Despăgubiri Legea nr.221/2009. Decizia nr. 149/2013. Curtea de Apel CRAIOVA
| Comentarii |
|
Decizia nr. 149/2013 pronunțată de Curtea de Apel CRAIOVA la data de 17-01-2013 în dosarul nr. 149/2013
Dosar nr._
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CRAIOVA
SECȚIA I CIVILĂ
DECIZIE Nr. 149/2013
Ședința publică de la 17 Ianuarie 2013
Completul compus din:
PREȘEDINTE FLORICA DIACONESCU
Judecător I. V.
Judecător M. L.
Grefier N. D.
M. Public reprezentat de procuror C. C. din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel C..
x.x.x.x
Pe rol, judecarea recursului declarat de recurenta reclamantă D. E.,împotriva sentinței civile nr.289/22.10.2012,pronunțată de Tribunalul G. în dosar nr._, în contradictoriu cu intimații pârâți M. FINANȚELOR P., DIRECȚIA G. A FINANȚELOR P. G., având ca obiect Despăgubiri Legea nr.221/2009.
La apelul nominal făcut în ședința publică a răspuns recurenta reclamantă D. E. asistată de avocat B. C., cu împuternicire avocațială la dosar, lipsind celelalte părți.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care, nemaifiind cereri de formulat și excepții de invocat, instanța constatând cauza în stare de judecată a acordat cuvântul părții prezente pentru a pune concluzii asupra recursului de față.
Avocat B. C. pentru recurenta reclamantă D. E., față de motivele invocate în scris pe care le dezvoltă oral, pune concluzii de admiterea recursului, modificarea sentinței în sensul admiterii cererii, iar în subsidiar casarea și trimiterea cauzei spre rejudecare la aceeași instanță, fără cheltuieli de judecată.
Reprezentantul M. Public pune concluzii de admiterea recursului și modificarea în parte a sentinței civile, în sensul că în mod greșit s-a admis excepțiile lipsei calității procesuale pasive a pârâților
CURTEA
Asupra recursului civil de față;
Prin cererea formulată la 19.09.2012, înregistrată pe rolul Tribunalului G. sub nr._ reclamanta D. E. a solicitat ca în contradictoriu cu M. Finanțelor P. și D.G.F.P.G. să se constate, în temeiul art.4 alin. 2 din Legea 221/2009, caracterul politic al măsurii administrative luate față de defunctul său soț și înlăturarea de drept a efectelor acestei măsuri luată de organele puterii comuniste în perioada 1945-1989, conform Decretului-Lege nr.89/1958, precum și acordarea unor despăgubiri morale.
În motivarea acțiunii reclamanta a arătat că față de soțul său D. Jenică, în anul 1959, în temeiul Decretului Lege 89/1958 s-a luat măsura fixării locului de muncă pentru o perioadă de 24 de luni, măsura expirând la 05.07.1961, măsura a fost luată pentru motive politice, soțul său fiind calificat ca o persoană dușmănoasă statului comunist totalitar.
La termenul de judecată din 22.10.2012 s-au pus în discuție excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtelor și excepția lipsei de interes a reclamantei.
Prin sentința civilă nr. 289 din data de 22 octombrie 2012, Tribunalul G. Secția I Civilă, a admis excepțiile lipsei calității procesuale pasive a pârâților și lipsei interesul reclamantei și a respins acțiunea formulată de reclamanta D. E., în contradictoriu cu pârâții M. Finanțelor P. cu sediul în București, ., sector 5 București, Direcția G. a Finanțelor P. G., cu sediul în Tg-J., ., jud. G..
Pentru a se pronunța astfel, Tribunalul a reținut următoarele:
Potrivit art.4 alin 4 din Legea 221/2009, cererile privind constatarea caracterului politic al condamnărilor și măsurilor administrative precum și cele privind acordarea de despăgubiri în temeiul Legii 221/2009 se judecă în contradictoriu cu statul, reprezentat prin M. Finanțelor P..
În cauză, prin acțiunea de față reclamanta a chemat în judecată în nume propriu M. Finanțelor și D.G.F.P.G., persoane care nu au calitate procesuală pasivă, această calitate aparținând, conform dispozițiilor legale susmenționate statului, care însă nu a fost chemat în judecată.
Pentru capătul de cerere privind constatarea caracterului politic al măsurii administrative luate față de soțul reclamantei, tribunalul constată că reclamanta nu justifică nici interes pentru promovarea acțiunii.
Din Ordinul M.A.I. nr._/20.07.1959 (fila 22) și Ordinul M.A.I. nr._/06.05.1960 (fila 12) rezultă că măsura fixării locului de muncă față de autorul D. Jenică s-a dispus în baza Decretului Lege nr.89/1958 și în conformitate cu Hotărârea Consiliului de Miniștri nr.282/1958.
Potrivit art.3 alin.1 lit.a și b din Legea 221/2009 constituie măsură administrativă cu caracter politic orice măsură luată de organele fostei miliții sau securități, având ca obiect stabilirea de loc de muncă obligatoriu, dacă a fost întemeiată pe ... Decretul nr.89/17.02.1958 (art.3 lit.a, teza finală) și pe Hotărârea Consiliului de Miniștri nr.182 din 5 martie 1958 (art.3 lit.b penultima teză).
Ca urmare, măsura dispusă față de autorul reclamantei este o măsură de drept politică pentru care nu sunt aplicabile dispozițiile art.4 alin. 2 din Legea 221/2009 privind solicitarea constatării de către instanța de judecată al caracterului politic al măsurii.
Urmare a admiterii excepției lipsei calității procesuale pasive a pârâților M. Finanțelor P. și D.G.F.P.G. și excepției lipsi de interes a reclamantei, s-a impus respingerea acțiunii fără a se mai cerceta fondul cauzei.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs, reclamanta D. E. criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.
În acest sens,reclamanta a precizat că își întemeiază recursul pe prevederile art. 304 pct 9 C. pr. civ., și pe disp.art. 312 alin 3. C. pr. civ., solicitând admiterea recursului formulat și modificarea sentinței atacate în sensul admiterii cererii introductive de instanță.
In subsidiar, în temeiul art. 312 alin, 3 și 5 C. pr. civ., a solicitat admiterea recursului, casarea hotărârii atacate și trimiterea dosarului la instanța de fond pentru rejudecare.
Consideră că în mod greșit instanța de fond a respins cererea sa pe excepțiile invocate și fără a mai cerceta fondul cauzei.
Astfel, instanța constată că cererea sa este lipsită de interes pentru că măsura luată față de autorul său este o măsură cu caracter politic pentru care nu sunt aplicabile prevederile art. 4 din Legea 221/2009.
Cu toate acestea, a mai arătat că, la art. 3 din sus-amintita lege se prevede că și măsurile luate în temeiul art. 89/1958 sunt măsuri administrative cu caracter politic
Ori, arată că, fată de soțul său, s-a luat măsura administrativă a fixării locului
de muncă pentru perioada de 24 luni tocmai în temeiul acestui decret care
este menționat expres în lege.
De altfel, precizează că, chiar instanța, în motivarea hotărârii reia prevederile art. 3
din Legea 221 însă, ulterior nu mai ține cont de acestea.
Cu privire la excepția lipsei calității procesuale pasive, în lege este
menționat M. Finanțelor ca și reprezentant al Statului R., astfel
încât consideră că, si această excepție a fost admisă în mod greșit.
Pentru cele mai sus arătate, a solicitat admiterea recursului și să se modifice hotărârea atacată în sensul admiterii cererii, iar în subsidiar casarea hotărârii și trimiterea dosarului la rejudecare instanței de fond.
În drept, a întemeiat recursul pe prevederile art. 299 și următoarele C. pr. civ.
Legal citați intimații pârâți, nu au formulat întâmpinare la motivele de recurs.
Recursul este fondat.
Examinând decizia prin prisma criticilor invocate și a apărărilor formulate, Curtea constată că aceasta este afectată de motivul de casare prevăzut de art. 312 alin. 5 C. pr. civ., în condițiile în care nu a fost cercetat fondul cauzei.
Astfel, sunt întemeiate criticile recurentei reclamante în ceea ce privește soluționarea greșită a celor două excepții invocate, respectiv a lipsei de interes în promovarea acțiunii și a lipsei calității procesuale a intimaților pârâți, fapt care a determinat eronat nesoluționarea fondului cauzei.
Instanța de fond a făcut o aplicare greșită a dispozițiilor art.137 C.pr.civ, considerând că urmare a admiterii excepțiilor menționate este de prisos cercetarea fondului cauzei de față.
Atât excepția lipsei de interes, cât și excepția lipsei calității procesuale sunt excepții de fond, absolute și peremtorii.
Prin interes se înțelege folosul practic urmărit de cel ce a pus în mișcare acțiunea civilă, respectiv oricare din formele procedurale ce intră în conținutul acesteia.Interesul poate fi: material(obținerea unei sume de bani, predarea unui bun) sau moral(punerea sub protecția legii).
Condiția interesului trebuie îndeplinită nu numai la punerea în mișcare a acțiunii prin intermediul cererii de chemare în judecată, ci ea trebuie îndeplinită cu toate formele procedurale care alcătuiesc conținutul acțiunii, cum ar fi, apărările, exercitarea căilor de atac, executarea silită.
Interesul trebuie să îndeplinească mai multe cerințe: să fie legitim, să fie personal și direct, să fie născut și actual.
În speța de față sunt îndeplinite aceste cerințe în condițiile în care recurenta reclamantă a solicitat atât constatarea caracterului politic al măsurii administrative luate în ceea ce îl privește pe defunctul său soț D. Jenică, cât și acordarea despăgubirilor morale în temeiul Legii nr.221/2009 privind condamnările cu caracter politic și măsurile administrative asimilate acestora, pronunțate în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989 (publicată în: Monitorul Oficial Nr. 396 din 11 iunie 2009).
Cu privire la excepția lipsei calității procesuale pasive a intimatelor pârâte, se reține de asemenea că greșit a fost admisă de către prima instanță, având în vedere pe de o parte că recurenta reclamantă a întemeiat demersul său judiciar pe dispozițiile legale amintite anterior, așa încât cu certitudine reiese că a înțeles să se judece cu statul reprezentat de M. Finanțelor P. și în teritoriu de către Direcția G. a Finanțelor P. G.( care de altfel pune în executare dispozițiile care privesc nemijlocit entitățile menționate), iar pe de altă parte în acest sens sunt și dispozițiile art.4 alin.4 din Legea nr.221/2009.
În raport de această modalitate în care instanța a admis cele două excepții, constatând greșit că intimații pârâți nu au legitimare procesuală pasivă, se impunea soluționarea fondului cauzei, chiar și în ipoteza în care se ajungea la concluzia că în ceea ce privește caracterul politic al măsurii administrative acesta se constată de drept potrivit dispozițiilor legale(inclusiv Decretul-Lege nr.89/1958 pe care s-a întemeiat cererea), fără a mai fi utilă o constatare judiciară, iar în ceea ce privește despăgubirile morale instanța nu a expus nici un fel de argumente plauzibile și care să poată forma convingerea că a fost cercetat fondul pricinii sub aceste aspecte.
Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 312 alin. 5 C. pr.civ., se va admite recursul, va fi casată sentința recurată și se va trimite cauza pentru soluționarea fondului la aceeași instanță, prilej cu care se vor avea în vedere susținerile și apărările formulate de părți în vederea asigurării unei juste soluționări a pricinii.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursul declarat de recurenta reclamantă D. E.,împotriva sentinței civile nr.289/22.10.2012,pronunțată de Tribunalul G. în dosar nr._, în contradictoriu cu intimații pârâți M. FINANȚELOR P., DIRECȚIA G. A FINANȚELOR P. G., având ca obiect Despăgubiri Legea nr.221/2009.
Casează sentința și trimite cauza spre rejudecare la aceeași instanță.
Decizie irevocabilă
Pronunțată în ședința publică de la 17 Ianuarie 2013
Președinte, F. D. | Judecător, I. V. | Judecător, M. L. |
Grefier, N. D. |
Data red./21.01.2013
Red.jud. L. M.
Tehn. 2 ex./J.V.
j.f./ C. A. M.
| ← Despăgubiri Legea nr.221/2009. Decizia nr. 151/2013. Curtea de... | Pretenţii. Decizia nr. 174/2013. Curtea de Apel CRAIOVA → |
|---|
