Despăgubiri Legea nr.221/2009. Hotărâre din 05-03-2014, Curtea de Apel ORADEA
| Comentarii |
|
Hotărâre pronunțată de Curtea de Apel ORADEA la data de 05-03-2014 în dosarul nr. 2362/83/2013
ROMÂNIA | |
CURTEA DE APEL ORADEA | |
- Secția I civilă - | |
completul II /b-apel nr. operator de date cu caracter personal: 3159 | |
Dosar nr._ |
DECIZIA CIVILĂ NR. 131/2014-A
Ședința publică din data de 5 martie 2014
Președinte : | V. P. | - judecător |
F. T. | - judecător | |
A. B. | - grefier |
Pe rol fiind soluționarea apelului civil declarat de apelantul reclamant K. I., CNP_, cu domiciliul în Sanislău, nr. 411, județul Satu M., în contradictoriu cu intimatul pârât S. R. prin MINISTERUL FINANȚELOR PUBLICE, Cod de identificare fiscală_, cu sediul în București, sector 5, . și P. DE PE L. CURTEA DE APEL ORADEA, cu sediul în Oradea, .. 12, județul Bihor, împotriva sentinței civile nr. 2979 din 20.09.2013 pronunțată de Tribunalul Satu M. în dosar nr._, având ca obiect: despăgubiri–Legea nr.221/2009.
Ministerul Public-P. de pe lângă Curtea de Apel Oradea este reprezentat de doamna procuror V. D..
La apelul nominal făcut în ședința publică de azi nu se prezintă nimeni, părțile fiind lipsă.
Procedura este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, învederându-se instanței faptul că prezentul apel este scutit de la plata taxei judiciare de timbru și al timbrului judiciar, având în vedere natura litigiului dedus judecății, precum și faptul că la dosarul cauzei a parvenit prin Serviciul Registratură, la data de 6 decembrie 2013 întâmpinare din partea intimatului pârât, după care:
Întrebată fiind, reprezentanta Ministerului Public arată că nu mai are alte cereri de formulat sau probe de administrat, sens în care solicită cuvântul asupra prezentului apel.
Nefiind alte cereri de formulat sau probe de administrat, instanța constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul asupra apelului de față.
Reprezentanta Ministerului Public solicită respingerea apelului promovat de partea reclamantă și menținerea hotărârii atacate, pe care o apreciază ca fiind legală și temeinică, precum și constatarea prescripției extinctive a dreptului material la acțiune al părții reclamante.
CURTEA DE APEL
DELIBERÂND:
Asupra apelului civil de față, instanța reține următoarele:
Prin sentința civilă nr. 2979 din 20 septembrie 2013 pronunțată de Tribunalul Satu M. în dosar nr._, s-a admis excepția prescripției extinctive a dreptului material la acțiune al părții reclamante, excepție invocată de către pârâtul în cauză prin întâmpinare în condițiile art. 2513 din Legea nr. 287/2009 privind Codul civil, cu modificările ulterioare, și în consecință:
S-a respins acțiunea civilă înaintată de reclamantul KOKH I., CNP_, împotriva pârâtului S. R. prin MINISTERUL FINANȚELOR PUBLICE reprezentat prin DIRECȚIA GENERALĂ A FINANȚELOR PUBLICE A JUDEȚULUI SATU M., în temeiul delegației nr._/26.04.2013, având ca obiect obligarea pârâtului la plata către reclamant a sumei de 20.000 euro reprezentând daune morale solicitate în temeiul dispozițiilor art. 5 din Legea nr. 221/2009 cu modificările ulterioare.
Fără cheltuieli de judecată pentru pârât, nefiind solicitate.
S-a constatat îndeplinirea de către pârât a obligațiilor procedurale prevăzute de art. 148 din Legea nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, cu modificările ulterioare, și pe cale de consecință, inaplicabilitatea în cauză a prevederilor art. 187 alin. 1 pct. 2 lit. g) din același act normativ.
Pentru a pronunța în acest mod, instanța de fond a avut în vedere următoarele aspecte:
Tribunalul, reținând că în speță s-a invocat, în condițiile art. 247, prin raportare la prevederile art. 205 alin. 2 lit. b) din Legea nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, cu modificările ulterioare (N.C.P.C.), excepția prescripției extinctive a dreptului material la acțiune al părții reclamante, a procedat la analizarea acestui incident procedural cu prioritate, din perspectiva disp.art.5 alin.1 din Legea nr.221/2009 cu modificările ulterioare, apreciind că acesta se prezintă a constitui o împrejurare de natură să pună capăt procesului, în înțelesul art. 243 din codul de procedură civilă în vigoare (N.C.P.C.).
Fiind examinată excepția de mai sus din perspectiva dispozițiilor legale invocate instanța a reținut că potrivit disp.art.5 alin.1 din Legea nr.221/2009, „orice persoană care a suferit condamnări cu caracter politic… sau care a făcut obiectul unor măsuri administrative cu caracter politic, precum și, după decesul aceste persoane, soțul sau descendenții acesteia până la gradul al II-lea inclusiv pot solicita instanței de judecată, în termen de trei ani de la data intrării în vigoare a prezentei legi, obligarea statului la … acordarea unor despăgubiri.”
Față de data publicării în Monitorul Oficial a legii de mai sus (11.06.2009) și . acesteia în termen de trei zile de la publicare (conform dispozițiilor constituționale), nefiind prevăzută o altă dată de intrare în vigoare în cuprinsul legii sau în cuprinsul altui act normativ de modificare a acesteia, raportat la data înregistrării cererii introductive în instanță din prezenta cauză, adică după împlinirea termenului prevăzut de art. 5 din Legea nr. 221/2009, instanța a găsit întemeiată excepția invocată și în consecință a admis-o, respingând acțiunea astfel promovată.
S-a mai reținut, în plan procedural, că în urma depunerii cererii introductive în instanță de către partea reclamantă, s-a dispus de către președintele completului de judecată, în acord cu disp. art. 201 din Legea nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, cu modificările ulterioare (N.C.P.C.), comunicarea cererii principale împreună cu înscrisurile anexe, cu pârâtul în cauză, cu mențiunea pentru acesta din urmă de a indica datele de contact menționate în cuprinsul art. 148 alin. 1 teza a doua din legea de mai sus.
Cu ocazia dezbaterilor de la termenul de judecată din data de 06.09.2013, instanța de judecată a readus în discuție aspectele vizând neîndeplinirea culpabilă de către pârât a obligațiilor sale procedurale, din perspectiva normelor juridice evocate mai sus, precum și a dispozițiilor cuprinse în art. 148 alin. 1 teza a doua coroborat cu cele cuprinse în art. 205 alin. 2 lit. a) N.C.P.C. (raportat la împrejurarea că datele de contact afișate pe pagina oficială de internet nu corespund realității, fiind imposibilă contactarea pârâtului la aceste date), amânând pronunțarea inclusiv asupra oportunității aplicării unei amenzi judiciare conducătorului direcției juridice din cadrul instituției pârâte, din perspectiva dispozițiilor art. 187 alin. 1 pct 2 lit. g) N.C.P.C., reținând însă, cu ocazia pronunțării, că aceste disfuncționalități au fost remediate, prin înființarea de către Ministerul Finanțelor Publice a liniei telefonice cu nr._ pentru transmiterea materialelor printate sau scanate, precum și a adresei electronice „_” pentru transmiterea prin e-mail a acestor materiale, atribuțiile funcționarilor însărcinați cu primirea corespondenței fiind extinse cu sarcina de a înregistra actele de procedură comunicate în această modalitate de către instanțele de judecată și de a confirma acestora primirea lor, după cum rezultă din cuprinsul adresei oficiale comunicate în acest sens de către Direcția Generală Juridică din cadrul Ministerului Finanțelor Publice, prin adresa nr. 255.167/19.09.2013 de la dosar.
Împotriva acestei sentințe a formulat apel apelantul reclamant K. I.,solicitând admiterea acestuia, modificarea sentinței civile atacate, în sensul admiterii cererii de chemare în judecată, astfel cum a fost formulată, obligarea intimatului Statul Român prin Ministerul Finanțelor Publice la plata de despăgubiri morale, pentru prejudiciul moral produs urmare a măsurii administrative dispuse față de antecesorul său, ce a fost deportat și a efectuat muncă de reconstrucție în fosta URSS.
Consideră hotărârea nedreaptă arătând că a formulat cererea la fel ca celelalte persoane cărora li s-au acordat despăgubiri și a anexat actele doveditoare necesare.
În drept s-au invocat dispozițiile Legii nr. 221/2009.
Intimatul pârât a depus la dosar întâmpinare prin care a solicitat respingerea apelului și menținerea hotărârii atacate.
Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Oradea, precizându-și poziția procesuală prin reprezentantul său, cu ocazia dezbaterii pe fond a solicitat respingerea apelului declarat în cauză ca nefondat și menținerea sentinței civile atacate ca fiind legală și temeinică.
Examinând sentința atacată prin prisma motivelor de apel invocate, Curtea constată următoarele:
Corect prima instanță a reținut în cauză excepția prescripției dreptului material la acțiune, față de prevederile art. 5 alin. 1 din Legea 221/2009, fiind depășit termenul de 3 ani prevăzut de acest text, în care cererea putea fi promovată prin raportare la data intrării în vigoare a legii (14.06.2009) și data introducerii acțiunii (08.03.2013).
Neputând fi reținut așadar nici un motiv de nelegalitate sau netemeinicie la adresa hotărârii apelate, în temeiul dispozițiilor art. 480 Cod procedură civilă, va respinge ca nefondat apelul și va menține în întregime sentința apelată ca fiind legală și temeinică.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE :
Respinge ca nefondat apelul civil declarat de apelantul reclamant K. I., CNP_, cu domiciliul în Sanislău, nr. 411, județul Satu M., în contradictoriu cu intimatul pârât S. R. prin MINISTERUL FINANȚELOR PUBLICE, Cod de identificare fiscală_, cu sediul în București, sector 5, . și P. DE PE L. CURTEA DE APEL ORADEA, cu sediul în Oradea, .. 12, județul Bihor, împotriva sentinței civile nr. 2979 din 20.09.2013 pronunțată de Tribunalul Satu M., pe care o menține în întregime.
Fără cheltuieli de judecată.
DEFINITIVĂ.
Pronunțată în ședința publică din 5 martie 2014.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR GREFIER
V. P. F. T. A. B.
- judecător fond – E. R.
- redactat decizie – judecător F. T. - 19.03.2014
- dactilografiat grefier A. B. – 19.03.2014 – 5 ex.
comunicat 21.03.2014- 3 ex.
-K. I., CNP_, cu domiciliul în Sanislău, nr. 411, județul Satu M.
-S. R. prin MINISTERUL FINANȚELOR PUBLICE, Cod de identificare fiscală_, cu sediul în București, sector 5, .
-P. DE PE L. CURTEA DE APEL ORADEA, cu sediul în Oradea, .. 12, județul Bihor
| Rectificare carte funciară. Decizia nr. 449/2014. Curtea de... → |
|---|
