Validare poprire. Decizia nr. 2012/2012. Curtea de Apel CRAIOVA
| Comentarii |
|
Decizia nr. 2012/2012 pronunțată de Curtea de Apel CRAIOVA la data de 19-12-2012 în dosarul nr. 12032/2012
Dosar nr._
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CRAIOVA
SECTIA I CIVILA
DECIZIE Nr._/2012
Ședința publică de la 19 Decembrie 2012
Completul compus din:
PREȘEDINTE S. A. C.
Judecător M. M.
Judecător I. M.
Grefier G. D. L.
Pe rol judecarea recursurilor declarate de recurent terț poprit DIRECȚIA G. A FINANȚELOR P. G. și de recurent debitor . P., împotriva deciziei civile nr.439/17.10.2012, pronunțată de Tribunalul G. în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimații creditori . și B. S. C. D., având ca obiect validare poprire.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează că mersul dezbaterilor și concluziile părților au fost consemnate în încheierea de ședință de la 14.12.2012, când instanța având nevoie de timp pentru a delibera a amânat pronunțarea în cauză la data de 19.12.2012.
CURTEA
Asupra recursurilor civile de față:
P. sentința civilă nr.439/17.10.2012, pronunțată de Tribunalul G. în dosarul nr._, s-a respins apelul declarat de apelanta debitoare . P. și apelul declarat de apelanta – terț poprit D.G.F.P. G. - A.F.P. M. - T. M., împotriva sentinței civile nr. 1806/03.07.2012 pronunțată de Judecătoria M. în dosarul nr._ ca nefondat.
Pentru a se pronunța astfel, instanța de fond a reținut că, apelurile sunt nefondate.
P. Ordinul 2336/19.07.2011 al Ministerului Finanțelor P. s-a stabilit într-adevăr, o procedură privind punerea în aplicare a titlurilor executorii în baza cărora se solicită înființarea popririi conturilor instituțiilor publice deschise la nivelul unităților Trezoreriei Statului.
Este adevărat că apelanta terț poprit a parcurs etapele prevăzute la articolele 2 – 5 din acest ordin în sensul că după primirea adresei de înființare a popririi asupra conturilor comunei G., de la executorul judecătoresc, a înștiințat-o pe debitoare și i-a comunicat anexa cu situația disponibilităților de fonduri după care debitoarea a transmis, prin anexa nr. 2 la ordinul menționat, că sumele ce se vor indisponibiliza sunt zero.
În această situație însă debitoarea avea posibilitatea să solicite termene de plată eșalonate, pentru achitarea debitului din titlul executoriu, în condițiile prevăzute de art. 6 din OG 22/2002, apărarea acesteia în sensul că nu exista certitudinea admiterii cererii, nefiind relevantă.
Pe de altă parte procedura prevăzută de Ordinul 2336/2011 nu înlătură aplicabilitatea în cauză a dispozițiilor art. 460 Cod procedură civilă, astfel că, chiar dacă nu s-a reținut o conduită culpabilă a terțului poprit, în cazul în care acesta nu își îndeplinește obligațiile, instanța a pronunțat o hotărâre de validare a popririi, aceasta nefiind condiționată de existența disponibilităților bănești în contul debitoarei, la momentul respectiv.
În consecință pentru considerentele arătate, tribunalul a constatat criticile apelantelor ca nefondate, motiv pentru care în baza art.296 Cod procedură civilă a respins apelurile.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs DIRECȚIA G. A FINANȚELOR P. G. și . P.,criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.
Recurent debitor . P., critică decizia recurată, arătând că Ordinul nr.2336/19.07.2011 al Ministerului Finanțelor P. este cel care stabilește procedura de punere în aplicare a titlurilor executorii în baza cărora se solicită înființarea popririi conturilor autorităților și instituțiilor publice deschise la nivelul unităților Trezoreriei Statului, procedură pe care atât aceștia cât și intimatul-terț poprit A.F.P. M. au respectat-o.
Consideră că nu au fost îndeplinite toate condițiile de admisibilitate a acțiunii având ca obiect validarea popririi, respectiv condiția referitoare la neîndeplinirea de către terțul poprit a obligațiilor ce îi reveneau în această calitate, intimatul terț-poprit și-a îndeplinit toate obligațiile prevăzute de lege, astfel că, în mod greșit instanța de apel a reținut faptul că, chiar dacă nu se reține o conduită culpabilă a terțului poprit, instanța va pronunța o hotărâre de validare a popririi.
Terț poprit DIRECȚIA G. A FINANȚELOR P. G., în motivele de recurs arată că potrivit dispozițiilor art.1 alin.1 din OG nr.22/2002, aprobată cu completări prin Legea nr.288/2002 cu modificările și completările ulterioare, potrivit cărora „creanțele stabilite prin titluri executorii în sarcina instituțiilor publice se achită din sumele aprobate prin bugetele acestora, de la titlurile de cheltuieli la care se încadrează obligația de plată respectivă”.
Mai artă că, prin blocarea și poprirea tuturor conturilor Primăriei G., această unitate administrativă se află în situația de nefuncționare și în mod indirect sunt anulate serviciile pe care aceasta trebuie să le presteze față de persoanele fizice și juridice arondate acestei comune.
În drept își întemeiază recursul pe dispozițiile art.3041 din Cod.proc.civ.
Intimații,deși legal citați,nu au depus întâmpinare în cauză.
Examinând decizia prin prisma motivelor de recurs invocate de părți,a dispozițiilor legale incidente în cauză,Curtea constată că recursurile sunt nefondate pentru următoarele considerente:
Curtea consideră că instanța de apel în mod corect a apreciat admisibilă cererea de validarea a popririi în condițiile date respectiv în absența culpei terțului poprit deoarece potrivit dispozițiilor art. 452, 455 și 457 din Codul de procedură civilă, poprirea poate fi validată chiar și în cazul în care debitorul nu are disponibil bănesc în contul deschis la terțul poprit, executarea popririi urmând să aibă loc în măsura alimentării contului.
În sprijinul acestui punct de vedere sunt și dispozițiile art.452 Cod procedură civilă potrivit cărora plățile datorate de terțul poprit privesc nu numai sumele exigibile în momentul înființării popririi ci și pe acelea ce vor fi datorate în viitor .
Validarea popririi este condiționată ,prin art.457 din Codul de procedură civilă,de dovada faptului că terțul poprit este dator debitorului urmărit de creditor.
Această condiționare însă nu poate opri validarea popririi în cazul în care ,la un moment dat,debitorul nu are disponibil bănesc în contul deschis la terțul poprit ,cât timp executarea popririi poate să aibă loc în măsura completării contului cu noi sume de bani și care potrivit dispozițiilor legale se pot executa pentru satisfacerea unor astfel de creanțe.
În acest sens ,s-a pronunțat și ÎCCJ care prin decizia nr.4/21 septembrie 1998 a admis recursul în interesul legii statuând că poprirea poate fi validată chiar și în cazul în care debitorul nu are disponibil bănesc în contul deschis la terțul poprit,executarea popririi urmând să aibă loc în măsura alimentării contului.
Curtea consideră că dispozițiile Ordinului nr.2336/2011 al MFP nu contravin dispozițiilor Codului de procedură civilă și nici nu sunt menite să împiedice validarea popririi deoarece vizează procedura ce trebuie urmată în cazul în care există sume de bani în conturile instituției publice debitoare din care poate fi îndestulată creanța creditorului și nu atunci când nu există aceste sume iar scopul validării popririi constă tocmai în indisponibilizarea sumelor viitoare, care vor intra in aceste conturi în scopul achitării creanțelor astfel încât creditorul să aibă certitudinea că va fi satisfăcută creanța din titlul executoriu.
Acest ordin nu a fost emis pentru a exonera instituțiile bugetare de plata sumelor de bani la care au fost obligate prin hotărâre judecătorească ci de a institui o disciplină pentru executarea acestor creanțe astfel încât să nu fie periclitată nici buna funcționare a instituțiilor publice debitoare.
Faptul că instituția publică debitoare a comunicat că ,,sumele care se pot indisponibiliza sunt zero” nu este de natură a aduce atingere dreptului creditorului de obține la un moment dat, plata creanței sale constatată prin titlul executoriu reprezentat de sentința comercială nr.308/30 martie 2011.
De asemenea,Curtea apreciază că instanța de apel a reținut corect că soluția legală ca să amâne executarea creanței era ca debitorul să obțină eșalonarea/acordarea unui termen de grație în condițiile art.6 din OG.nr.22/2002 și nu să împiedice executarea prin nealocare sumelor de bani necesare pentru satisfacerea creanței .
Față de aceste considerente,Curtea în baza art.312 Cod procedură civilă,va respinge ambele recursuri ca nefondate.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge ca nefondate recursurile declarate de recurent terț poprit DIRECȚIA G. A FINANȚELOR P. G. și de recurent debitor . P., împotriva deciziei civile nr.439/17.10.2012, pronunțată de Tribunalul G. în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimații creditori . și B. S. C. D..
Decizie irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică de la 19 Decembrie 2012
Președinte, S. A. C. | Judecător, M. M. | Judecător, I. M. |
Grefier, G. D. L. |
19.12.2012
Red.jud.M.M.
2ex/G.L.
j.f. M.A.C.
| ← Pretenţii. Decizia nr. 174/2013. Curtea de Apel CRAIOVA | Pretenţii. Decizia nr. 396/2013. Curtea de Apel CRAIOVA → |
|---|
