Despăgubiri Legea nr.221/2009. Sentința nr. 751/2012. Curtea de Apel IAŞI
Comentarii |
|
Sentința nr. 751/2012 pronunțată de Curtea de Apel IAŞI la data de 24-10-2012 în dosarul nr. 1547/2012
Dosar nr._
ROMÂNIA
C. DE A. IAȘI
SECȚIA CIVILĂ
DECIZIE Nr. 1547/2012
Ședința publică de la 24 Octombrie 2012
Completul compus din:
Președinte: C. A.
Judecător: V. O.
Judecător: V. C.-S.
Grefier: A. H.
S-a luat în examinare cererea de recurs formulată de M. V. V. împotriva sentinței civile nr. 751 din 28 martie 2012 pronunțată de Tribunalul Iași, în contradictoriu cu intimatul S. R., prin M. Finanțelor P., reprezentat de Direcția Generală a Finanțelor P. a județului Iași, având ca obiect despăgubiri - Legea nr. 221/2009.
La apelul nominal făcut în ședință publică se prezintă recurentul M. V. V., consilier juridic Diplașu M. pentru intimatul S. R., prin M. Finanțelor P., reprezentat de Direcția Generală a Finanțelor P. a județului Iași și procuror M. D. pentru P. de pe lângă C. de A. Iași.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează că recursul este la primul termen de judecată ; declarat în termen; nu se solicită judecata în lipsă; prin serviciul de registratură s-au depus motive de recurs formulate de recurentul M. V. V., duplicatul fiind transmis prin fax intimatului S. R., prin M. Finanțelor P., reprezentat de Direcția Generală a Finanțelor P. a județului Iași spre luare la cunoștință.
Consilier juridic Diplașu M. pentru intimatul S. R., prin M. Finanțelor P., reprezentat de Direcția Generală a Finanțelor P. a județului Iași depune la dosar delegație de reprezentare în instanță.
Instanța, din oficiu, pune în discuție excepția privind nulitatea recursului, în conformitate cu dispozițiile art. 306 Cod procedură civilă, motivele de recurs formulate de recurentul M. V. V. fiind depuse peste termenul prevăzut de lege.
Recurentul M. V. V. având cuvântul, lasă la aprecierea instanței soluționarea excepției nulității recursului și pe fond solicită a se avea în vedere motivele de recurs depuse la dosar prin serviciul de registratură.
Consilier juridic Diplașu M. pentru intimatul S. R., prin M. Finanțelor P., reprezentat de Direcția Generală a Finanțelor P. a județului Iași având cuvântul, solicită a se constata nulitatea recursului promovat de M. V. V..
Procuror M. D. pentru P. de pe lângă C. de A. Iași având cuvântul, solicită a se constata nulitatea recursului, ultima zi pentru depunerea motivelor de recurs fiind 24 septembrie 2012.
Declarându-se dezbaterile închise,după deliberare,
C. DE A.:
Asupra recursului civil de față ;
P. sentința civilă nr. 751 din 28.03.2012 a Tribunalului Iași s-a respins acțiunea formulată de M. V. V. în contradictoriu cu S. R., prin M. Finanțelor P. reprezentat de Direcția Generală a Finanțelor P. Iași.
Pentru a se pronunța astfel, instanța de fond a reținut că:
P. acțiunea introductivă de instanță reclamantul M. V. V. a chemat în judecată S. R. prin M. Finanțelor P. solicitând obligarea acestuia la plata sumei de 50.000 de euro cu titlu de daune morale și constatarea caracterului politic al condamnării suferite de tatăl său M. V. de 5 ani detenție grea.
P. sentința nr. 31 din 30.01.1956 a Tribunalului Teritorial Iași, autorul reclamantului – M. V. a fost condamnat la 5 ani detențiune grea pentru săvârșirea infracțiunii de crimă de activitate intensă contra clasei muncitoare și a mișcării revoluționare prev. de art. 193 alineat 2 din Codul penal, iar prin decizia nr. 201 din 21.06.1956 a Tribunalului Suprem a R.P.R. s-a admis recursul declarat de Procuratură în ce-l privește pe M. V. și alții, s-a desființat în parte sentința și a fost trimisă cauza spre o nouă judecată la Tribunalul M. al Regiunii II Militară. Numitul M. I. V. a fost arestat preventiv la data de 4.11.1955 și eliberat la data de 13.01.1956 fiind grațiat în baza Decretului 421/1955. Infracțiunea pentru care a fost cercetat și arestat autorul reclamantului – art. 193 /1 din vechiul Cod penal se regăsește printre infracțiunile enunțate de art. 11 alineat 2 din Legea nr. 221/2009 și care stabilește care sunt considerate de drept condamnări cu caracter politic.
Având în vedere că prin dispozițiile legale enunțate, condamnarea autorului reclamantului este considerată de drept condamnare cu caracter politic nu se mai impune constatarea caracterului politic de către instanță, astfel că cererea formulată de reclamant în acest sens nu poate fi primită.
Dispozițiile art. 5 alineat 1 litera a teza I din Legea nr. 221/2009 au fost declarate neconstituționale prin deciziile Curții Constituționale nr. 1358 și 1360 din 21.10.2010. Consecințele juridice produse de cele două decizii mai sus enunțate sunt cele de încetare a efectelor juridice, fiind suspendate de drept.
Acțiunea normei ce a dat substanță dreptului reclamat în prezenta cauză încetând în puterea art. 47 din Constituția României și a Jurisprudenței Curții Constituționale, urmează a se constata că cererea reclamantului de acordare a măsurii reparatorii pecuniare menite a asigura prejudiciul moral suferit prin persecuțiile la care a fost supus în perioada comunistă nu poate fi primită nici din această perspectivă, urmând a se respinge ca neîntemeiată acțiunea reclamantului.
Împotriva acestei sentințe a formulat recurs reclamantul M. V. V. fără însă a-l motiva.
Recursul este nul.
Verificând actele și lucrările dosarului, instanța de recurs reține că:
Potrivit art. 306 Cod procedură civilă recursul este nul dacă nu a fost motivat în termenul legal cu excepția motivelor de ordine publică ce pot fi invocate și din oficiu de instanța de recurs.
Rezultă așadar că a motiva recursul înseamnă pe de o parte, arătarea motivului de recurs prin identificarea unuia din motivele de recurs prev. de art. 304 Cod procedură civilă dar și dezvoltarea acestuia, în sensul formulării unor critici privind modul de judecată al instanței, raportat la motivul de recurs invocat.
În cauză, recurentul nu s-a conformat dispozițiilor înscrise în art. 302 indice 1 și art. 304 Cod procedură civilă întrucât prin declarația de recurs nu a indicat vreun motiv din cele prevăzute de art. 304 Cod procedură civilă.
Simpla exprimare a nemulțumirii față de soluția pronunțată, cu solicitarea de a se face o nouă judecată, nu permite instanței de control judiciar o cenzurare a sentinței primei instanțe, urmând a se constata astfel nulitatea recursului formulat de M. V. V..
Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 306 alineat 3 Cod procedură civilă, urmează a se constata ca fiind nul recursul formulat de M. V. V. împotriva sentinței civile nr. 751 din 28.03.2012 a Tribunalului Iași pe care o va menține.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Constată nul recursul formulat de M. V. V. împotriva sentinței civile nr. 751/28.03.2012 a Tribunalului Iași, sentință pe care o menține.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică de la 24 Octombrie 2012.
Președinte, C. A. | Judecător, V. O. | Judecător, V. C.-S. |
Grefier, A. H. |
Redactat A.C.
Tehnoredactat A.H.
02 exemplare/21 Noiembrie 2012
Tribunalul Iași: C. A. M.
← Anulare act. Decizia nr. 1671/2012. Curtea de Apel IAŞI | Strămutare. Sentința nr. 31/2016. Curtea de Apel IAŞI → |
---|