Cereri. Decizia nr. 1310/2013. Curtea de Apel IAŞI
Comentarii |
|
Decizia nr. 1310/2013 pronunțată de Curtea de Apel IAŞI la data de 11-11-2013 în dosarul nr. 340/45/2013
Dosar nr._
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL IAȘI
SECȚIA CIVILĂ
DECIZIE CIVILĂ Nr. 1310/2013
Ședința publică de la 11 Noiembrie 2013
Completul compus din:
Președinte L. P.
Judecător C.-A. S.
Judecător A. G.
Grefier L. R.-C.
Pe rol judecarea cererii de revizuire formulată de C. M. împotriva deciziei civile 1309/24.05.2013 pronunțată de Tribunalul Iași, intimați fiind C. JUDEȚEANĂ DE FOND FUNCIAR IAȘI, C. L. DE FOND FUNCIAR BRĂEȘTI, R. A., B. V. și S. V., având ca obiect fond funciar.
La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă revizuienta C. M., lipsă fiind intimații.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează că cererea de revizuire este la al 4-lea termen de judecată; revizuienta a depus la dosar precizări și înscrisuri; prin încheierea de ședință din 4.11.2013 s-a admis cererea revizuientei de ajutor public judiciar sub forma acordării de asistență juridică gratuită; a fost emisă adresă către Baroul de Avocați Iași pentru desemnarea unui apărător din oficiu - a fost desemnat avocat C. M.; nu se solicită judecata cauzei în lipsă.
Revizuienta C. M. arată că din eroare a depus la dosar precizările scrise de mână și depune la dosar forma tehnoredactată a acestora. Arată că depune și înscrisuri cu care face dovada că i-a fost luat tot pământul.
Fiindu-i adus la cunoștință că s-a admis cererea de ajutor public judiciar și i-a fost desemnat un apărător din oficiu revizuienta arată că se apără singură, nu dorește să mai aștepte prezentarea apărătorului desemnat din oficiu întrucât dorește soluționarea cauzei.
Instanța pune în discuție excepția necompetenței materiale a Curții de Apel Iași în soluționarea cauzei.
Revizuienta C. M. arată că s-a săturat de nedreptate și este de acord să fie soluționată cererea de revizuire dar de Tribunalul Iași, nu de Judecătoria Iași.
Instanța rămâne în pronunțare cu privire la excepția necompetenței materiale de soluționare.
La sfârșitul ședinței de judecată, se prezintă apărătorul desemnat din oficiu pentru revizuientă, av C. M., care solicită admiterea excepției, competentă să judece cererea de revizuire este instanța care a pronunțat decizia a cărei revizuire se cere, în speță Tribunalul Iași.
CURTEA DE APEL
Asupra revizuirii de față:
Prin sentinta civila nr. 3195/26.11.2012 pronuntata de Judecatoria P. a fost respinsa excepția autorității de lucru judecat. A fost admisa excepția lipsei calității procesuale active a fost respinsa, ca fiind promovată de o persoană lipsită de calitate procesuală activă, cererea reclamantei C. M., formulată în contradictoriu cu pârâtele R. A., B. V., S. V., C. JUDEȚEANĂ IAȘI de fond funciar și C. L. BRĂIEȘTI de fond funciar.
Pentru a hotara astfel prima instanta a retinut urmatoarele:
,,Examinând materialul probator administrat în cauză, în temeiul dispozițiilor art. 137 alin. 1 C.proc.civ. instanța reține următoarele:
1. Asupra excepției autorității de lucru judecat, în temeiul dispozițiilor art. 1201 C.civ. conform cărora este putere de lucru judecat cand a doua cerere de chemare in judecata are acelasi obiect, este intemeiata pe aceasi cauza si este intre aceleasi parti, facuta de ele in contra lor si in aceeasi calitate, instanța reține că deși există identitate de obiect și de cauză, nu există identitate de părți între prezenta cauză și cea ce a format obiectul dosarului nr._, în cauza respectivă reclamanta înțelegând să se judece în contradictoriu doar cu numitele R. A. și B. V..
De altfel, în cauza ce a format obiectul dosarului nr._ nu s-a examinat fondul pretenției deduse judecății, prin sentința civilă nr. 2139/08.08.2012 Judecătoria P. respingând cererea reclamantei C. M. privind anularea titlului de proprietate nr._/06.01.1994 pentru lipsa coparticipării procesuale pasive. În considerente, instanța a reținut că nu corespunde cerințelor art. 47 C.proc.civ. cadrul procesual astfel cum a fost stabilit de reclamantă, în condițiile în care C. județeană Iași de fond funciar, în calitatea sa de emitent al titlului de proprietate, nu a fost angrenată în procedura judiciară.
Pe cale de consecință, în condițiile în care nu s-a probat faptul că o instanță judecătorească s-a pronunțat anterior în privința fondului cererii, cu privire la același obiect, aceeași cauză și în privința acelorași părți, în temeiul dispozițiilor art. 166 C.proc.civ. raportat la art. 1201 pct. 1 C.civ. instanța va respinge excepția autorității de lucru judecat.
2. Asupra excepției lipsei calității procesuale active, îÎn fapt, reclamanta pretinde că ar fi moștenit de la bunicul matern M. G. care a fost împroprietărit în urma primului război mondial, prin retransmitere de la mama sa M. I., dreptul de proprietate asupra terenului înscris în titlul de proprietate nr._/06.01.1994 eliberat pe numele P. I., tatăl pârâtelor R. A., B. V. și S. V..
Deși pretinde că ar fi efectuat nenumărate demersuri pentru a i se reconstitui dreptul de proprietate asupra acestui teren, reclamanta nu a prezentat nicio probă în acest sens. Implicit, reclamanta nu a prezentat un act de reconstituire a dreptului de proprietatea în privința terenului revendicat, act eliberat conform procedurii legilor succesive privind fondul funciar – Legea 18/1991, Legea 169/1997, Legea 1/2000 ori Legea 247/2005.
În drept, potrivit dispozițiilor art. III lit. a pct. i din Legea nr. 169/1997 sunt lovite de nulitate absolută, potrivit dispozițiilor legislației civile aplicabile la data încheierii actului juridic, actele de reconstituire sau de constituire a dreptului de proprietate în favoarea persoanelor care nu erau îndreptățite, potrivit legii, la astfel de reconstituiri și constituiri și anume, actele de reconstituire în favoarea unor persoane care nu au avut niciodată teren în proprietate predat la CAP sau la stat și care nu au moștenit asemenea terenuri.
Calitatea procesuala activa, conditie pentru a fi parte in procesul civil, presupune ca intre persoana reclamantului si titularul dreptului civil invocat in justitie sa existe identitate.
Potrivit dispozițiilor art. III alin. 2 din actul normativ menționat, nulitatea poate fi invocată de orice persoană care justifică un interes legitim. Prin urmare, in aceste cazuri, conditia calitatii procesuale se confunda . cu cea a interesului, inteles din punct de vedere procesual.
În consecință are calitate procesuală activă în cererea privind constatarea nulității absolute a titlului de proprietate al părții adverse persoana care justifică un interes legitim. Este o astfel de persoană aceea ale cărei drepturi sau interese au fost prejudiciate prin actul de reconstituire a dreptului de proprietate și care își justifică dreptul la acțiune printr-un alt titlu de proprietate emis în baza legilor fondului funciar sau prin orice act prin care dovedește că i-a fost recunoscut, în condițiile Legii 18/1991, dreptul ce îi este lezat prin titlul de proprietate a cărui anulare o solicită.
Reclamanta nu a făcut dovada că ar fi beneficiat de reconstituirea dreptului de proprietate pentru terenul în suprafață totală de 1,77 ha înscris în titlul de proprietate contestat. De altfel, reclamanta a recunoscut în instanță, la termenul de judecată din data de 19.11.2012 că nu a beneficiat de reconstituirea dreptului de proprietate pentru acest teren. Pe cale de consecință, instanța admite excepția lipsei calității procesuale active și respinge în consecință acțiunea reclamantei”
Împotriva acestei sentințe a formulat recurs reclamanta C. M..
Prin deciziei civilă nr. 1309/24.05.2013 Tribunalul Iași respinge recursul formulat de reclamanta C. M. împotriva sentinței civile nr.2139/08.08.2012 a Judecătoriei P., fiind menținută sentința.
Pentru a hotărî astfel tribunalul reține următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei P. astfel cum a fost ulterior completată, reclamanta C. M. a solicitat instanței ca, în contradictoriu cu pârâții R. A., B. V., S. V., C. locală de fond funciar BRĂEȘTI și C. județeană de fond funciar IAȘI, să constatate nulitatea absolută a titlului de proprietate nr._/06.01.1994 emis pe numele P. I. pentru suprafața de teren de 1,77 ha, teren arabil amplasat în tarlaua Badasca, satul Albești, ..
In mod corect prima instanta a retinut ca reclamanta nu a facut dovada unui interes legitim care sa justifice cererea de constatare a nulitatii titlului de proprietate si in consecinta a admis exceptia lipsei calitatii procesuale active.
Potrivit art.III alin.2 din Legea 169/1997 cu toate modificările ulterioare nulitatea actelor de reconstituire a dreptului de proprietate si implicit si a titlului de proprietate poate fi invocata de primar, prefect, Autoritatea Naționala pentru reconstituirea proprietăților și de alte persoane care justifică un interes legitim, iar soluționarea cererilor este de competența instanțelor de drept comun.
Din textul legal, reiese că în afara subiectelor legal determinate - primar, prefect, Autoritatea Naționala pentru reconstituirea proprietăților – în materia cererilor privind constatarea nulității absolute a titlului de proprietate beneficiază de calitate procesuala activa orice persoana care justifică un interes juridicește ocrotit.
Pentru a avea deci calitate in prezenta cauza reclamanta trebuia sa faca dovada ca a formulat cerere de reconstituire pentru suprafata de teren mentionata in titlul de proprietate contestat si ca cererea de reconstituire a fost validata printr-o hotarare a Comisiei Judetene pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor Iasi, recunoscându-i-se astfel indreptatirea la reconstituirea dreptului de proprietate in privinta acestei suprafete de teren. In cauza reclamanta nu a facut dovada formularii cererii de reconstituire pentru suprafata de teren mentionata in titlul de proprietate a carui nulitate s-a solicitat a fi constatata dar a depus in copie Hotararea nr. 483/02.07.2003( fila 46 dosar recurs) din care rezulta ca a fost admisa contestatie impotriva propunerii de invalidare a cererii de reconstituire a dreptului de proprietate pentru suprafata de 5 ha teren situat in .-a dispus reconstituirea dreptului de proprietate pentru aceasta suprafata de teren .
Din ordonanta de scoatere de sub urmarire penala si aplicarea unei sanctiuni cu caracter administrativ data la data de 21.05.2007 in dosarul nr. 1372/P/2005 rezulta faptul ca hotararea nr. 483/02.07.2003 prin care a fost admisa contestatia si s-a dispus reconstituirea dreptului de proprietate pentru suprafata de 5 ha teren nu este valabila deoarece continutul ei este in contradictie cu situatia de fapt analizata in sedinta comisiei din datat de 02.07.2003 si ca de fapt producatoare de efecte juridice a fost doar Hotararea nr. 483/02.07.2003( fila 71 dosar recurs) prin care a fost respinsa contestatia reclamantei.
In conditiile in care reclamanta in cursul desfasurarii cercetarilor penale finalizate cu emiterea ordonantei mentionate anterior a luat cunostinta de Hotararea nr. 483/02.07.2003 prin care i-a fost respinsa contestatia ea avea posibilitatea de a contesta aceasta hotarare. Deoarece nu a uzitat de aceasta posibilitate Hotararea nr. 483/02.07.2003 de respingere a contestatiei a ramas definitiva astfel incat reclamanta nu a obtinut recunoasterea indreptatirii sale la reconstituirea dreptului de proprietate asupra suprafetei de 5 ha teren care potrivit sustinerilor acesteia ar fi incorporat si suprafata mentionata in titlul de proprietate contestat.
In justificarea calității procesuale active, reclamanta era obligata s-a probeze că prin constatarea nulității titlului de proprietate în patrimoniul ei s-ar naște un folos practic, actual, legal ocrotit. Or, în conditiile in care prin Hotararea nr. 483/02.07.2003 a Comisiei Judetene Iasi de aplicare a Legii 18/1991 s-a respins cererea de reconstituire a dreptului de proprietate formulata de reclamanta si in lipsa vreunui act juridic eliberat în condițiile Legii 18/1991, cu modificările ulterioare prin care sa se recunoasca îndreptățirea reclamantei la reconstituirea dreptului de proprietate pentru suprafața de teren la care se refera titlul de proprietate contestat, aceasta nu a facut dovada folosului practic direct pe care l-ar obtine prin anularea titlului de proprietate.
In aceste conditii in mod corect prima instanta a retinut ca reclamanta nu a dovedit interesul legitim în promovarea acțiunii si a admis exceptia lipsei calitatii procesuale active.
Pentru aceste motive, tribunalul in baza art. 312 c. pr. civ., respinge recursul si mentine sentinta atacata ca legala si temeinica.
Împotriva acestei decizii a formulat cerere de revizuire recurenta C. M., motivat de netemeinica și nelegalitatea deciziei pronunțate.
Curtea de Apel a invocat necompetența sa materială în soluționarea cererii de revizuire, excepție ca va fi soluționată cu prioritate în raport de dispozițiile art. 137 Cod procedură civilă.
Astfel, potrivit art. 323 alin. 1 Cod procedură civilă, cererea de revizuire se îndreaptă la instanța care a dat hotărârea definitivă a cărei revizuire se cere. Față de aceste dispoziții, excepția invocată în cauză este întemeiată.
Cum în cauză s-a solicitat revizuirea deciziei civile nr. 1309 din 24 noiembrie 2013 pronunțată de Tribunalul Iași, Curtea, în raport de dispozițiile art. 323 alin. 1 Cod procedură civilă, va declina competența de soluționare a cererii de revizuire în favoarea Tribunalului Iași.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Declină în favoarea Tribunalului Iași Secția I civilă competența de soluționare a cererii de revizuire formulată de C. M. cu privire la decizia civilă nr. 1309/24 nov. 2013 pronunțată de Tribunalului Iași Secția I civilă.
Fără cale de atac.
Pronunțată în ședința publică azi, 11.11.2013.
Președinte, L. P. | Judecător, C.-A. S. | Judecător, A. G. |
Grefier, L. R.-C. |
Red jud GA_
Tehnored gref RCL_
2 EX
Jud recurs M. M., M. D. și M. M.
Jud fond B. I.
← Validare poprire. Decizia nr. 897/2013. Curtea de Apel IAŞI | Daune cominatorii. Decizia nr. 1058/2013. Curtea de Apel IAŞI → |
---|