Rectificare carte funciară. Decizia nr. 445/2015. Curtea de Apel IAŞI
| Comentarii |
|
Decizia nr. 445/2015 pronunțată de Curtea de Apel IAŞI la data de 30-06-2015 în dosarul nr. 445/2015
Dosar nr._
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL IAȘI
SECȚIA CIVILĂ
DECIZIE Nr. 445/2015
Ședința publică de la 30 Iunie 2015
Completul compus din:
PREȘEDINTE E. G.
Judecător G. P.
Judecător C. P.
Grefier I. P.
S-a luat spre examinare cererea de recurs formulată de către C. M. împotriva deciziei civile nr. 1008 din 27.11.2014 pronunțată de Tribunalul Iași în dosarul nr._, intimați fiind S.C.” A. Producție” S.R.L - prin administrator judiciar „M. Insolvency” SPRL și S.C „A. Producție” S.R.L, având ca obiect rectificare carte funciară.
La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă recurenta C. M., lipsă intimații.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează că: dosarul este la prim termen; nu s-a făcut de către recurentă dovada achitării taxei judiciare de timbru; prin serviciul registratură s-a depus la dosar întâmpinare de către intimata S.C „A. Producție” S.R.L., într-un singur exemplar, necomunicată recurentei; s-a solicitat judecata în lipsă.
Instanța constată că întâmpinarea formulată de intimata S.C„A. Producție” S.R.L. a fost depusă la dosar cu depășirea termenului procedural prevăzut de către art. 308 alin.2 Cod procedură civilă, urmând a fi reținută ca și concluzii scrise.
Recurenta C. M. depune la dosar achitării taxei judiciare de timbru în cuantum de 100 lei.
Instanța, din oficiu, invocă nulitatea recursului, motivele de recurs invocate nu se încadrează în prevederile art. 304 pct.1-9 Cod procedură civilă.
Recurenta C. M., interpelată fiind de instanță, arată că nu solicită acordarea unui termen în vederea angajării unui apărător.
Instanța acordă cuvântul părților pe excepția nulității recursului pentru nemotivare.
Recurenta C. M. solicită să se ia act de cererea formulată de ea și faptul că instanța de apel nu avut în vedere raportul de expertiză.
Declarând dezbaterile închise.
După deliberare,
CURTEA DE APEL
Asupra recursului civil de față:
P. sentința civilă nr. 5082/1.04.2013 pronunțată de Judecătoria Iași s-a respins capătul de cerere disjuns din cadrul dosarului_/245/2010, având ca obiect rectificarea cărții funciare a pârâtei, prin radierea înscrierii dreptului de proprietate a pârâtei, în suprafață de cca 2000 mp, formulată de reclamanta C. M. în contradictoriu cu S.C „A. Producție” S.R.L, reprezentata de domnul E. P., ca fiind neîntemeiată.
Pentru a pronunța aceasta hotărâre, prima instanță a reținut că reclamanta, C. M., a chemat în judecată pe E. P. - administrator al S.C. „A. Producție” SRL și pe M. G., pe de o parte, și Comisia locală de punere în posesie, a cărui președinte este primarul comunei P., dl. S. O., pe de altă parte, pentru punerea în legalitate a hotărârii definitive și irevocabile a Judecătoriei Iași (sentința civilă nr. 2130/12.02.2010), stabilirea hotarului între cele două proprietăți, completarea rolului agricol nr. 3994/18.06.2010 cu diferența de teren și daune morale, în valoare de 200.000 lei,
Ulterior, reclamanta a solicitat, conform precizărilor depuse la dosar, constatarea opozabilității dreptului de proprietate imobiliară, grănițuirea și rectificarea cărții funciare și obligarea pârâților la plata cheltuielilor de judecată .
P. sentința civilă nr._, pronunțată în cadrul dosarului nr._/245/2010, s-a
Respins, ca neîntemeiată, excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtei S.C„A. Producție” S.R.L, reprezentată de domnul E. P..
S-a admis primul capăt de cerere având ca obiect constatarea opozabilității față de pârâtă a dreptului de proprietate al reclamantei asupra suprafeței de 2231 mp, atribuit acesteia prin sentința civilă nr. 2130/2010 pronunțată de Judecătoria Iași în dosarul nr._ /245/ 2008, delimitată de expert M. I. în cadrul raportului de expertiză întocmit în cauză, plan de situație nr 3, de punctele 1-5;8-12;1.
S-a admis capătul de cerere formulat de reclamanta în contradictoriu cu pârâta având ca obiect „grănițuire” și s-a stabilit granița reală între proprietățile părților pe linia 5,8,9,10,11,12, conform planului de situație nr. 3 din cadrul aceluiași raport de expertiză.
S-a disjuns judecarea celui de-al treilea capăt de cerere având ca obiect rectificarea cărții funciare a pârâtei, s - a format dosar separat și s – a acordat termen de judecata la data de 14.
A fost obligată pârâta la plata sumei de 570 de lei, reprezentând diferența de onorariu expert neachitat în contul domnului expert M. I..
A fost obligată pârâta la plata către stat a sumei de 1990,58 lei, acordata reclamantei cu titlu de ajutor public judiciar, aferenta primelor doua capete de cerere.
A fost obligată pârâta la plata către reclamanta a sumei de 2012,3 lei, reprezentând cheltuieli de judecata formate din onorariu avocat (1500 de lei), onorariu expert (500 lei) ,taxa de timbru de 12 lei, respectiv timbru judiciar de 0,3 lei.
S-a înregistrat pe rolul Judecătoriei Iași, la data de 21.10.2011, capătul de cerere disjuns, înregistrat sub numărul de dosar_, cauza fiind suspendată la data de 14.11.2011 și repusă pe rol la data de 18 martie 2013.
Analizând actele si lucrările dosarului, instanța a constatat că, prin decizia civila nr. 2695/2012 pronunțată de Tribunalul Iași în dosarul nr._/245/2010, irevocabilă, s-a admis recursul declarat de S.C. „A. Producție” S.R.L. împotriva sentinței civile nr._/3.10.2011 pronunțata de Judecătoria Iași, sentință ce a fost modificată în parte, în sensul că s-a respins capătul de cerere având ca obiect constatarea opozabilității față de pârâtă a dreptului de proprietate al reclamantei asupra suprafeței de 2231 mp, individualizat prin sentința civilă nr. 2130/2010 pronunțata de Judecătoria Iași în dosarul nr._/245/2008.
S-a dispus grănițuirea proprietăților aparținând celor două părți pe aliniamentul 1, 2, 3, 4, 5, 6, conform planului de situație nr. 3, anexa la raportul de expertiza topografica efectuat de expert tehnic judiciar M. I..
S-a menținut dispoziția primei instanțe referitoare la respingerea excepției lipsei calității procesuale pasive a pârâtei S.C„A. Producție” S.R.L. și la disjungerea judecății celui de-al treilea capăt de cerere având ca obiect rectificarea cărții funciare a pârâtei.
În baza art. 19 din O.G. nr. 51/2008, suma de 1990,58 lei, acordata reclamantei cu titlu de ajutor public judiciar, aferenta primelor doua capete de cerere, a rămas in sarcina statului.
A fost obligată reclamanta să plătească Biroului Local pentru Expertize Judiciare Tehnice și Contabile de pe lângă Tribunalul Iași, în contul expertului M. I., suma de 570 lei, reprezentând diferența onorariu.
A fost înlăturată dispoziția privind obligarea pârâtei la plata cheltuielilor de judecată către reclamantă.
A fost obligată intimata C. M. să plătească recurentei suma de 994 lei, reprezentând cheltuieli de judecată in recurs (taxa judiciara de timbru și timbru judiciar).
Practic, reclamanta a solicitat rectificarea cărții funciare tocmai în urma constatării opozabilității față de pârât a dreptului său de proprietate asupra suprafeței de 2231 mp, însă, având în vedere că acest capăt de cerere a fost respins ca neîntemeiat, s-a constatat că acest capăt de cerere a rămas fără obiect, considerente pentru care cererea reclamantei a fost apreciată ca neîntemeiată.
P. decizia nr. 1008 din 27.11.2014 Tribunalul Iași a respins apelul declarat de reclamanta C. M. și a păstrat sentința judecătoriei.
Pronunțând această decizie, tribunalul a reținut că instanța de fond a respins cererea de rectificare a cărții funciare în care este intabulat terenul proprietatea pârâtei, reținând greșit, ca temei, respingerea, prin decizia civila nr. 2695/2012 a Tribunalului Iași, a cererii de constatare a opozabilității dreptului reclamantei de proprietate asupra terenului.
În considerentele deciziei s-a reținut, cu privire la acest capăt de cerere ,că efectul opozabilității hotărârii de partaj, pe care își întemeiază reclamanta dreptul de proprietate (sentința civilă nr. 2130/2010), privește doar părțile în cauză, dar și faptul că prezumția dreptului de proprietate al reclamantei asupra terenului în suprafață de 2231 mp a fost răsturnata prin probele administrate în cauză, respectiv în cauza având ca obiect grănițuire. P. urmare, ceea ce a reținut instanța de recurs prin decizia amintita este faptul că reclamanta C. M. nu a probat că dreptul său de proprietate, dobândit în urma partajului, se întinde și asupra terenului în litigiu.
S –a observat că, prin motivele sale de apel privitoare la cererea de rectificare a cărții funciare, reclamanta C. a expus, în principal, critici care vizează soluția pronunțată asupra grănițuirii, însă acest capăt de cerere a fost soluționat definitiv și irevocabil prin decizia civila nr. 2695/10.12.2012 pronunțată de Tribunalul Iași, astfel încât acestea nu mai pot fi analizate și în prezenta cauză.
Cererea de rectificare a cărții funciare a fost apreciată, ca neîntemeiată, și pentru motivul că documentația cadastrală care a stat la baza întocmirii acesteia coincide cu grănițuirea dispusă, irevocabil, prin decizia civilă nr. 2695/10.12.2012 a Tribunalului Iași, situație ce rezultă din raportul de expertiză efectuat în respectiva cauză de către expert tehnic judiciar M. I., cât și planul de situație nr. 3 anexa la acest raport.
Expertul a concluzionat, răspunzând la obiectivul nr. 6, că „la partajarea terenului fostă proprietate G. I., nu s-au avut în vedere dimensiunile din Planul parcelar, cât și faptul că la Sud de proprietatea reclamantei mai exista teren neîngrădit, neretrocedat, rezultă granița reală dintre terenul proprietate a reclamantei și terenul pârâtei, graniță ce corespunde documentației de carte funciară nr._ a comunei P.…”
P. urmare, tribunalul a constatat că reclamanta nu a dovedit existenta unor motive de rectificare a cărții funciare în care este intabulat terenul pârâtei, astfel încât cererea sa a fost în mod corect respinsă de prima instanță, însă pentru considerentele anterior expuse.
C. M. a declarat recurs,considerând că decizia tribunalului este nelegală și netemeinică.
În motivarea recursului, se susține că tribunalul nu a ținut cont de decizia nr.5082/2012, de disjungere a celui de al treilea capăt de cerere, dar nici de decizia civilă nr.2695/2012 care specifică „menține dispoziția primei instanțe referitoare la disjungerea celui de al treilea capăt de cerere, având ca obiect rectificarea cărții funciare a pârâtului".
Dreptul de proprietate asupra terenului de 2231 m.p. este clar stipulat în decizia 2130/2010 și în raportul de expertiză a expertului C. C..
În raportul său, întocmit în anul 2009, anterior înregistrării cărții funciare nr._/2010, la capitolul III „Concluzii”, expertul precizează că „identificarea suprafeței totale de 1,51 ha care constituie masa succesorală rămasă în urma defunctului G. P. I., conform Titlului de proprietate nr._ din 1999, s-a făcut în baza planului cadastral și proiectelor de parcelare întocmite de către Comisia Comunală P. de aplicare a Legii nr.18/1991 a fondului funciar".
Înscrierea cărți funciare nr._ din 17.02.2010 este făcută cu următoarea mențiune: „imobilul este înregistrat în planul cadastral fără localizare certă, datorita lipsei planului parcelar".
În raportul expertului M. I., în dosarul nr._/245/2010, este constatată suprapunerea de 2231 m.p., stabilindu – se că, din 7550 m.p., recurenta rămân cu 5312 m.p.
Încercarea de înscriere în cartea funciară nr._ din 2010 s-a făcut în baza deciziei definitive și irevocabile de partaj nr.2130/2010 ce este făcută în baza planului cadastral și al titlului de proprietate nr._, partajat, ceea ce nu lasă îndoială cu privire la localizarea lotului ce i-a fost atribuit.
Recurenta susține că, din aceste motive a înaintat acțiunea de rectificare a cărții funciare nr._/2010 și revenirea pe amplasamentul inițial raportat la cumpărarea, cu zdelcă, a aceluiași teren de către M. G. care, după înscrierea în cartea funciară, l - a revândut cu contract nr.1455/2010 .
Mînăstirea G. a cumpărat terenul, ca reprezentant al . și i - a mutat locația cu 2231 m.p. peste lotul său.
Recurenta precizează că, pe timpul derulării proceselor din dosarele nr._/245/2010 și nr._, terenul și - a schimbat proprietarul de mai multe ori.
Deși instanțele constată că proprietatea recurentei, primită prin decizia definitivă și irevocabilă nr.2130/2010, s-a micșorat cu 2231 m.p., dau decizii favorabile unei persoane ce nu mai este proprietar.
., prin reprezentant Manastireanu G., a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea recursul formulat de C. M. și menținerea deciziei tribunalului.
Susține intimata că toate susținerile recurentei nu au nicio legătură cu obiectul cauzei, nefăcându – se dovada în fața instanțelor de fond și de apel că există vreun motiv de rectificare a cărții funciare.
La termenul de judecată din 30.06.2015, Curtea, din oficiu, a invocat și a pus în dezbaterea contradictorie a părților excepția nulității recursului.
Pronunțându-se cu prioritate asupra excepției nulității recursului, conform art. 137 din Codul de procedură civilă, Curtea apreciază că aceasta este întemeiată.
În acest sens, Curtea reține că, potrivit art. 303 alin. 1 Cod procedură civilă, recursul se va motiva prin însăși cererea de recurs sau înăuntrul termenului de recurs care, potrivit art. 301 Cod procedură civilă, este de 15 zile de la comunicarea hotărârii recurate.
Articolul 306 alin. 1 Cod procedură civilă stabilește că recursul este nul dacă nu a fost motivat în termen legal, cu excepția cazului prevăzut la alineatul 2, care se referă la motive de ordine publică.
Recursul este o cale extraordinară de atac, care poate fi exercitat numai pentru motivele de nelegalitate prevăzute limitativ la art. 304 punctele 1-9 Cod procedură civilă.
Astfel, motivarea recursului presupune, pe de o parte, arătarea motivului de recurs prin identificarea unuia dintre motivele prevăzute de art. 304 Cod procedură civilă, iar pe de altă parte, dezvoltarea acestuia în sensul formulării unor critici privind modul de judecată al instanței raportat la motivul de recurs arătat.
În ipoteza în care partea nu arată vreun motiv de recurs, cum este cazul în speță, instanța trebuie să verifice dacă dezvoltarea motivelor de recurs realizează exigențele art. 306 alin. 3 Cod procedură civilă, care prevede că indicarea greșită a motivelor de recurs nu atrage nulitatea recursului, dacă dezvoltarea face posibilă încadrarea lor într-unul din motivele prevăzute în art. 304.
Dacă se constată imposibilitatea încadrării motivelor dezvoltate într-unul din motivele prevăzute în art. 304 Cod procedură civilă, sancțiunea este nulitatea recursului.
În prezenta cauză, recurenta a expus istoricul litigiului dintre părți și a procedat la o analiză a expertizelor tehnice efectuate cu privire la terenul pe care îl deține în proprietate.
Aceste ultime susțineri au semnificația unei erori în care s-a aflat tribunalul, care a apreciat greșit probele existente la dosar atunci când a stabilit situația de fapt din prezenta cauză.
Însă, ca efect al abrogării punctului 11 al art. 304 – prin O.U.G. nr.138/2000 – referitor la întemeierea hotărârii judecătorești pe o greșeală de fapt decurgând dintr-o apreciere eronată a probelor, în lipsa unor motive de ordine publică, ce pot fi invocate din oficiu, instanța de recurs trebuie să verifice numai dacă susținerile din cererea de recurs determină incidența vreunuia dintre motivele prevăzute limitativ în art. 304 punctele 1-9 Cod procedură civilă.
Față de cele ce preced, în baza art. 306 alin. 1 Cod procedură civilă, recursul declarat de C. M., care nu cuprinde critici de natură a fi încadrare într-unul din motivele prevăzute de lege, se va constata nul și se va menține decizia atacată.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Constată nul recursul declarat de C. M. împotriva deciziei civile nr.1008/2014 din 27.11.2014 a Tribunalului Iași.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi - 30.06.2015.
Președinte, E. G. | Judecător, G. P. | Judecător, C. P. |
Grefier, I. P. |
Red.P.G.
Tehnored. P.I./ P.G.
2 ex. /10.07.2015
Tribunalul Iași – I. C.
C. A. M.
| ← Cereri. Decizia nr. 444/2015. Curtea de Apel IAŞI | Obligaţie de a face. Decizia nr. 194/2015. Curtea de Apel IAŞI → |
|---|
