Rectificare carte funciară. Decizia nr. 449/2014. Curtea de Apel ORADEA
| Comentarii |
|
Decizia nr. 449/2014 pronunțată de Curtea de Apel ORADEA la data de 05-03-2014 în dosarul nr. 1372/266/2012
ROMÂNIA |
CURTEA DE APEL ORADEA |
Secția I civilă |
Număr operator de date cu caracter personal 3159 |
Dosar nr._ |
DECIZIA CIVILĂ NR. 449 /2014-R
Ședința publică din data de 05 martie 2014
Președinte: | F. T. | - judecător |
V. P. | - judecător | |
D. M. | - judecător | |
A. L. | - grefier |
Pe rol fiind soluționarea recursului civil formulat de recurenții-reclamanți: C. A., domiciliată în localitatea Negrești Oaș, ., jud. Satu M., C. M., domiciliată în localitatea Negrești Oaș, ., jud. Satu M., F. I., domiciliată în localitatea Negrești Oaș, ., jud. Satu M., P. A., domiciliată în localitatea Satu M., ., jud. Satu M., P. I., domiciliat în localitatea Negrești Oaș, ., . M., S. M., domiciliată în localitatea Negrești Oaș, ., jud. Satu M. și P. M., domiciliată în localitatea Negrești Oaș, ., jud. Satu M. în contradictoriu cu intimații – pârâți S. R. prin MINISTERUL FINANȚELOR prin Direcția Generală Regională a Finanțelor Publice Cluj N. prin Administrația Județeană a Finanțelor Publice a Județului Satu M., cu sediul în mun. Satu M., Piața Romană, nr. 3 – 5, județul Satu M. și ORAȘUL NEGREȘTI OAȘ prin Primar, împotriva deciziei civile nr. 223/.>din 08-01.2013 pronunțată de Tribunalul Satu – M. în dosar nr. unic, având ca obiect: rectificare carte funciară.
Se constată că fondul cauzei s-a dezbătut la data de 26 februarie 2014, mersul dezbaterilor și concluziile părților au fost consemnate în încheierea de ședință întocmită cu respectiva ocazie, încheiere ce face parte integrantă din prezenta hotărâre, prin care s-a amânat pronunțarea pentru astăzi.
CURTEA DE APEL,
DELIBERÂND
Asupra recursului civil de față, reține următoarele:
Prin sentința civilă nr.579/15.05.2013 pronunțată de Judecătoria Negrești Oaș în dosar nr._, s-a respins acțiunea civilă precizată și formulată de reclamanții C. M. dom. în Negrești Oaș, . jud. Satu M., F. I., dom. în Negrești Oaș ., P. A. dom. în Satu M., ., C. A., dom. în Negrești Oaș ,., P. G. dom. în Negrești Oaș . jud. Satu M. și P. I. dom. în Negrești Oaș .. . în reprezentarea proprietarilor tabulari P. G. și soția F. A. – antecesorii lor, prin avocat, în contradictoriu cu pârâta Orașul Negrești Oaș prin Primar; fără cheltuieli de judecată.
Pentru a pronunța această hotărâre instanța de fond a reținut că, inițial acțiunea reclamantelor a fost înregistrată la Judecătoria Negrești Oaș sub dosar nr._ ,dosar în care prin Sentința civilă nr. 169/2010 a fost respinsă cererea reclamantelor.
Prin Decizia Civilă nr. 651/2011-R pronunțată de Curtea de Apel Oradea a fost admis recursul reclamantelor, a fost casată Decizia civilă nr.118/. Tribunalul Satu M. prin care s-a respins apelul reclamantelor și în consecință cauza a fost trimisă în rejudecare la Judecătoria Negrești Oaș.
În rejudecare a fost înregistrat dosarul cu nr._, în care a fost pronunțată Sentința nr. 63/2012 prin care Judecătoria Negrești Oaș din nou a respins ca neîntemeiată cererea reclamantelor.
Prin Decizia civilă nr.83/. Tribunalul Satu M. s-a admis apelul reclamantelor a fost casată hotărârea nr. 63/2012, cauza fiind trimisă a doua oară în rejudecare la instanța de fond, reținându-se că nu s-a stabilit corect cadrul procesual, prezenta acțiune vizând și terenul care a făcut obiectul Legii nr.10/2001, precum și faptul că reclamantele au investit instanța și cu cererea privind constatarea nulității procesului verbal nr. 962/1972.
În cea de a doua rejudecare dosarul a fost înregistrat sub dosar nr._, iar instanța în ședința publică din 12 dec. 2012 a statuat că S. R. Ministerul Finanțelor Publice nu are calitate procesuală pasivă, terenul aparținând unității administrativ teritoriale Orașul Negrești Oaș, motiv pentru care a fost admisă excepția invocată din oficiu de instanță.
S-a mai reținut că, terenul asupra căruia reclamanții solicită rectificarea dreptului de proprietate cu repunerea în situația anterioară se află înscris în CF. 2578 Negrești Oaș nr. top.290/14 în suprafață de 1873 mp. și nr. top. 290/16 în suprafață de 258 mp.
Din CF 2578 Negrești Oaș rezultă că asupra parcelelor cu nr.top.290/14 și nr.top.290/16 proprietar asupra cotei de 387/1201 parte este S. R. în baza Decretului nr. 712/1966 conform încheierii nr.2259/1972.
Din procesul verbal nr. 962/8.05.1972 încheiat de fostul Consiliu Popular Negrești Oaș și a comunicării cu același nr. rezultă că .. 290 din CF. nr. 2578 Negrești Oaș a fot preluată de S. R. în baza Decretului 712/1966 de la antecesorii reclamanților P. G. și soția sa F., foștii proprietari de sub B.17.
Privitor la probele administrate de părți s-a reținut că pârâta a depus două lucrări de specialitate care nu au fost ordonate de instanță în cadrul acestui proces, una în domeniul topografic întocmită de ing.C. I. și un raport de evaluare care se referă și la terenul din litigiu, lucrare efectuată de ing.Kalla S..
Din cele două lucrări de specialitate extrajudiciare instanța a reținut că:
- terenul este situat în intravilanul orașului Negrești Oaș, în zona centrală fiind în suprafață de 1392 mp, nr. top 290/14 înscris în CF nr. 2578 Negrești Oaș, terenul fiind ocupat de construcții (blocul nr.9, cu curte . spații comerciale la parter, blocul nr.17 cu curte . Zonă verde (parc), neputându-se restitui în natură.
- terenul este echipat tehnic-edilitar cu rețele de apă-canal, rețele energie electrică, rețele telefonie, rețele de transport urban și rețele de transport gaze naturale.
Se concluzionează de către prima instanță că, imobilul pentru care se solicită rectificarea este în domeniul public al orașului Negrești Oaș, fiind înscris în anexa nr. 4 din HG.685/17 septembrie 2002 la poziția 366. Imobilul din litigiu a făcut obiectul Legii 10/2001 fiind depusă notificarea nr. 69/08.08.2001 prin care reclamanții au solicitat în baza art.36 din Legea 10/2001 restituirea prin acordarea de despăgubiri prin echivalent bănesc pentru imobilul teren în suprafață de 1392 mp și pentru imobilul construcție casă de locuit și anexe gospodărești situate în Negrești Oaș, . identificat în CF 2578 sub nr. top. Nou 290/18 dezmembrat din top. nr. 290/14 conform schiței plan avizată de OCPI Satu M. .
Pentru același imobil, arată prima instanță Primarul orașului, prin Dispoziția nr.161/2005, acordă măsuri reparatorii prin echivalent bănesc la valoarea corespunzătoare atât pentru teren cât și pentru construcțiile demolate. Această decizie a fost atacată de reclamanți în instanță sub dosar nr._ la Tribunalul Satu M., iar prin Sentința civilă nr.207/D/23.02.2007 s-a respins plângerea fiind menținută Dispoziția primarului ca și legală constatând că terenul solicitat este ocupat de construcții și nu poate fi reconstituit în natură, sentință menținută prin Decizia civilă nr. 148/2008-A pronunțată de Curtea de Apel Oradea.
În concluzie prima instanța a apreciat că titlul în baza căruia imobilul a fost trecut în proprietatea statului este unul valabil, indiferent că actul normativ în baza căruia s-a făcut preluarea poate fi calificat ca fiind unul abuziv, deoarece la data preluării imobilului au fost respectate toate dispozițiile legale în materie.
De asemenea instanța nu a identificat niciun motiv care să atragă nulitatea absolută a procesului verbal nr. 962/8.05.1972 încheiat de fostul Consiliu Popular Negrești Oaș, astfel că înscrierile în CF 2578 Negrești Oaș asupra parcelelor cu nr.top.290/14 și nr.top.290/16, asupra cotei de 387/1201 parte proprietar S. R. în baza Decretului nr.712/1966 conform încheierii nr.2259/1972, au fost făcute în conformitate cu actele normative în vigoare la acea vreme „tempus regit actum”, motiv pentru care instanța a constatat că în cauză operează dispozițiile art.37 alin.1 din Legea nr.7/1996 (republicată și actualizată la data de 02.05.2013).
Față de cele ce preced instanța a respins ca neîntemeiată cererea reclamanților, nefiind acordate cheltuieli de judecată.
Împotriva acestei sentințe au declarat apel în termenul legal apelanții-reclamanți C. M., C. A., F. I., P. A., P. M., S. M. și P. I., solicitând admiterea acestuia și schimbarea hotărârii atacate în sensul admiterii cererii de rectificare CF, astfel cum a fost formulată, cu obligarea pârâtului la plata cheltuielilor de judecată din toate instanțele.
Prin decizia civilă nr. 223/.>din 08-01.2013 pronunțată de Tribunalul Satu – M. s-a respins apelul civil declarat de apelanții-reclamanți: C. A., CIClO M., F. I., P. A., P. lOAN, S. M. și P. M., împotriva Sentinței civile nr.579/15.05.2013 pronunțată de Judecătoria Negrești Oaș în dosar nr._, în contradictoriu cu intimații-pârâți: S. R. prin MINISTERUL FINANȚELOR prin Direcția Generală Regională a Finanțelor Publice Cluj N. prin Administrația Județeană a Finanțelor Publice a Județului Satu M. și ORAȘUL NEGREȘTI OAȘ prin Primar, având ca obiect rectificare carte funciară.
A fost respinsă excepția lipsei calității procesuale pasive a intimatului - pârât S. R. prin MINISTERUL FINANȚELOR prin Direcția Generală Regională a Finanțelor Publice Cluj N. prin Administrația Județeană a Finanțelor Publice a Județului Satu M.,
Fără cheltuieli de judecată.
Pentru a pronunța astfel, instanța de apel a avut în vedere următoarele considerente:
Potrivit motivelor de fapt și de drept susținute de către apelanți pe parcursul derulării judecății cauzei, înregistrată inițial în dosar nr._, reluate consecvent și în motivele prezentului apel, acțiunea în rectificare de carte funciară inițiată se întemeiază pe disp.art.34 pct.1 din DL 115/1938 constând în nevalabilitatea titlului statului, întabulat în CF nr.2578 cu nr.top 290/14 și 290/16 cu titlu juridic „bun părăsit” – Decretul 712/1966 conform înscrierii de sub B.17 .
În temeiul acestui act normativ, care reglementa modalitatea de trecere a unor bunuri părăsite sau abandonate în proprietatea statului, s-a întocmit procesul verbal nr.962/8 mai 1972 și, respectiv la 15 martie 1972 de către Consiliul Popular al orașului Negrești Oaș prin care s-a constatat situația juridică a bunului, imobil înscris în CF 2578 cu nr.top 298, proprietatea tabulară a lui P. G. și soția F. A..
Prin urmare, pentru a ne situa în ipoteza acțiunii în rectificare cuprinsă la art.34 pct.1 din D.115/1938, preluată și de Lg.7/1996, trebuie analizată legalitatea operațiunii juridice de întabulare raportat la normele în vigoare de la vremea respectivă.
Apelanții consideră că statul a devenit proprietar tabular în baza procesului verbal încheiat cu ocazia încadrării imobilului în categoria celor „părăsite” sau „abandonate”, or, chiar în cuprinsul înscrierilor de sub B.17 din CF 2578 Negrești Oaș se arată în mod expres că întabularea se realizează în baza Decretului nr.712/1966, modul de dobândire al proprietății l-a constituit legea, adică actul normativ care a prevăzut procedura de preluare a bunului aflat sub incidența acestuia.
În aceste condiții, raportat la procedura instituită prin D.218/1960, modificat prin Decr.nr.712/1966 nu se poate reține lipsa sau nevalabilitatea actului de înscriere a statului în cartea funciară, întrucât operațiunea juridică de identificare a bunului preluat de stat era în acord cu procedura instituită legal în baza celor două decrete, iar temeiul preluării s-a raportat la normele de drept aplicabile în cauză la momentul respectiv.
Astfel, în situația succesiunii în timp a mai multor acte normative, momentul anulării actului, adică al producerii efectelor nulității trebuie distins de momentul în raport cu care se apreciază existența cauzei de nulitate. Ambele cazuri trebuie rezolvate potrivit regulii tempus regit actum: cauza de nulitate este reglementată de legea în vigoare în momentul încheierii/întocmirii actului juridic civil, în vreme ce efectele nulității sunt determinate de legea în vigoare în momentul anulării efective.
În consecință, din cele prezentate anterior rezultă că au fost respectate dispozițiile legale în materie, de la data întabulării și efectuarea înscrierii din Cartea Funciară nr.2578 Negrești Oaș, de sub B.17, prin încheierea nr.2259 din 10 august 1972, astfel că nu poate fi reținută ipoteza textului de lege evocat în sensul rectificării cărții funciare și restabilirea drepturilor tabulare în folosul moștenitorilor proprietarului tabular.
Pe lângă nevalabilitatea actului juridic pe care s-a întemeiat înscrierea, cu referire aici la cele două procese verbale întocmite în executarea D.712/1966, apelanții critică în sine actul normativ din perspectiva normelor constituționale de la 1965 și a disp.art.481 Cod civil, dar și a jurisprudenței europene și a celei interne existentă în materia preluării abuzive a bunurilor de către S. R..
Aceste argumente justificate de altfel nu pot fi analizate într-o procedură de drept comun, atâta vreme cât pentru aceeași categoria de bunuri preluate abuziv de stat legiuitorul a edictat legile speciale de reparație.
Apelanții sunt titularii unui drept de creanță, pentru același bun, confirmat definitiv prin decizia civilă nr.148/2008-A a Curții de Apel Oradea – hotărâre recurată la Înalta Curte de Casație și Justiție, si suspendată până la finalizarea prezentei cauze, iar în demersul inițiat pe tărâmul Lg.10/2001, apelanții au obținut Dispoziția nr.161/2005 de acordare a măsurilor reparatorii în echivalent pentru imobilul preluat în mod abuziv de stat, înscris în CF 2578 sub nr. top nou 290/18 dezmembrat din nr.top 290/14, despăgubiri care vizează atât terenul ocupat în prezent de construcții, cât și construcția – casă de locuit cu anexe gospodărești (f.2-3 – dos.nr.3188/2005).
În aceste condiții, când o procedură specială este finalizată definitiv, se pune problema dacă pentru același drept de proprietate, asupra aceluiași bun se poate iniția în paralel și acțiunea de drept comun. Apelanții au menținut printr-un paralelism juridic pe rolul instanțelor ambele cereri, atât în rectificare de carte funciară, cât și de contestare a Dispoziției nr.161/2005 emisă în aplicarea Lg.10/2001.
Concursul dintre legea specială și legea generală se rezolvă în favoarea legii speciale, conform principiului specialia generalibus derogant, chiar dacă acesta nu este prevăzut în mod expres în legea specială, interpretare care s-a dat prin recursul în interesul legii, soluționat de Înalta Curte de Casație și Justiție prin Decizia nr.33/09.06.2008 –Secțiile Unite și care este obligatorie pentru instanțe în temeiul art. 330 ind.7 alin. 4 C.pr.civ., obligativitate care nu poate fi înlăturată în cauză chiar dacă în decizia de casare a Curții se solicita instanțelor in rejudecare sa analizeze cererea numai pe temeiul dreptului comun si nu prin raportare la legile speciale.
Ineficiența procedurilor efective de restituire, invocate de apelanți față de mecanismul de funcționare a Fondului „Proprietatea”, de asemenea, nu poate constitui motiv de analiză și constatare a nevalabilității titlului statului, cu ocazia întabulării în cartea funciară. De altfel, după pronunțarea Hotărârii – Pilot „A. ș.a.” c/a României – din octombrie 2010, s-a adoptat noua procedură de finalizare a restituirilor bunurilor preluate abuziv de stat prin Lg.165/2013, acceptată cel puțin până la acest moment de Curtea Europeană, care nu a mai condamnat România pe acest subiect al retrocedărilor.
În considerarea celor evocate, apelul declarat în cauză este nefondat, atât în privința verificării legalității operațiunilor de întabulare cât și a titlului statului, astfel că, în baza art.296 Cod proc.civ., art.34 pct.1 din DL 115/1938, tribunalul a respins calea de atac exercitată, păstrând în tot hotărârea primei instanțe.
Referitor la excepția susținută de S. R. prin MINISTERUL FINANȚELOR prin reprezentant legal este de observat că acesta are calitate procesuală fiind proprietarul tabular al bunului preluat în temeiul unui act normativ edictat de puterea legiuitoare care aparține tot Statului, apoi prin efectul întabulării orice modificare a drepturilor se realizează numai împotriva aceluia care este înscris ca titular al dreptului asupra căruia, se solicită sau urmează a se face înscrierea, conform art.893 din Noul Cod Civil. În consecință, în temeiul art.137 C.pr,civ. (de la 1865) independent de motivele invocate de intimat sub aspectul excepției și care sunt străine de cauză, față de înscrierile evidente din cartea funciară, a fost respinsă ca nefondată excepția lipsei calității procesuale pasive.
Fără cheltuieli de judecată, nefiind solicitate.
Împotriva acestei hotărâri au declarat recurs reclamanții C. M., C. A., F. I., P. A., P. M., Schiester M. și P. I., solicitând admiterea recursului, schimbarea deciziei și modificarea sentinței în sensul admiterii acțiunii în rectificare CF.
În dezvoltarea motivelor de recurs recurenții au criticat hotărârea pentru nelegalitate arătând că soluția instanței este rezultatul aplicării eronate a normelor legale în materie și totodată contrară legii prin distorsionarea temeiului de drept invocat în susținerea cererii și cu nerespectarea îndrumarului Curții de Apel Oradea în primul ciclu procesual.
Privind nelegalitatea înscrierilor care au stat la baza transcrierii dreptului de proprietate în favoarea Statului R. operată în CF 2578 Negrești Oaș, sub B.17, respectiv procesul - verbal nr. 962/15 martie 1972 al fostului Consiliu Popular al Orașului Negrești Oaș, arată că un proces - verbal întocmit tocmai de beneficiarul în favoarea căruia s-a intabulat ilegal dreptul, nu este un mod de dobândire al proprietății, chiar dacă face trimitere la D. nr. 712/66 și Legea nr. 18/1968.
Mai mult, arată că procedura de expropriere nu se rezumă la emiterea unei adrese către serviciul de carte funciară, însoțită de procesul - verbal amintit.
Astfel, subliniază că procesul - verbal 962/1972 nu poate constitui un act apt de dobândire al proprietății, astfel cum reține instanța de apel.
În concluzie, un simplu proces - verbal nu putea și nu poate reprezenta un titlu translativ sau constitutiv de drept de proprietate și nu putea să transfere în mod legal și valabil proprietatea de la adevăratul proprietar la altul, fără consimțământul acesteia.
În ceea ce privește nevalabilitatea titlului statului, arată că imobilul grădină și casă, ce a aparținut antecesorilor recurenților a trecut în posesia statului în baza D.nr.712/1966, prin care s-a stabilit că se încadrează în prevederile art. III din D.nr.218/1960 și se află în posesia unei organizații socialista de la data intrării în posesia statului.
Potrivit art. III din D.nr.218/1960 dreptul la orice acțiune având ca obiect restituirea în natură sau prin echivalent, a unui bun intrat înainte de publicarea decretului în posesia statului în aceea a unei organizații obștești, chiar fără titlu se prescrie prin 2 ani socotiți de la data când a avut loc .>
Subliniază că, acest decret statuează asupra unor împrejurări ce s-au petrecut înainte de apariția sa, deci retroactivează, iar pe de altă parte consfințește împiedicarea accesului la justiție a celui deposedat,punând pe posesor la adăpostul oricărei acțiuni, având ca obiect restituirea bunului intrat fără titlu deci chiar prin abuz în posesia sa, înainte de data intrării în vigoare a actului normativ.
Arată în continuare că, în literatura de specialitate și practica judiciară s-au statuat următoarele:
- nu i se conferă statului titlu de proprietate conform art. 645 Cod civil, deoarece statul, intrând în stăpânirea imobilului fără titlu și în mod abuziv, nu a exercitat o posesie utilă în spiritul art. 1846-1847 Cod civil.
- decretul 712/1966 reprezintă o dovadă că nici măcar legiuitorul din acea epocă nu a crezut în legalitatea D.218/1960 și, încălcând și mai flagrant principiile de drept și prevederile constituționale,consfințește abuzul început prin D. 218/1960.
- S. nu a dobândit legal dreptul de proprietate în baza D.nr.218/1960 și a D. 712/1966, dat fiind că se bazează pe o posesie fondată și conservată prin violență în sensul prevăzut de art. 1851 Cod civil, care nu poate fi caracterizată ca netulburată în condițiile art. 1847 din același cod
- S. nu are deci titlu valabil pentru partea din imobil preluată în baza D. 218/1960 și 712/1966, deoarece nu s-au respectat reglementările constituțiilor din 1952 și 1965 cu privire la proprietate, ele contravenind dispozițiilor art. 481 Cod civil
- decretele 218/1960 și 712/1966 au încălcat Constituția atunci în vigoare, legile organice și tratatele internaționale la care România aderase, astfel că nu au constituit un titlu legal de proprietate în sensul art. 645 Cod civil;
- între ipotezele în care un imobil a fost preluat se către stat fără titlu valabil se numără situația când imobilul a fost preluat în baza unui titlu – act administrativ, act juridic civil, fapt juridic stricto-sensu – dar cu încălcarea dispozițiilor legale atunci în vigoare, pe care titlul respectiv trebuia să le respecte; precum și situația în care imobilul a fost preluat printr-un titlu emis în temeiul și în conformitate cu un act normativ în vigoare, dar acest act normativ era contrar constituției sub imperiul căreia fusese adoptat.
- CEDO constată în cauză similară că,potrivit jurisprudenței Înaltei Curți de Casație și Justiție, S. R. nu putea invoca decretele 218/1960și L.12/1966 pentru a valida transferul unui drept de proprietate.
- Prin hotărârea din 13 iulie 1993 Înalta Curte de Casație și Justiție a declarat neconstituțional D. 712/1966.
În ceea ce privește cauza aflată sub D._ arată că în prezent acest dosar se află suspendat la Înalta Curte de Casație și Justiție până la soluționarea irevocabilă a prezentului litigiu, plângerea nefiind soluționată definitiv și irevocabil.
Subliniază că, în măsura în care se va dispune rectificarea CF și restabilirea situației anterioare se va renunța la acțiunea în despăgubiri îndreptată contra statului, urmând să reglementeze situația juridică, intrând în negocieri cu deținătorii actuali ai spațiilor comerciale și bancare aflate pe teren, neavând nici o pretenție de la proprietarii apartamentelor aflate deasupra acestor spații.
În spețe similare s-a apreciat, inclusiv de către Curtea de Apel Oradea, că obținerea despăgubirilor în cadrul procedurii urmate în baza legilor speciale reparatorii nu este de natură a influența soluția din prezentul dosar, câtă vreme acele despăgubiri nu au fost încasate, iar dispoziția emisă de primar ar rămâne fără efect urmare a admiterii acțiunii în rectificare.
De asemenea într-o multitudine de spețe îndreptate împotriva României, CEDO a statuat că Fondul Proprietatea nu reprezintă o cale susceptibilă să conducă la o despăgubire efectivă a persoanelor îndreptățite.
În drept au fost invocate dispozițiilor art. 312 și art. 304 pct. 9 Cod procedură civilă.
Prin întâmpinarea depusă la dosar de către S. R. s-a solicitat în principal admiterea excepției lipsei calității procesuale pasive a Statului R. reprezentat de Ministerul Finanțelor Publice București, iar în subsidiar s-a solicitat respingerea recursului ca nefondat.
La dosarul cauzei a depus întâmpinare și intimatul Primăria Negrești Oaș, solicitând respingerea recursului ca nefondat.
Examinând recursul declarat, prin prisma criticilor invocate, instanța constată următoarele:
Prin cererea cu care au sesizat instanța, reclamanții au solicitat a se dispune rectificarea dreptului de proprietate înscris în CF 2578 Negrești Oaș cu nr.top. 290/14 și 290/16, înscris în favoarea pârâtului S. R. sub B.17 și să se dispună restabilirea situației anterioare de CF.
Într-un prim ciclu procesual acțiunea a fost respinsă, reținându-se că acțiunea în rectificare întemeiată pe prevederile art. 34 din Decretul –lege nr. 115/1938 este accesorie unei acțiuni de fond având ca obiect constatarea nevalabilității titlului, a înscrierii de CF, etc., în speță nefiind constatată nulitatea titlului în temeiul căruia s-a săvârșit înscrierea de CF, aspect față de care s-a conchis că cererea de rectificare nu are temei.
Curtea de Apel Oradea, admițând recursul reclamanților prin decizia civilă nr. 651/R/2011 a dispus casarea cu trimitere spre rejudecare reținându-se în considerentele deciziei de casare în primul rând că se impunea stabilirea stării de fapt reale a imobilelor în litigiu, sub aspectul identificării topografice (extravilan, intravilan) și a folosinței exercitate asupra acestora.
Potrivit lucrărilor de expertize extrajudiciare depuse la dosar în rejudecare, terenul în litigiu este situat în intravilanul orașului Negrești Oaș, zonă centrală, fiind ocupat de construcții (blocul nr. 9, cu curte și cu spații comerciale la parter, blocul nr. 17 cu curte), trotuare, alei, zona verde (parc), terenul fiind ocupat tehnic edilitar cu rețele de apă-canal, rețele energie electrică, rețele de telefonie, rețele de transport urban și rețele de transport gaze naturale.
Deși reclamanții și-au intitulat acțiunea ca fiind în rectificare de CF, scopul direct urmărit prin promovarea acesteia este acela de a obține, restituirea în natură a imobilului, așa încât în mod corect, instanța de apel a analizat admisibilitatea cererii prin raportare la Decizia 33/2008 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție,în recurs în interesul legii, în legătură cu acțiunile întemeiate pe dispozițiile dreptului comun, având ca obiect revendicarea imobilelor preluate abuziv în perioada 6 martie 1945 – 22 decembrie 1989, formulate după . legii.
Potrivit acestei decizii concursul dintre legea specială și legea generală, se rezolvă în favoarea legii speciale, conform principiului specialia generalibus derogant, chiar dacă acesta nu este prevăzut expres în legea specială, iar în cazul în care sunt sesizate neconcordanțe între legea specială, respectiv Legea 10/2001 și Convenția Europeană a Drepturilor Omului, aceasta din urmă are prioritate. Această prioritate poate fi dată în cadrul unei acțiuni în revendicare, întemeiată pe dreptul comun, în măsura în care acest fel nu s-ar aduce atingere unui alt drept de proprietate ori securității raporturilor juridice.
Prin urmare, cum în speță în ipoteza admiterii acțiunii în rectificare cu consecința restabilirii situației anterioare s-ar aduce atingere securității raporturilor juridice, imobilul fiind destinat utilității publice, după cum s-a arătat, în concordanță cu decizia în interesul legii anterior menționată, obligatorie pentru instanță potrivit art. 3307 alin. 4 Cod procedură civilă, se constată a fi inadmisibilă acțiunea în rectificare întemeiată pe dispozițiilor dreptului comun, aspect corect reținut de instanța de apel, astfel că, criticile invocate de recurenți cu privire la nelegalitatea înscrierilor respectiv cu privire la nevalabilitatea titlului statului nu vor fi analizate.
În ceea ce privește critica prin care se susține faptul că instanțele nu au respectat îndrumările deciziei de casare, este de precizat că, într-adevăr în cuprinsul acestei decizii se arată că, în condițiile în care reclamanții și-au întemeiat pretențiile pe dispozițiile art. 34 din D.-L. nr. 115/1938, instanțele aveau posibilitatea de a verifica valabilitatea sau nevalabilitea titlului în cadrul prezentei cereri, fără a fi necesară promovarea prealabilă a unei alte acțiuni cu acest obiect, însă această îndrumare a avut în vedere situația în care urmare a stabilirii stării de fapt reale a imobilului se contata că acesta este liber și poate fi restituit fără a se afecta dreptul unui terț sau securității raporturilor juridice.
Ori, cum la momentul judecării recursului soluționat prin decizia civilă nr. 651/R/2011, situația juridică a imobilului nu era cunoscută, acesta fiind de altfel motivul principal al casării cu trimitere, nu li se poate imputa instanțelor faptul că nu s-au conformat îndrumărilor cuprinse în decizia de casare, așa încât critica va fi înlăturată.
Apărarea invocată de intimatul Statul Român prin Ministerul Finanțelor Publice București referitor la excepția lipsei calității procesuale pasive va fi înlăturată în condițiile în care în faza procesuală a apelului s-a respins excepția invocată în acest sens, intimatul nedeclarând recurs cu privire la această dispoziție, care a devenit în acest fel irevocabilă, excepția nemaiputând fi reiterată în actuala fază procesuală.
Față de cele ce preced, neputând fi reținut nici un motiv de nelegalitate ori netemeinicie la adresa hotărârii recurate în temeiul dispozițiilor art. 312 alin. 1 și 2 Cod procedură civilă se va respinge recursul ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
RESPINGE ca nefondat recursul civil declarat de recurenții-reclamanți: C. A., domiciliată în localitatea Negrești Oaș, ., jud. Satu M., C. M., domiciliată în localitatea Negrești Oaș, ., jud. Satu M., F. I., domiciliată în localitatea Negrești Oaș, ., jud. Satu M., P. A., domiciliată în localitatea Satu M., ., jud. Satu M., P. I., domiciliat în localitatea Negrești Oaș, ., . M., S. M., domiciliată în localitatea Negrești Oaș, ., jud. Satu M. și P. M., domiciliată în localitatea Negrești Oaș, ., jud. Satu M. în contradictoriu cu intimații – pârâți S. R. prin MINISTERUL FINANȚELOR prin Direcția Generală Regională a Finanțelor Publice Cluj N. prin Administrația Județeană a Finanțelor Publice a Județului Satu M., cu sediul în mun. Satu M., Piața Romană, nr. 3 – 5, județul Satu M. și ORAȘUL NEGREȘTI OAȘ prin Primar, împotriva deciziei civile nr. 223/.>din 08.01.2013 pronunțată de Tribunalul Satu – M., pe care o menține în întregime.
Fără cheltuieli de judecată.
I R E V O C A B I L Ă.
Pronunțată în ședința publică din data de 05 martie 2014.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR, GREFIER,
F. T. V. P. D. M. A. L.
Judecător fond: O. C.
Judecători apel :I. M. C./E. R.
redactat: judecător: D. M.
tehnoredactat: A. L.
2 exemplare/ 31 martie 2014
| ← Despăgubiri Legea nr.221/2009. Hotărâre din 05-03-2014,... | Despăgubiri Legea nr.221/2009. Hotărâre din 05-03-2014,... → |
|---|
