziv. Arată că, pentru Legea nr. 10/2001 nu avea dreptul să facă notificare prin Biroul Executorului Judecătoresc deoarece la acea dată era moștenitor legal conform certificatului de moștenitor nr. 18/06.06.2008.

În dovedirea cererii, înțelege să depună următoarele mijloace de probă: cererile către primărie nr._/19.08.2013,nr._/26.08.2013, nr._/26.08.2013, nr._/28.08.2013, cerere din 18.09.2013,cerere către Taxe si Impozite nr._/26.08.2013, adresa si copie conform cu originalul nr._/20.07.2013, adresa SECOM nr. 7463/22.08.2013, adresa proces verbal nr. 2612/24.07.2006, cerere SECOM nr. 7144/12.08.2013, adresa emisă de IJCL nr.6859/18.08.1978, copie CI, certificat de moștenitor nr.12/09.02.1970,certificat botez P. M., adresa primăriei nr. 8113/01.08.2000, ce certificat de moștenitor nr.18/06.06.2008, act deces nr. 326/20.11.1946 B. M., contract vânzare cumpărare nr. 2798 din 20.03.1937, decizia de pensie P. M. nr._ din 20.03.1984, certificat de deces B. M. nr._, certificat de naștere P. M. E., certificat de naștere B. M., certificat de deces B. E., P. M..

La data de 09.12.2013, pârâta Unitatea Administrativ Teritoriala a municipiului D. T. S. a formulat întâmpinare, prin care a solicitat pe fondul cauzei, respingerea acțiunii reclamantei P. M. E. ca netemeinica si nelegala.

A invocat excepția nulității acțiunii întrucât reclamanta nu a indicat temeiul juridic pe care își întemeiază cererea, precum și excepția inadmisibilității acțiunii întrucât reclamanta a promovat prezenta acțiune direct la instanța de judecată, fără a parcurge procedura administrativa prealabila prevăzuta imperativ de Legea 10/2001, respectiv de a formula o notificare in baza Legii nr. 10/2001 si nu a respectat dispozițiile legii de reparație, aceasta nu mai poate opta pentru alte cai juridice.

În fapt, a arătat că reclamanta P. M. E. a solicitat, ca în baza Legii nr. 165/2013 să i se restituie in natura imobilul ce a fost situat in . (fosta Banatului nr.34 si Banatului nr.24) si care a fost expropriat in mod abuziv prin Decretul nr. 122/1978.

A susținut că reclamanta se afla in eroare când solicita ca in baza Legii nr. 165/2013 să i se acorde măsuri reparatorii pentru imobilul preluat abuziv de către stat. Legea nr. 165/2013 privind finalizarea procesului de restituire, in natura sau prin echivalent, a imobilelor preluate abuziv în perioada regimului comunist in România nu repune in termenul legal impus de prevederile Legii 10/2001.

Art. 4 din Legea nr. 165/2013 prevede ca "Dispozițiile prezentei legi se aplica cererilor formulate si depuse, in termenul legal, la entitățile investite de lege, nesoluționate pâna la data intrării in vigoare a prezentei legi, cauzelor în materia restituirii imobilelor preluate abuziv, aflate pe rolul instanțelor la data intrării in vigoare a prezentei legi."

Potrivit art. 22 alin.(1) din Legea nr. 10/2001, persoana îndreptățită trebuie să notifice, în termen de 6 luni de la data intrării în vigoare a legii, persoana juridică deținătoare, iar, conform art.22 alin.(5) din Legea nr. 10/2001, nerespectarea termenului prevăzut pentru trimiterea notificării atrage pierderea dreptului de a solicita în justiție măsuri reparatorii.

Termenul prevăzut de art.21.alin (1) din Legea nr.10/2001, este un termen de decădere, nefiind susceptibil de întrerupere, suspendare sau repunere în termen.

Din actele existente la dosar reiese ca reclamanta nu face dovada notificării prin executor judecătoresc, in termenul legal impus de prevederile Legii nr. 10/2001, republicata, cu modificările si completările ulterioare cu privire la imobilul preluat abuziv de către stat.

Afirmația reclamantei ca nu a urmat procedura legii speciale prin formularea notificării in termenul legal întrucât a obținut certificatul de moștenitor in anul 2008, ulterior expirării termenului impus de Legea nr.10/2001 nu poate fi reținuta întrucât aceasta putea sa procedeze la obținerea certificatului înăuntrul termenului de un an de la . legii, de vreme ce autoarea, P. M., a decedat la data de 07.02.1996.

În drept, și-a întemeiat prezenta întâmpinare pe prevederile art. 205 si următoarele din codul de procedură si prevederile Legii nr.10/2001 si ale Legii nr. 165/2013.

Prin sentința civilă nr.155/15.01.2014 pronunțată în dosar nr._/225/2013, Judecătoria D. T. S. a admis excepția necompetenței materiale a judecătoriei invocată din oficiu și a declinat competenta de soluționării cauzei în favoarea Tribunalului M..

Cauza a fost înregistrată pe rolul Tribunalului M. sub nr._ din 28.01.2014.

Prin sentința nr.7 din 18 februarie 2014 pronunțată de Tribunalul M. în dosarul nr._, s-a respins acțiunea civilă privind pe reclamanta P. M. – E., CNP_, cu domiciliul in Dr. Tr. S., ., nr.16, ..2, ., județul M., în contradictoriu cu pârâții P. municipiului Dr. Tr. S., cu sediul in ..2, jud. M., C. L. de F. F. Dr. Tr. S., având ca obiect legea 10/2001.

Instanța a reținut că petenta a formulat, astfel cum rezultă din adresa nr. 8113/2000 emisă de P. Dr. tr. S. o cerere de retrocedare a terenului situat pe .. 28, răspunsul Primăriei fiind în sensul de a se adresa instanței.

În anul 2013 aceasta a formulat din nou cereri către P. Dr. Tr. S. prin care a solicitat acordarea de despăgubiri pentru acest teren, răspunsul acestei instituții fiind în sensul că nu s-au respectat dispozițiile legii nr. 10/2001.

Potrivit disp. art. 22 din legea nr. 10/2001, alin. 1 „ Persoana îndreptățită va notifica în termen de 6 luni) de la data intrării în vigoare a prezentei legi persoana juridică deținătoare, solicitând restituirea în natură a imobilului. În cazul în care sunt solicitate mai multe imobile, se va face câte o notificare pentru fiecare imobil.” Dispozițiile alin. 5 din același articol arată că „Nerespectarea termenului de 6 luni) prevăzut pentru trimiterea notificării atrage pierderea dreptului de a solicita în justiție măsuri reparatorii în natură sau prin echivalent.”

În cauza de față reclamanta nu a respectat acest termen, iar susținerea acesteia că nu a deținut certificat de moștenitor până în anul 2008 nu este de natură a o repune în termen cererea putând fi formulată de tatăl său care a decedat în anul 2007 sau chiar de către reclamantă, în calitate de moștenitoare a mamei sale decedată în anul 1996.

În ceea ce privește dispozițiile Legii nr. 165/2013 invocată de către reclamantă, instanța a reținut că aceste dispoziții legale nu o repun pe reclamantă în termen de a formula notificarea prevăzută de dispozițiile legii speciale nr. 10/2001. Astfel, dispozițiile art. 4 din legea nr. 165/2013 prevăd că "Dispozițiile prezentei legi se aplica cererilor formulate si depuse, in termenul legal, la entitățile investite de lege, nesoluționate până la data intrării in vigoare a prezentei legi, cauzelor în materia restituirii imobilelor preluate abuziv, aflate pe rolul instanțelor la data intrării in vigoare a prezentei legi."; iar dispozițiile art. 32 și 33 din același act normativ menționează că dosarele depuse la entitățile investite pot fi completate cu înscrisuri doveditoare în termenul de decădere de 90 de zile, precum și faptul că entitățile investite de lege au obligația de a soluționa cererile formulate potrivit legii nr. 10/2001, înregistrate și nesoluționate până la data intrării în vigoare a prezentei legi și de a emite decizii de admitere sau respingere, fiind menționate mai multe termene în acest sens.

Împotriva sentinței a formulat apel reclamanta P. M., criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.

Apelanta invocă încălcarea Constituției și a Convenției Europene a Drepturilor Omului soluționând cauza fără a intra în cercetarea fondului, nefăcându-se probele necesare în cauză, interogatoriu și neluând în considerare toate probele administrate în cauză, făcându-se o istorie a dosarului, învederându-se demersurile făcute de apelantă în soluționarea cauzei, făcându-se trimitere la probele din dosar și temeiurile juridice ale acestor demersuri.

De asemenea apelanta critică argumentele aduse de judecătorul de fond învederând contradicția cu altă sentință a Judecătoriei Dr.Tr.S. și arătând că fost deposedată abuziv, că solicită restituirea proprietăților în calitate de moștenitor, făcând trimitere în același timp la legile speciale inclusiv Legea nr.165/2013.

Apelanta arată de asemenea abuzurile comise de Primărie și C. locală de fond funciar, invocând înscrisurile din dosar și temeiurile juridice dar și greșelile instanței de judecată depunând acte dovedirea în susținerea apelului.

Examinând apelul prin prisma motivelor invocate și raportate la obiectul cererii, actele dosarului, instanța constată că apelul este nefondat.

În fapt apelanta a solicitat retrocedarea în natură a imobilelor preluate în mod abuziv și măsuri compensatorii atașând dovezi în acest sens, arătând că imobilul și terenul solicitat au fost expropriate în anul 1978 prin Dec.122/1978, că a urmat procedurile prevăzute de Legea nr.10/2001 și Legea 165/2013.

Prin sentința civilă nr.155 din 15 ianuarie 2014 Judecătorie Dr.Tr.S. a admis excepția necompetenței materiale și a declinat soluționarea cauzei în favoarea Tribunalului M..

Din actele dosarului rezultă că apelanta reclamantă s-a adresa Primăriei Dr.Tr.S. în anul 2000 o cerere de retrocedare a terenului situat în Dr.Tr.S. ..28, iar în urma răspunsului negativ a formulat o nouă cerere către Primărie în anul 2013 solicitând acordarea de despăgubiri pentru teren.

Refuzul Primăriei motivat pe nerespectarea dispozițiilor Legii nr.10/2001 și respingerea acțiunii ulterior de către Tribunal este legală.

Aș cum rezultă din legea nr.10/2001 art.22, orice persoană îndreptățită este obligată să notifice în termenul de 6 luni ulterior prelungit de la data intrării în vigoare a legii, persoanele juridice deținătoare ale imobilelor, solicitând restituirea în natură.

De asemenea, potrivit alin. 5 din art.22 din legea nr.10/2001, nerespectarea termenului prevăzut de lege pentru notificare atrage pierderea dreptului de a solicita în justiție măsuri reparatorii în natură sau echivalent.

Instanța de fond a aplicat corect dispozițiile Legii nr.10/2001, arătând că nu s-au respectat dispozițiile legale sus menționate nici de către tatăl său și nici de reclamantă în calitate de moștenitoare a mamei sale decedate în 1996, împrejurarea invocată de reclamantă că a nu deținut acte privind dovedirea calității de moștenitor nu o îndreptățesc să solicite repunerea în termen, nefiind îndeplinite condițiile unei asemenea cereri, dispozițiile Legii nr.10/2001 fiind imperative în acest sens.

Reclamanta a invocat în apel și dispoz. Legii nr.165/2013 însă nici aceste dispoziții nu îi sunt aplicabile deoarece dispozițiile Legii nr.165/2013 se aplică numai cererilor formulate și depuse în termenul legal prevăzut de Legea nr.10/2001 care nu au fost soluționate până la data intrării în vigoare acestei legi, și numai în acest caz reclamanta putea completa cu înscrisuri doveditoare în termenul de 90 de zile pretențiile sale.

Cum reclamanta nu a respectat dispozițiile Legii nr.10/2001, acesteia nu îi sunt aplicabile dispozițiile Legii nr.165/2013 care nu o repun în termenul de a formula notificare.

De aici rezultă că instanța de fond a soluționat corect procesul aplicând dispozițiile legale în vigoare atât din legea nr.10/2001 cât și din Legea nr.165/2013, soluționând excepțiile invocate, fără a antama pe fond drepturile solicitate de reclamantă.

Prin acest mod de soluționare instanța nu a încălcat nici Constituția și nici Convenția Europeană a Drepturilor Omului, având în vedere că dispozițiile din aceste acte normative apără dreptul de proprietate dar în limitele instituite d e lege, limite care nu intră în contradicție cu art.1 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului dar nici cu art.6 din Convenție privind accesul liber la justiție.

În consecință, apelul formulat este nefondat, soluția instanței de fond fiind temeinică și legală, urmând ca în baza art.480 alin.1 instanța să respingă apelul.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Respinge, ca nefondat, apelul declarat de reclamanta P. M. - E., cu domiciliul în D. T. S., ., nr. 16, .. 2, ., județul M., împotriva sentinței civile nr. 7 din 18 februarie 2014, pronunțată de Tribunalul M. – Secția I Civilă, în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimatele pârâte P. M. D. T. S., cu sediul în D. T. S., .. 2, județul M. și C. L. DE F. F. D. T. S., cu sediul în D. T. S., județul M..

Decizie definitivă.

Pronunțată în ședința publică de la 17 Iunie 2014.

Președinte,

D. S.

Judecător,

L. M. L.

Grefier,

N. A.

Red.jud.D.S.

Tehn.M.D.5 ex

J.f.C.Z.

23.06.2014

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Legea 10/2001. Decizia nr. 2568/2014. Curtea de Apel CRAIOVA