Anulare act. Decizia nr. 140/2015. Curtea de Apel PLOIEŞTI
Comentarii |
|
Decizia nr. 140/2015 pronunțată de Curtea de Apel PLOIEŞTI la data de 12-02-2015 în dosarul nr. 230/304/2013***
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PLOIEȘTI
SECȚIA I CIVILĂ
Dosar nr._
DECIZIA Nr. 140
Ședința publică din data de 12 februarie 2015
Președinte – M. P.
Judecători - A.-M. R.
- C.-M. M.
Grefier - C. G.-A.
Pe rol fiind judecarea recursului declarat de reclamanta . București, cu sediul procesual ales la SCA M. & ASOCIAȚII – București, Calea Plevnei nr. 141, ., sector 6 împotriva deciziei civile nr. 318 din 18 septembrie 2014 pronunțată de Tribunalul Dâmbovița, în contradictoriu cu pârâții . cu sediul în . și . C. cu sediul în C., ., jud. D..
La apelul nominal făcut în ședință publică au răspuns: recurenta reclamantă ., prin avocat G. I. din Baroul București, în baza împuternicirii avocațiale aflată la fila 55 dosar, intimații pârâți . C., prin avocat G. C. din Baroul D., în baza împuternicirii avocațiale aflată la fila 36 dosar și intimata pârâtă ., prin avocat Mihăloiu B. din Baroul D., în baza împuternicirii avocațiale aflată la fila 53 dosar.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de grefierul de ședință, care învederează instanței că dosarul este la primul termen de judecată, recursul a fost timbrat cu 1670 lei potrivit foii de vărsământ nr._/05.11.2014, anulată și atașată la fila 13 dosar și timbru judiciar de 5,00 lei.
S-a mai învederat că prin intermediul Serviciului registratură s-au depus la dosar de intimata pârâtă . concluzii scrise înregistrate la nr. 2387/05.02.2015 și, de asemenea, concluzii scrise formulate de . C., înregistrate la nr. 2319 și 2373/2015.
Părțile pe rând, prin apărători, arată că nu au alte cereri, solicită cuvântul în fond.
Curtea, constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în fond.
Avocat G. I., pentru recurenta reclamantă, solicită admiterea recursului, modificarea hotărârilor pronunțate în cauză, admiterea apelului, schimbarea sentinței și admiterea cererii, astfel cum a fost formulată.
Solicită cheltuieli de judecată.
Arată că a invocat 2 motive de recurs, primul dintre acestea întemeiat pe disp. art. 304 pct. 8 Cod procedură civilă, dat fiind că instanța de apel a schimbat înțelesul lămurit al procesului verbal, a încălcat autoritatea de lucru judecat a deciziei pronunțată de Tribunalul D..
Astfel, a solicitat a se constata că Tribunalul Dâmbovița a încălcat puterea lucrului judecat a deciziei civile nr. 36/30.01.2013 atunci când a schimbat înțelesul procesului verbal din 06.01.2012, astfel că hotărârea atacată este vădit nelegală.
Al doilea motiv de recurs vizează împrejurarea că hotărârea este lipsită de temei legal, fiind dată cu încălcarea sau aplicarea greșită a legii, motivul de recurs prevăzut de art. 304 pct. 9 C.proc.civ., în sensul că actul atacat se sprijină pe o cauză ilicită, fiind rezultatul manevrelor dolosive și conivența frauduloasă ale intimatelor, scopul fiind înlăturarea societății C. de la licitație.
A arătat că toate argumentele instanței de apel sunt lipsite de temei legal iar o astfel de interpretare contravine instituției licitației, că nu există text de lege care să permită deschiderea selectivă a ofertelor.
Referitor la al treilea argument, în sensul că ar fi trebuit să redepună oferta, solicită a se avea în vedere că nu există dispoziție legală în acest sens.
Solicită admiterea recursului astfel cum a fost formulat, în sensul de a se constata că oferta recurentei nu a fost analizată.
Solicită cheltuieli de judecată reprezentând taxa judiciară de timbru pentru toate fazele procesuale.
Avocat Mihăloiu B., pentru intimata pârâtă ., solicită respingerea recursului ca nefondat.
Arată că în recursul declarat nu sunt critici de nelegalitate ci doar de netemeinicie, ce nu se regăsesc în disp. art. 304 Cod procedură civilă.
Referitor la motivele de nelegalitate, arată că recursul nu este fondat. Recurenta critică motivarea instanței de apel, cu privire la inexistența unei cauze ilicite, întemeiată pe o convenție a pârâtelor, fără însă a se face vreo referire concretă la încălcarea vreunei norme legale.
Arată că licitația organizată a fost respectată prin îndeplinirea formalităților de publicitate, Caietul de sarcini nu prevede preluarea ofertei și chemarea din nou la o altă la licitație, iar recurenta nu s-a mai înscris la licitația din 27 ianuarie.
Învederează în continuare că motivele de recurs invocate reprezintă o modificare vădită a celor susținute prin acțiunea introductivă.
Solicită respingerea recursului ca nefondat. Cu cheltuieli de judecată reprezentând onorariul de avocat.
Avocat G. C., pentru intimata . C., solicită respingerea recursului ca nefondat, arătând că motivele de recurs se bazează pe aspecte de netemeinicie și nu de nelegalitate.
Solicită a se avea în vedere că în mod corect Tribunalul D. a constatat că în cauză a fost organizată o nouă licitație, care nu presupunea menținerea ofertelor din 6 ianuarie 2012, astfel că este legal procesul verbal încheiat atât pentru licitația organizată în data de 6 ianuarie cât și pentru cel din 27 ianuarie 2012.
Referitor la atragerea a cât mai mulți ofertanți, procedura s-a realizat în mod legal, organizarea licitației din 27.01.2012 a fost adusa la cunoștința publica, atât prin publicarea anunțului in Monitorul Oficial, cât si . recurenta nu s-a prezentat la licitație, iar legea prevede că pentru o nouă licitație se depun noi oferte.
Solicită respingerea recursului ca nefondat. Cheltuielile de judecată le va solicita pe cale separată.
CURTEA
Prin cererea înregistrată la Judecătoria S., județul D., sub nr._ la data de 31.01.2013, reclamanta . solicitat instanței în contradictoriu cu pârâtele . și . C., ca prin hotărârea ce se va pronunța să se constate nulitatea absolută a procedurii de licitație pentru concesionarea suprafeței de 215 ha teren arabil, proprietate privată a comunei Drăni, consemnată în procesul verbal din 27.01.2012, precum și a contractului de concesiune încheiat între pârâte, în urma procedurii menționate, având ca obiect cele 215 ha teren arabil, proprietate privată a comunei D. .
In motivarea cererii, reclamanta a arătat că, încă din anul 2009 . manifestat intenția și a derulat o procedură de concesionare pentru suprafața de 215 ha teren din izlazul comunal, cu motivarea că dorește să atragă fonduri pentru investiții în infrastructură, Primăria D., făcând o ofertă publică în vederea încheierii unui contract de concesiune pentru acest teren, in baza unui caiet de sarcini prin care se stabileau condițiile de participare și finalizarea procedurii.
S-a mai arătat, în cuprinsul cererii, că întreaga procedură nu a dus decât la favorizarea pârâtei . C., titulara contractului de concesiune ,întrucât comisia constituită la acea dată în cadrul procedurii a dispus în mod nelegal anularea procedurii prin procesul verbal al ședinței de deschidere nr .183/14.01.2010. Reclamanta a contestat această procedură, însă procedura a fost reluată, favorizându-se astfel pârâta . C. .
Prin sentința civilă nr. 466/14.04.2011 a Judecătoriei S., s-a dispus anularea procesului verbal nr. 183/14.01.2010, reluarea procedurii de licitație ,în condițiile stabilite în caietul de sarcini, iar capătul de cerere având ca obiect anulare contrat concesiune nr .1064/30.03.2010 a fost disjuns.
In urma acestei soluții, . un nou termen pentru derularea licitației la data de 06.01.2012, dată la care, prin procesul verbal nr 61, s-a anulat procedura de licitație, pe considerentul că există un impediment legal, respectiv faptul că dosarul_ (în care se s-a solicitat constatarea nulității absolute a contractului de concesiune nr. 1064/30.03.2010 ) nu se soluționase, iar contractul de concesiune era în ființă.
Reclamanta a învederat că măsura anulării procedurii de licitație prin procesul verbal încheiat la data de 06.01.2012 este un vădit abuz al Primăriei comunei D., abuz care a fost sancționat, de altfel, prin sentința civilă nr. 923 /Ol .06.2012 pronunțată de Judecătoria S. .
A susținut, de asemenea reclamanta că anularea licitației prin procesul verbal încheiat la data de 06.01.2012, privea faptul că . nu este de acord cu rezilierea contractului nr. 1064/30.03.2010, iar existența acestuia împiedică finalizarea procedurii a cărei reluare fusese dispusă de către instanță și încheierea unui nou contract. Cu o vădită rea-credință cele două pârâte au ascuns reclamantei voința reala de reziliere a vechiului contract și inițierea unei noi proceduri, creând aparența anulării procedurii cu a cărei contestare reclamanta afirmă că era ocupată în fața instanței.
Reclamanta a învederat că, practic cât timp la data de 06.01.2012 i se comunicase refuzul pârâtelor de a rezilia de comun acord vechiul contract de concesiune încheiat între aceștia și anularea procedurii, era evident că un nou termen pentru licitație nu putea fi fixat decât eventual după anularea procesului-verbal de anulare a procedurii din 06.01.2012 și constatarea nulității vechiului contract în instanță. Astfel, pârâtele nu au urmărit decât crearea acestei aparențe cu privire la procedură și comunicarea unor date false.
Potrivit susținerilor reclamantei din cuprinsul cererii de chemare în judecată, în realitate, conform adresei nr. 4/06.01.2012 a . și a convenției nr. 75 din 06.01.2012 pârâtele conveniseră deja rezilierea vechiului contract de concesiune fiind conștiente că, constatarea nulității absolute a acestuia este doar o chestiune de timp .
Reclamanta a învederat că anularea procedurii prin procesul-verbal din data de 06.01.2012 a fost tăcută în mod abuziv și a existat o conivență între pârâte ca, prin operațiunile anterior menționate, să favorizeze . D. încheind cu forță juridică, în lipsa unei consultări sau aprobări a organului deliberativ la nivel local. Cât timp motivul pentru care a fost anulată procedura la data de 06.01.2012 și ulterior s-a inițiat o nouă procedură a fost unul ilicit, reclamanta a solicitat nulitatea absolută a actelor încheiate în realizarea acestei rezoluții, fiind încălcate de asemenea dispozițiile sentinței civile nr. 466/14.04.2011 ale Judecătoriei S. care a dispus reluarea proceduri.
În drept, cererea a fost întemeiată pe dispozițiile art. 1236 și urm C civ și principiile de drept care guvernează efectele nulității.
În dovedirea cererii, reclamanta a solicitat proba cu înscrisuri și proba ci interogatoriul pârâților, probe încuviințate de instanță.
Cererea de chemare în judecată a fost legal timbrată, fiind anexată la dosarul cauzei dovada achitării taxei de timbru de 3327 lei și timbru judiciar.
Pârâta . C. printr-o cerere depusă la dosarul cauzei a invocat excepția lipsei de interes a reclamantei în promovarea acțiunii, iar pe fond a solicitat respingerea acțiunii ca neîntemeiată învederând, in esența ca urmare rezilierii, de comun acord a contractului de concesiune încheiat in anul 2010 a fost continuata procedura de licitație a fost publicat in Monitorul Oficial noul termen al licitației si aceasta a fost organizată la data de 27.01.2012 . S-a arătat, de asemenea, ca reclamanta nu a participat la licitație si nu are interes in promovarea acțiunii si nu a arătat in niciun mod care sunt aspectele care duc la anularea procedurii din 27.01.2012.
Prin încheierea de ședință din data de 28.03.2013 a fost respinsă cererea de suspendare a cauzei în baza art. 244 C.pc formulată de către reclamantă și excepția lipsei de interes a reclamantei invocată de pârâta .."
La dosarul cauzei au fost depuse următoarele înscrisuri: procesul verbal nr. 622 din 27.01.2012., sentința civilă nr. 466 din 14.04.2011 a Judecătoriei S., decizia civilă nr. 478 din 26.10.2011, sentința civilă nr. 923 din 01.06.2012 a Judecătoriei S., apelurile declarat de . hotărâri, decizia nr. 36 din 30.01.2013 a Tribunalului D., adresa nr. 2 din 05.01.2012 emisă de pârâta . C. către Primăria D., contractul de concesiune nr. 1064 din 30.03.2012, adresa nr. 4 din 06.01.2012 emisă de pârâta . către Primăria D., convenția nr. 65 din 06.01.2012 de reziliere a contractului de concesiune nr. 1064 din 30.03.2010, procesul verbal nr. 61 din 06.01.2012, adresa nr. 78 din 06.01.2012 emisă de Primăria D. către Monitorul Oficial al României, caiet de sarcini, raport comisie de licitație nbr. 639 din 30.01.2012, adresa nr. 752 din 16.02.2012 emisă de UAT . de reclamantă impotriva deciziei nr. 36 din 30.01.2013 a Tribunalului D., contractul de concesiune nr. 805 din 24.02.2012, extras Monitorul Oficial al României nr. 5 din 10.01.2012, anunț organizare licitație pentru data de 27.01.2012 emis de . sarcini pentru licitația din 27.01.2012, dispoziția nr. 4 privind comisia de licitație, raport comisia de licitație, extras din cotidianul " Adevărul ", certificat de grefa nr._ eliberat de Curtea de Apel C. .
A fost administrată proba cu interogatoriile pârâților, care au fost atașate la dosarul cauzei.
In ședința publică din data de 31.05.2013 . depus o cerere arătând ca nu se solicită modificarea acțiunii în sensul dispozițiilor art 132 C.p.c ci reprezintă doar o precizare față de decizia pronunțată de Curtea de Apel C. invocând faptul că, la licitația din data de 27.01.2012 nu a fost deschisă și oferta sa.
În urma administrării probelor încuviințate, Judecătoria S. prin sentința civilă nr.829/31.05.2013,a respins acțiunea civilă formulată de reclamanta.
Pentru a hotărî astfel, instanța de fond a reținut următoarea situație de fapt:
La data de 14.01.2010, . a hotărârii Consiliului Local nr. 42/08.12.2009 (fila 24), a organizat o licitație publică deschisă pentru concesionarea suprafeței de 215 ha teren arabil, criteriile de atribuire ; contractului fiind expres stabilite în caietul de sarcini anexat menționate, hotărâri.
Urmare acestei licitații a fost încheiat contractul de concesiune nr. 1064 din 30.03.2010 între comuna D. și ..
Prin sentința civilă nr. 466 din 14.04.2011 a Judecătoriei S. pronunțată în dosarul nr._ a fost admisă acțiunea civilă având ca obiect anulare act, formulată de reclamanta . contradictoriu cu pârâta ., a fost anulat procesul verbal al ședinței de deschidere înregistrat la pârâtă sub nr. 183/14.01.2010 și s-a dispus reluarea procedurii de licitație, în condițiile stabilite prin caietul de sarcini pentru concesionarea suprafeței de 215 ha teren agricol situată în extravilanul comunei D., cu participarea . ., a fost disjuns capătul de cerere având ca obiect constatarea nulității absolute a contractului de concesiune nr. 1064/30.03.2010.
Prin decizia nr. 478 din 26.10.2011 a Tribunalului D. a fost admis apelul declarat de . civile nr. 466 din 14.04.2011, a fost schimbată în parte sentința civilă, în sensul că a fost admisă acțiunea . fost înlăturată mențiunea din paragraful al treilea al dispozitivului sentinței " cu participarea . ., au fost menținute celelalte dispoziții ale sentinței. Decizia a devenit irevocabilă prin nerecurare .
Prin adresa nr. 2 din 05.01.2012 . C. a comunicat Primăriei D. la solicitarea acesteia că nu sunt de acord cu rezilierea contractului de concesiune nr. 1064/30.03.2010 .
Prin procesul-verbal nr. 61 din 06.01.2012 al comisiei de evaluare și desemnare a ofertei câștigătoare pentru concesionare suprafeței de 215 ha teren arabil din izlazul comunal proprietate privată a comunei D. în prezența societăților înscrise la licitație, față de răspunsul înaintat de . sensul refuzului de reziliere a contractului inițial din 2010 și față de disjungerea capătului de cerere având ca obiect constatarea nulității absolute a acestui contract, capăt de cerere care a fost suspendat, apreciindu-se că acest contract este unul valabil si nu se va putea incheia un nou contract de concesiune a fost propusă și aprobată anularea licitației . Au fost restituite ofertele depuse, . primirea plicului și semnarea procesului verbal.
Prin adresa nr. 4 din 06.01.2012 . a comunicat Primăriei comunei D. că este de acord cu rezilierea de comun acord a contractului de concesiune nr. 1064 din 30.03.2010, iar prin convenția înregistrată sub nr. 75 din 06.01.2012 la . hotărât rezilierea de comun acord a contractului de concesiune nr. 1064 din 30.03.2010.
La aceeași dată a fost publicat un anunț privind organizarea unei licitații publice pentru termenul din data de 27.01.2012, a fost întocmit caiet de sarcini a fost anunțată organizarea licitației atât prin publicare în Monitorul Oficial j României cât și într-un cotidian național.
La licitație au depus oferte . C., . D. și . C. .
Prin procesul verbal din data de 27.01.2012 cu ocazia întrunirii comisiei de evaluare s-a constatat că oferta . C. este mai mare și societatea a fost declarată câștigătoare.
Urmare acestei împrejurări a fost încheiat contractul de concesiune nr. 805 din 24.02.2012 între comuna D. și . cu privire la suprafața de 215 ha teren arabil.
Prin sentința civilă nr. 923 din 01.06.2012 a Judecătoriei S. a fost admisă acțiunea . s-a dispus anularea procesului - verbal de licitație nr. 61 din 06.01.2012. prin care fusese anulata licitația din 06.01.2012 .
Prin decizia nr. 36 din 30.01.2013 a Tribunalului D. au fost admise apelurile declarate de . și . și a fost schimbată sentința civilă nr. 923 din 01.06.2012 a Judecătoriei S. în sensul respingerii acțiunii formulate de . anulare a procesului verbal nr. 61 din 06.01.2012.
Prin decizia civilă nr. 5786 din 29.05.2013 pronunțată de Curtea de Apel C. în dosarul nr._ s-a respins ca nefondat recursul declarat de . sentinței civile nr. 36 /30.01.2013 a Tribunalului D..
Instanța a reținut că prin cererea de chemare în judecată s-a solicitat constatarea nulității absolute a licitației din data de 27.01.2012 și a contractului de concesiune subsecvent, invocându-se pe de o parte anularea în mod ilicit a licitației din 06.01.2012, o conivență între pârâte, o încălcare a dispozițiilor sentinței civile nr. 466 din 14.04.2011 pronunțată de Judecătoria S., temei juridic al acțiunii constituindu-1 cauza ilicită, respectiv dispozițiile art. 1236 și urm. C civ.
Potrivit art. 1236 C civ cauza trebuia să existe, să fie licită și morală. Cauza este ilicită când este contrară legii și ordinii publice, cauza este imorală când este contrară bunelor moravuri.
In speța, instanța a constatat ca reclamanta nu a făcut dovada ca procedura licitației consemnata in procesul verbal din data de 27.01.2012 si contractul de concesiune, a căror nulitate s-a cerut a fi constatata ar avea o cauza contrara legii iar procedura de licitație organizata la data de 27.01.2012 ar avea un scop ilicit sau ca ar exista o cauza ilicita sau imorala.
Astfel, instanța a constatat ca in ceea ce privește motivul invocat, respectiv faptul ca in mod abuziv s-a dispus prin procesul verbal din data de 06.01.2012 anularea licitației, conform actelor depuse la dosarul cauzei prin decizia civila nr. 36 din 30.01.2013 a Tribunalului D., irevocabila prin decizia civilă nr. 5786 din 29.05.2013 pronunțată de Curtea de Apel, prin respingerea recursului, au fost admise apelurile declarate de . și . și a fost schimbată sentința civilă 923 din 01.06.2012 a Judecătoriei S. în sensul respingerii acțiunii formulate de . anulare a procesului verbal de licitație nr. 61 din 06.01.2012.
F. de aceste aspecte, instanța a reținut ca s-a constatat in mod irevocabil ca nu se impune anularea procesului verbal din data de 06.01.2012, acest proces-verbal producându-si efectele juridice.
In ceea ce privește procedura licitației organizata la data de 27.01.2012, instanța a constatat ca aceasta s-a desfășurat ca urmare a rezilierii prin acordul părtilor a contractului de concesiune nr. 1064/30.03.2010 si constatării înlăturării impedimentului legal pentru desfășurarea licitație, respectiv existenta unui alt contract de concesiune, pentru concesionarea suprafeței de 215 ha teren arabil .
Din actele dosarului a rezultat ca procedura de licitație a continuat prin stabilirea organizării licitație la data de 27.01.2012, intocmindu-se in acest sens anunț pentru organizarea licitației, publicat atat in Monitorul Oficial cat si ., prin întocmirea unui caiet de sarcini, iar la data de 27.01.2012 a fost declarata câștigătoare . fiind încheiat contractul de concesiune.
De menționat ca la licitație din data de 27.01.2012 reclamanta . s-a mai înscris, iar susținerile acesteia in sensul ca a fost indusa in eroare si ca i s-au comunicat date false, nu au suport probator, nu pot fi reținute si nu pot determina constatarea nulității absolute a procedurii de licitație si a contractului de concesiune, cu atat mai mult cu cat organizarea licitației din data de 27.01.2012 a fost adusa la cunoștința publica prin publicarea anunțului in Monitorul Oficial si . altfel, instanța constata ca reclamanta nu avea cum sa creadă ca licitația urmează a fi reprogramata si ca va fi rechemata sau ca se va avea in vedere oferta depusa inițial, atâta vreme cat in procesul verbal din 06.12.2012 au fost restituite ofertele participanților, reclamanta refuzând primirea ofertei depuse inițial.
Instanța a apreciat ca termenul folosit in procesul-verbal din 06.01.2012 de anulare a licitației si mențiunea din considerentele deciziei Tribunalului D. ca s-a urmărit doar amânarea licitației, o reprogramare nu prezintă importanta fata de obiectul cauzei si motivele de nulitate invocate .
Instanța a constatat că s-a stabilit in mod irevocabil ca procesul -verbal din data de 06.01.2012 prin care s-a consemnat anularea licitației nu este lovit de nulitate.
Licitația din data de 27.01.2012 a fost organizata urmare rezilierii contractului de concesiune inițial si constatării înlăturării impedimentului legal pentru care a fost anulata licitația la data de 06.01.2012.
Reclamanta, desi in ședința publica din data de 31.05.2013 a arătat ca fata de calificarea irevocabila a procesului-verbal din data de 06.01.2012 ca fiind amânare . procedura de licitație fara a lua în considerare oferta reclamantei depusa la data de 06.01.2012, susținând că termenul acordat la data de 27.01.2012 reprezintă un termen acordat în continuare, nu a indicat nicio dispoziție legala care sa fi fost încălcată pentru a atrage nulitatea absoluta a licitației si a susținut in fata instanței ca acesta nu este o modificare a acțiunii, obiectul acțiunii constituindu-1 constatarea nulității absolute avându-se in vedere cauza ilicită .
In plus, instanța a reținut ca nu exista date din care sa rezulte ca s-a stabilit in mod irevocabil că licitația din data de 27.01.2012 ar constitui un termen în continuare, astfel cum a susținut reclamanta și că aceasta ar fi trebuit a fi citata.
Cu privire la susținerile reclamantei ca prin procedura organizata la data de 27.01.2012 au fost încalcate dispozițiile sentinței civile nr. 466 din 14.04.201 I ale Judecătoriei S., modificate decizia nr. 478 din 26.10.2011 a Tribunalului D., instanța a constatat ca procedura licitației organizata la data de 27.01.2012, consemnata in procesul verbal de la aceeași data nu a incalcat aceste dispoziții.
In acest sens, instanța a reținut ca sentința civilă nr. 466 din 14.04.2011 a Judecătoriei S. a fost modificata prin decizia nr. 478/2011 a Tribunalului D. si s-a dispus anularea procesului verbal nr. 183 din data de 14.01.2010 si reluarea procedurii de licitație, fiind eliminata mențiunea cu participarea . si . . In considerentele acestei decizii s-a menționat ca participarea la o licitație se impune a fi de principiu libera si deschisa tuturor subiectelor de drept in măsura sa depună ofertele corespunzătoare condițiilor impuse de caietul de sarcini, fiind posibil totodată ca intre data de 14.01.2010 si data punerii in executare a hotărârii de anulare a procesului verbal unele dintre societăți sa nu mai îndeplinească condițiile impuse de caietul de sarcini.
Nu s-a putut aprecia ca procedura de licitație pentru data de 27.01.2012 a incalcat dispozițiile sentinței civile sus-mentionate, fiind tocmai o reluare a procedurii ca urmare a anularii licitației din 06.01.2012 si ulterior rezilierii contractului anterior de concesiune de comun acord de către parti, procedura care s-a desfășurat prin publicitate, iar luarea in considerare a ofertei depuse la data de 06.01.2012 ar fi reprezentat tocmai o incalcare a hotărârii judecătorești menționate si a mențiunilor din caietul din sarcini potrivit cărora trebuie ca societățile participante sa depună certificate fiscale ca nu au debite la bugetul local la data desfășurării licitației.
De altfel, instanța nu a identificat nicio dispoziție legala de drept comun care sa instituie obligativitatea ca in cazul anularii unei licitații si restituirii ofertelor către participanți, cu ocazia desfășurării unei alte licitații sa fie redeschise oferte pe care participanții la prima licitație au refuzat sa le fie restituite.
Toate celelalte susțineri ale reclamantei in sensul existentei unei conivente intre societatea câștigătoare si . a acesteia nu au suport probator.
Nu a existat nicio proba in sensul ca se convenise anterior procesului verbal din data de 06.01.2012 rezilierea contractului de concesiune din 2010 si, in același timp nicio dispoziție legala care sa impiedice părțile sa rezilieze de comun acord un contract incheiat. Simpla împrejurarea ca la data de 05.01.2012 parata . a comunicat ca nu intelege sa rezilieze contractul de concesiune, pentru ca la data de 06.01.2012 sa comunice intenția de a rezilia de comun acord acest contract, aspect ce a determinat reluarea procedurilor, nu reprezintă o cauza ilicita in lipsa altor probe care sa confirme o intelegere frauduloasa.
In plus, instanța a retinut încă o data ca reclamantei nu i s-a creat niciun impediment in a se înscrie si a participat la licitația din data de 27.01.2012, organizarea licitației fiind publicata atat in Monitorul Oficial cat si ., împrejurări care au permis ca procedura sa fie libera si deschisa tuturor subiectelor de drept care doresc sa se înscrie si care trebuie sa îndeplinească condițiile impuse de caietul de sarcini la data desfășurații licitației.
F. de aspectele anterior prezentate, constatând ca in cauza nu există dovezi in sensul ca procedura de licitație consemnata in procesul verbal din data de 27.01.2012 si contractul de concesiune ulterior încheiat au fost afectate de cauza ilicita, instanța a respins acțiunea ca neîntemeiata.
Împotriva sentinței civile menționate a declarat apel în termen legal reclamanta S.C. C. S. S.A, susținând că sentința este nelegală, cât timp, din analiza coroborată a probelor administrate a rezultat cu certitudine că modalitatea concretă de derulare a procedurii a avut drept scop favorizarea frauduloasă a pârâtei ...
Într-o primă critică, apelanta susține că actele atacate au fost încheiate cu încălcarea dispozițiilor unei hotărâri judecătorești irevocabile, cauza încheierii acestora - în modalitatea concretă în care s-a realizat - fiind una ilicită, contrară scopului care ar fi trebuit urmărit și atins în cadrul procedurii de licitație în speță: asigurarea unei concurențe cât mai mari, cu consecința obținerii unei redevențe cât mai mari posibile pentru comunitatea locală, pe fondul unui tratament echidistant al ofertanților, orice tratament preferențial fiind interzis.
În dezvoltarea acestei critici, apelanta susține că, în fapt, contrar finalității unei astfel de proceduri, Primăria D. a urmărit exclusiv încheierea contractului de concesiune cu ofertantul .., pârât în cauză, învederându-se următoarele:
La primul termen al licitației, din 14.01.2010, constatând că reclamanta a îndrăznit să participe la procedura organizată și dedicată .., comisia a anulat imediat procedura, inventând un motiv pentru a exclude un alt ofertant și obținând astfel fel un pretext pentru un motiv la fel de inventat de anulare a procedurii, prin sentința civilă nr.466/14.04.2011, Judecătoria S. dispunând anularea procesului-verbal din 14.01.2011 de anulare a procedurii și dispunând reluarea acesteia.
La data de 06.01.2012 s-a reluat procedura de licitație, ocazie cu care cele două pârâte nu au făcut altceva decât să ofere reclamantei participante o situație falsă a realității, în scopul eliminării acesteia, în fapt, din competiție.
Astfel, reclamantei i se comunică în fals faptul că A. nu ar fi de acord cu rezilierea contractului de concesiune încheiat în urma procedurii derulate în 2010 și se încheie un proces-verbal de anulare a procedurii ca urmare a acestui impediment.
În realitate, ofertantul-concesionar A. convenise cu . contract de concesiune și, în cadrul unei conivențe frauduloase, au prezentat o situație juridică falsă, ce a constituit pretextul nedeschiderii ofertelor la data de 06.01.2012 și stabilirea de îndată, în aceeași zi a unui nou termen al procedurii, despre care reclamanta nu putea nici măcar să bănuiască faptul că s-ar putea stabili, în raport de manevrele dolosive ale celor doi.
Astfel, simpla enumerare a actelor părților implicate, indică fără echivoc faptul că voința reală a fost aceea de fraudare a intereselor comunității locale și ale reclamantei prin favorizarea pârâtei A. SRL:
În contextul în care prin sentința nr.466/14.04.2011 a Judecătoriei S. s-a dispus reluarea procedurii de licitație, se constată următoarele:
Prin adresa nr. 2/05.01.2012 A. a refuzat ferm rezilierea contractului de concesiune nr. 1064/30.03.2010
Prin adresa 4/06.01.2012 A. a fost de acord cu rezilierea contractului de concesiune nr. 1064/30.03.2010.
Prin convenția nr.75/06.01.2012 . a reziliat de comun acord contractul de concesiune nr.1064/30.03.2010
Prin procesul-verbal din 06.01.2012 procedura de licitație a fost anulată pe motiv că este încă în vigoare contractul de concesiune nr.1064/30.03.2010
Prin adresa nr.78/06.01.2012 . publicarea unui nou anunț pentru procedura de licitație din 27.01.2012.
Se constată, așadar, că în realitate, . conveniseră deja rezilierea vechiului contract nr. 1064/30.03.2010, fiind pe deplin conștiente că nu este decât o chestiune de timp constatarea nulității absolute a contractului de concesiune din dosarul nr._, aspect care nu poate face obiectul unei revelații fix in dimineața zilei de 06.01.2012.
Iată așadar că la 06.01.2012 nu exista niciun impediment pentru deschiderea ofertelor depuse de către cei doi ofertanți și continuarea procedurii.
. cu A. SRL a ales să îi comunice pur și simplu informații false, respectiv adresa nr.2/05.01.2012 a A. întocmită pro causa, prin care aceasta refuza formal rezilierea de comun acord a contractului de concesiune.
Nimeni nu poate crede pe cuvânt părțile implicate, în sensul că în data de 06.01.2012, în câteva ore, A. și-a schimbat radical poziția, de la refuz categoric la reziliere din proprie inițiativă, nu înainte de a valorifica juridic prima atitudine formal exprimată.
Concluzia apelantei este că în data de 06.01.2012 contractul de concesiune nr.1064/30.03.2010 era reziliat prin voința părților, neexistând niciun impediment pentru continuarea procedurii, astfel încât nu se impunea nici anularea, nici amânarea si nici reprogramarea acesteia.
În opinia apelantei, prin prezentarea publică a unei situații neconforme cu realitatea s-a atins scopul ilicit al acestor demersuri: pentru reclamantă procedura a fost prezentată ca și anulată, cu șanse de reluare după soluționarea în instanță a acțiunii privind nulitatea absolută a vechiului contract de concesiune, iar pentru cele două pârâte procedura a continuat la un termen foarte scurt, fixat la 27.01.2012.
Se susține că la termenul respectiv s-au fructificat manevrele frauduloase anterioare: profitându-se de lipsa reclamantei (determinată conform celor deja descrise ) s-au deschis ofertele participanților, respectiv A. și alți ofertanți care au apărut abia la al doilea termen al procedurii care a debutat la 06.01.2012 .
Deși oferta reclamantei fusese depusă la termenul din 06.01.2012, ea a fost pur și simplu ignorată de comisia de licitație, fiind analizate numai ofertele celor prezenți, depuse și redepuse.
Deși, literal se face vorbire de o anulare a procedurii, iar Judecătoria S., prin sentința civilă nr.923/01.06.2012 apreciază .nelegală măsura anulării procedurii, în realitate ( realitatea juridică pe care o impune puterea lucrului judecat) în 06.01.2012 s-a dispus doar o amânare a procedurii pentru un termen ulterior, respectiv 27.01.2012.
Deși, depășește puterea reclamantei de înțelegere, anularea a fost de fapt o simplă amânare, după cum a reținut expres Tribunalul D. prin decizia nr.36/30.01.2013.
Prin urmare, la 06.01.2012 procedura a suferit o simplă amânare pentru 27.01.2012 și nicidecum o anulare.
În aceste condiții, se constată că pârâta . fără nicio explicație să deschidă oferta reclamantei depusă în termen pentru 06.01.2012, acest aspect fiind ultimul din lunga . manevre frauduloase având ca scop și reușind până în prezent eliminarea reclamantei din competiție, fără a se cunoaște măcar oferta acesteia.
Se apreciază că scopul pârâtelor a fost unul ilicit, iar actele încheiate în temeiul acestei rezoluții frauduloase sunt lovite de nulitate absolută.
O a doua critică a apelantei vizează împrejurarea că instanța de fond a refuzat să analizeze aspectele de esență, concentrându-se exclusiv pe aspecte de detaliu, pe cât de nerelevante, pe atât de lipsite de temei.
Astfel, s-a reluat unul dintre argumentele expuse de pârâte, conform căruia, la termenul din 27.01.2012 trebuiau depuse oferte noi de către participanți, deoarece trebuiau depuse certificate fiscale privind lipsa debitelor la stat.
Motivul, în opinia apelantei,este lipsit de orice logică, în argumentare susținându-se următoarele:
Dacă licitația a debutat la 06.01.2012, având al doilea termen la 27.01.2013, este evident că toate condițiile de participare se analizează în raport de data primului termen al licitației, 06.01.2012 și nicidecum în raport de unul anterior, în caz contrar, la orice nou termen într-o procedură de licitație ar însemna să se depună un nou rând de oferte cu consecința imposibilității de finalizare practică a procedurii.
Constată apelanta că instanța de fond a reținut că procedura din 06.01.2012 ar fi fost anulată, contrar dispozițiilor deciziei nr.36/30.01.2013 a Tribunalului D. amintită mai sus, din care rezultă că de fapt a fost doar amânată, acesta fiind argumentul esențial al instanței pentru menținerea ca legal a procesului-verbal din 06.01.2013 .
Or, cât timp prin decizia nr.36/30.01.2013 a Tribunalului D. s-a stabilit irevocabil că la 06.01.2013 a avut loc o amânare a procedurii pentru un alt termen, sub nicio formă instanța de fond nu mai putea reține că la 06.01.2012 ar fi avut loc anularea procedurii, după cum se reține la fila nr.7 paragraful 3 din sentință.
Se ajunge astfel la situația absurdă în care procesul - verbal din 06.01.2012 este salvat de sancțiunea nulității, cu argumentul că privește măsura amânării licitației, iar procesul - verbal din 27.01.2012 este salvat de asemenea, de la sancțiunea nulității, cu argumentul că procesul-verbal din 06.01.2012 privește măsura anulării licitației .
O a treia nemulțumire a apelantei se referă la faptul că instanța de fond a mai reținut că reclamantei nu i s-a creat niciun impediment în a se înscrie la licitația din 27.01.2012.
Or, dacă la 27.01.2012 nu se derula altceva decât cel de-al doilea termen al procedurii cu prim termen la 06.01.2012, reclamanta era deja înscrisă, iar oferta sa deja depusă.
Faptul că nu a fost și prezentă la 27.01.2012 este efectul situației false prezentate la 06.01.2012 de către pârâte, conform căreia procedura este anulată, iar vechiul contract de concesiune în vigoare.
În acest context nu exista niciun motiv concret pentru care reclamanta să-și pună problema fixării unui nou termen, cât timp dosarul privind nulitatea vechiului contract de concesiune nu era soluționat.
Se solicită a se avea în vedere că autoritatea de lucru judecat a soluției pronunțate în dosarul nr._ privind cererea de anulare a procesului-verbal din 06.01.2012 va putea privi exclusiv acele argumente care se înscriu în limitele învestirii instanței, respectiv ale motivelor de nulitate invocate prin cererea de chemare în judecată, orice alte considerații ale instanțelor în cadrul dosarului respectiv care exced cadrului procesual determinat de obiectul și motivele cererii de chemare în judecată nefiind de natură a atrage regimul autorității de lucru judecat și implicit nici obligativitatea pentru instanța de judecată chemată să soluționeze prezenta cerere de apel.
În final, apelanta subliniază că pârâta . că reclamanta C. este un participant hotărât să concesioneze terenul în speță, context în care, avea tot interesul legitim să o aducă la licitație și să o convoace direct, cu atât mai mult cu cât exista și sentința civilă nr.466/14.04.2011 a Judecătoriei S., prin care se dispunerea reluarea procedurii în care era deja parte, dincolo de posibilitatea de a mai chema și alți participanți noi.
S-a solicitat admiterea apelului și schimbarea sentinței atacate, în sensul admiterii cererii de chemare în judecată precizate și a se constata nulitatea absolută a procedurii de licitație pentru concesionarea suprafeței de 215 ha teren arabil proprietatea privată a Comunei D., consemnată în procesul-verbal din 27.01.2012, precum și a contractului de concesiune nr.805/24.02.2012 încheiat între pârâte, în urma procedurii menționate, având ca obiect 215 ha teren arabil proprietatea privată a Comunei D..
Prin decizia civilă nr. 318 din 18 septembrie 2014, Tribunalul Dâmbovița a respins, ca nefondat, apelul declarat de apelanta-reclamantă S.C. C. S. S.A., împotriva sentinței civile nr. 829/07.06.2013 pronunțată de Judecătoria S. în dosarul nr._, a păstrat hotărârea atacată, a respins cererea apelantei de acordare a cheltuielilor de judecată, a obligat apelanta-reclamantă S.C. C. S. S.A la 1000 lei cheltuieli de judecată către intimata .> Pentru a pronunța această soluție, tribunalul a reținut următoarele:
S-a apreciat că instanța de fond a analizat și interpretat corect probele administrate în cauză, în conformitate cu dispozițiile legale incidente în materie, criticile apelantei neputând fi primite.
Astfel, în speța dedusă judecății, reclamanta S.C. C. S. S.A., în contradictoriu cu pârâții . și .. C., a solicitat constatarea nulității absolute a licitației din data de 27.01.2012 și a contractului de concesiune subsecvent, invocându-se, pe de o parte, anularea în mod ilicit a licitației din 06.01.2012, pe de altă parte o conivență între pârâte, o încălcare a dispozițiilor sentinței civile nr. 466 din 14.04.2011 pronunțată de Judecătoria S., temeiul juridic al acțiunii constituindu-1 cauza ilicită, respectiv dispozițiile art. 1236 și urm. Codul civil.
Or, contrar opiniei apelantei și cum corect a apreciat și prima instanță reclamanta nu a probat ca procedura licitației consemnata in procesul verbal din data de 27.01.2012 si contractul de concesiune, a căror nulitate s-a cerut a fi constatata ar avea o cauza contrara legii, iar procedura de licitație organizata la data de 27.01.2012 ar avea un scop ilicit sau ca ar exista o cauza ilicita sau imorala.
Astfel, prima critică a apelantei vizează, în esență, împrejurarea că la data de 06.01.2012 nu exista nici un impediment pentru deschiderea ofertelor depuse de către cei doi ofertanți și continuarea procedurii, oferta reclamantei fiind ignorată de comisia de licitație, fiind analizate numai ofertele celor prezenți.
În ceea ce privește aceste susțineri ale apelantei, Tribunalul a constatat că prin decizia civila irevocabila nr. 36 din 30.01.2013 pronunțată de Tribunalului D., au fost admise apelurile declarate de . și ., fiind schimbată sentința civilă 923/01.06.2012 a Judecătoriei S., în sensul respingerii acțiunii formulate de . anulare a procesului verbal de licitație nr. 61 din 06.01.2012, context în care procesul-verbal din data de 06.01.2012 își produce efectele juridice, câtă vreme s-a apreciat că nu se impune anularea lui.
A reieșit că procedura de licitație a continuat prin stabilirea organizării licitație la data de 27.01.2012, sens în care a fost publicat un anunț pentru organizarea licitației, publicat, atât in Monitorul Oficial, cât si ., prin întocmirea unui caiet de sarcini, pârâta . fiind declarată câștigătoare la data anterior menționată și fiind încheiat contractul de concesiune.
Referitor la procedura licitației din 27.01.2012, la care reclamanta .. nu s-a mai înscris, Tribunalul a constatat, cum corect a reținut și instanța fondului, că ea s-a organizat ca urmare a rezilierii, prin acordul părților, a contractului de concesiune nr. 1064/30.03.2010 si constatării înlăturării impedimentului legal pentru desfășurarea licitație, respectiv existenta unui alt contract de concesiune, pentru concesionarea suprafeței de 215 ha teren arabil .
Susținerile apelantei reclamante în sensul că a fost indusa in eroare si ca i s-au comunicat date false nu sunt probate în speța dedusă judecății, fiind simple supoziții, nefiind apte să ducă la admiterea cererii, în contextul în care, așa cum s-a reținut și anterior, organizarea licitației din 27.01.2012 a fost adusa la cunoștința publica, atât prin publicarea anunțului in Monitorul Oficial, cât si .>
Nu s-a reținut teza reclamantei, în sensul că se impunea a fi rechemata sau ca trebuia avută in vedere oferta depusa inițial, câtă vreme prin procesul-verbal din 06.12.2012 au fost înapoiate ofertele participanților, reclamanta refuzând primirea ofertei depuse inițial.
Așa fiind, cum corect a apreciat și instanța de fond, termenul de anulare a licitației folosit in procesul-verbal din 06.01.2012 si mențiunea din considerentele deciziei nr.3/2013 a Tribunalului D. ca s-a urmărit doar amânarea licitației, o reprogramare nu prezintă relevanță fata de obiectul cauzei si motivele de nulitate invocate, în contextul în care, așa cum deja s-a relevat, s-a reținut irevocabil că procesul-verbal din data de 06.01.2012 prin care s-a consemnat anularea licitației nu este lovit de nulitate, licitația din 27.01.2012 fiind organizata ca urmare a rezilierii contractului de concesiune inițial si constatării înlăturării impedimentului legal pentru care a fost anulata licitația la data de 06.01.2012.
În sens contrar opiniei apelantei, nu s-a statuat prin nicio hotărâre judecătorească că licitația din data de 27.01.2012 ar constitui un termen în continuare și că aceasta ar fi trebuit a fi citata.
Nu pot fi primite nici susținerile reclamantei ca prin procedura organizata la data de 27.01.2012 au fost încălcate dispozițiile sentinței civile nr. 466 din 14.04.2011 ale Judecătoriei S., modificate prin decizia nr. 478 din 26.10.2011 a Tribunalului D., căci prin sentința menționată s-a dispus anularea procesului verbal nr. 183 din data de 14.01.2010 si reluarea procedurii de licitație fiind eliminata în calea de atac mențiunea cu participarea . SA si . .
Or, nu se poate aprecia ca procedura de licitație pentru data de 27.01.2012 a încălcat dispozițiile sentinței civile sus mentionate, fiind tocmai o reluare a procedurii ca urmare a anularii licitației din 06.01.2012 si ulterior rezilierii contractului anterior de concesiune de comun acord de către parti, procedura care s-a desfășurat prin publicitate, iar luarea in considerare a ofertei depuse la data de 06.01.2012 ar fi reprezentat, așa cum a apreciat și instanța de fond, tocmai o incalcare a hotărârii judecătorești menționate si a mențiunilor din caietul din sarcini potrivit cărora trebuie ca societățile participante sa depună certificate fiscale ca nu au debite la bugetul local la data desfășurării licitației.
De altfel, apelanta nu este în măsură să invoce nicio dispoziție legala care sa impună obligativitatea ca în ipoteza anularii unei licitații si restituirii ofertelor către participanți, cu ocazia desfășurării unei alte licitații sa fie redeschise oferte pe care participanții la prima licitație au refuzat sa le fie restituite.
Apelanta reclamantă mai susține că existentei unei conivențe între pârâte, respectiv o favorizare a societății câștigătoare, însă, aceasta nu este confirmată de nicio probă, rămânând simple speculații ale reclamantei.
Deși, prin motivele de apel, apelanta invocă că cele două pârâte conveniseră anterior procesului-verbal din data de 06.01.2012 rezilierea contractului de concesiune din 2010, Tribunalul constată că această susținere nu este probată, iar pe de altă parte, așa cum a menționat și judecătorul fondului nu există nicio dispoziție legala care sa impiedice părțile sa rezilieze de comun acord un contract incheiat.
Faptul evidențiat de către apelantă că la data de 05.01.2012 parata . a comunicat ca nu înțelege sa rezilieze contractul de concesiune, pentru ca la scurt timp, respectiv la data de 06.01.2012 să comunice intenția de a rezilia contractul de comun acord, împrejurare ce a determinat reluarea procedurilor, contrar opiniei apelantei nu constituie o cauza ilicita, in contextul în care nu a fost probată înțelegerea frauduloasă, așa cum nejustificat se susține .
Așa fiind, apelanta reclamantă avea posibilitatea să se înscrie și să participe la licitația din data de 27.01.2012, organizarea ei fiind adusă la cunoștința publicului prin cele două modalități deja arătate, neputându-se reține existența vreunui impediment in a se înscrie si a participat la licitația din data de 27.01.2012.
F. de considerentele menționate, Tribunalul a apreciat că, în mod corect, instanța de fond a constatat că, în speță, nu există dovezi in sensul ca procedura de licitație consemnata in procesul verbal din data de 27.01.2012 si contractul de concesiune ulterior încheiat au fost afectate de cauza ilicita, hotărârea pronunțată de către instanța de fond fiind, în raport de probele administrate, legală și temeinică, așa încât, în baza art. 296 din codul de procedură civilă a respins, ca nefondat apelul, urmând a se păstra hotărârea atacată.
În temeiul dispozițiilor art.274 din Codul de procedură civilă, Tribunalul a obligat apelanta-reclamantă S.C. C. S. S.A la 1000 lei cheltuieli de judecată către intimata . apărătorului ales potrivit chitanței anexate .
Împotriva acestei decizii, în termen legal, a declarat recurs reclamanta ., criticând-o pentru motive de nelegalitate și nemeinicie.
În dezvoltarea motivelor de recurs, a făcut istoricul cauzei după care, a arătat că prin hotărârea recurată instanța a schimbat înțelesul lămurit si vădit neîndoielnic al procesului-verbal din 06.01.2012 (motivul de recurs prevăzut de art. 304 pct 8 c.proc.civ.), iar procedând în acest fel Tribunalul Dâmbovita a încălcat puterea de lucru judecat a Deciziei civile nr. 36/30.01.2013 pronunțată de către Tribunalul D..
Prin hotărârea recurată, instanța a plecat de la premisa greșită că prin procesul-verbal din 06.01.2012, licitația organizată a fost anulată, aspect pe care instanța 1-a reținut în mai multe rânduri.
A arătat că atunci când instanța a reținut că procesul-verbal din 06.01.2012 a fost anulat, a schimbat înțelesul lămurit și vădit neîndoielnic al actului juridic, înțeles stabilit prin interpretarea judecătorească a acestui act, făcută prin Decizia civilă nr. 36/30.01.2013 (irevocabilă) de către Tribunalul D., care a reținut că licitația a fost amânată în data de 06.01.2012 pentru data de 27.01.2012:
Interpretarea judecătorească este vădit neîndoielnică si este obligatorie, intrând în puterea lucrului judecat.
Mai mult decât atât, instanța de apel susține inclusiv faptul că Decizia nr. 36/2013 a Tribunalului D. nici nu ar fi relevantă pentru cauză, aspect vădit nelegal în contextul enunțat mai sus, și în condițiile în care motivele de apel au vizat tocmai faptul că prima instanță a încălcat dispozițiile acestei hotărâri (motivele de apel, punctul II, pag 4 -5).
Concluzionând, a solicitat ca instanța de recurs să constate că Tribunalul Dâmbovița a încălcat puterea de lucru judecat a Deciziei civile nr. 36/30.01.2013 atunci când a schimbat înțelesul procesului verbal din 06.01.2012, astfel că hotărârea atacată este vădit nelegală.
În al doilea motiv de recurs, a arătat că hotărârea recurată este lipsită de temei legal, fiind dată cu încălcarea sau aplicarea greșită a legii (motivul de recurs prevăzut de art. 304 pct 9 C.proc.civ.):
În argumentarea acestui motiv de recurs, a solicitat a se reține următoarele:
- prin Sentința civilă nr. 466/2011 a Judecătoriei S. s-a dispus reluarea procedurii de licitație;
- licitația a fost reluată la termenul din 06.01.2012 pentru care C. a depus oferta conform caietului de sarcini;
- cu ocazia reluării procedurii, în data de 06.01.2012, comisia a amânat licitația pentru un termen ulterior, respectiv 27.01.2012;
- la termenul din 27.01.2012, oferta recurentei nu a mai fost luată în considerare.
Hotărârea instanței de apel este netemeinică și nelegală și în ceea ce privește motivele de nulitate a procesului-verbal din data de 27.01.2012, în sensul că actul atacat se sprijină pe o cauză ilicită, fiind rezultatul manevrelor dolosive și conivența frauduloasă ale intimatelor, scopul fiind înlăturarea societății C. de la licitație.
Astfel, procesul-verbal din data de 27.01.2012 a avut o cauză ilicită, contrară scopului care ar fi trebuit urmărit și atins în cadrul procedurii de licitație în speță, respectiv asigurarea unei concurențe cât mai mari, cu consecința obținerii unei redevențe cât mai mari posibile pentru comunitatea locală, pe fondul unui tratament echidistant al ofertanților, orice tratament preferențial fiind interzis.
De asemenea, contrar finalității unei astfel de proceduri, Primăria D. - în modalitatea concretă în care s-a derulat procedura - a urmărit exclusiv încheierea contractului de concesiune cu ofertantul A. S.R.L și deci favorizarea intimatei.
Este exclus să considerăm că a existat un „impediment obiectiv" pentru deschiderea ofertelor depuse de către cei doi ofertanți în data de 06.01.2012, în condițiile în care înlăturarea acestui așa-zis impediment a depins exclusiv de voința părților . SRL, care s-a si materializat atunci când a fost necesar și când a servit scopurilor intimatelor.
A solicitat a se avea în vedere că nimeni nu poate crede pur și simplu pe cuvânt părțile implicate, în sensul că în data de 06.01.2012, în câteva ore, A. și-a schimbat radical poziția, de la refuz categoric la reziliere din proprie inițiativă, nu înainte de a valorifica juridic prima atitudine formal exprimată.
. cu A. SRL a ales însă să comunice pur și simplu informații false, respectiv adresa nr. 2/05.01.2012 a A. întocmită pro causa, prin care aceasta refuza formal rezilierea de comun acord a contractului de concesiune.
Intenția evidentă a intimatelor de a frauda licitația este dată inclusiv de faptul că intimata . că C. este un participant hotărât să concesioneze terenul în speță, și fusese deja înlăturată o dată de la această procedură în mod nelegal.
In acest context, intimata avea tot interesul legitim să îi aducă la licitație și să îi convoace direct, cu atât mai mult cu cât exista și Sentința civilă nr.466/14.04.2011 a Judecătoriei S., prin care s-a dispus reluarea procedurii în care era deja parte, dincolo de posibilitatea de a mai chema și alți participanți noi.
. avea obligația de a asigura participarea la licitație a unui număr cât mai mare de participanți, crescând astfel șansele de a obține o redevență cât mai mare.
Faptul că a făcut totul pentru a înlătura recurenta din procedură, iar pentru termenul din 27.01.2012 a ales să nu o convoace, deși era deja parte într-o procedură care în urmă cu doar două săptămâni fusese amânată pentru alt termen care nu fusese comunicat. Cât timp ai teoretic drept obligație să aduci cât mai mulți competitori la licitație, iar pe cel mai hotărât să adjudece îl ignori, este evident că avem de-a face cu o cauză ilicită, principala păgubită fiind chiar comunitatea locală din . conducere executivă o privează astfel de o sumă consistentă de bani în fiecare an, în condițiile în care oferta financiară a recurentei era cea mai bună.
Apreciază recurenta că, în aceste condiții, intimata . fară nicio explicație să deschidă oferta sa depusă în termen pentru 06.01.2012, acest aspect fiind ultimul din lunga . manevre frauduloase având ca scop, și reușind până în prezent, eliminarea sa din competiție, fară măcar a se cunoaște măcar oferta .
Apreciază recurenta că este limpede pentru orice observator de bună-credință că scopul intimatelor a fost unul ilicit, iar actele încheiate în temeiul acestei rezoluții frauduloase sunt lovite de nulitate absolută.
Concluzia este că licitația din 06.01.2012 si pentru care C. a depus o ofertă care îndeplinea condițiile caietului de sarcini, a fost amânată în data de 27.01.2012 deși nu exista niciun impediment care să împiedice deschiderea ofertei societății C. la termenul din 06.01.2012. In egală măsură nu a existat niciun impediment pentru deschiderea ofertei sale nici la termenul din 27.01._.
A mai arătat că, instanța a reținut în mod greșit faptul că recurenta nu a indicat un text de lege care să impună obligativitatea ca în ipoteza anulării unei licitații și restituirii ofertelor către participanți, cu ocazia desfășurării unei alte licitații, să fie redeschise ofertele pe care participanții la prima licitație au refuzat să le fie restituite, în condițiile în care nu există o dispoziție legală care să oblige participanții să redepună documentațiile la fiecare termen al licitație. Mai mult chiar, legea obligă comisia de licitație sa deschidă ofertele depuse în termen, orice interpretare contrară golind de conținut juridic prevederile legale în materie, care au fost reglementate pentru a avea o finalitate efectivă, respectiv în urma licitației dintre mai mulți ofertanți să se încheie un contract de concesiune, astfel că, soluția instanței de apel este lipsită de temei legal.
Atâta timp cât oferta recurentei a rămas la comisia de licitație, este lipsit de relevanță că, în mod nelegal și abuziv, comisia a încercat să o restituie, întrucât nu există un temei legal care să dea dreptul comisiei de licitație să restituie si deci să refuze o ofertă primită în termen în cadrul unei proceduri în derulare, fiind vorba despre un evident abuz.
Dacă la 27.01.2012 nu se derula altceva decât cel de-al doilea termen al procedurii cu prim termen în 06.01.2012, recurenta era deja înscrisă, iar oferta era deja depusă.
Faptul că nu a fost și prezentă faptic la 27.01.2012 este efectul situației false prezentate la 06.01.2012 de către intimată, conform căreia procedura este anulată, iar vechiul contract de concesiune în vigoare. În acest context nu există niciun motiv concret pentru care recurenta să își pună problema fixării uni nou termen, cât timp dosarul privind nulitatea vechiului contract de concesiune nu era soluționat.
Ca atare, la termenul din 27.01.2012 nu trebuiau redepuse ofertele și certificate fiscale privind lipsa debitelor la stat, atâta timp cât acestea fuseseră deja depuse la termenul anterior din 06.01.2012, fiind absurd să se solicite redepunerea întregii documentații la fiecare termen al licitației, în condițiile în care aceasta doar se amână de la un termen la altul.
Condițiile de participare la licitație se analizează în raport de data primului termen al licitației, 06.01.2012, și nicidecum în raport de unul anterior, în caz contrar, la orice nou termen într-o procedură de licitație ar însemna să se depună un nou rând de oferte cu consecința imposibilității de finalizare practică a procedurii.
Consideră că în mod nelegal documentația recurentei nu a fost analizată la termenul din 27.01.2012, pentru care nu era necesar să redepună documentația, în condițiile în care acestea se aflau deja în posesia comisiei încă din 06.01.2012, fiind depusă în termenul prevăzut în caietul de sarcini.
A solicitat admiterea recursului astfel cum a fost formulat.
Intimatele pârâte, au depus la dosar concluzii scrise, prin care au solicitat respingerea recursului ca nefondat.
Curtea, examinând decizia recurată în raport de actele și lucrările dosarului, de criticile formulate și de dispozițiile legale incidente în cauză, constată că recursul e nefondat din considerentele ce se vor arăta în continuare:
Cât privește primul motiv de recurs în susținerea căruia recurenta a învederatTribunalul Dâmbovița a încălcat puterea de lucru judecat a Deciziei civile nr. 36/30.01.2013 atunci când a schimbat înțelesul procesului verbal din 06.01.2012, astfel că hotărârea atacată este vădit nelegală în măsura în care a reținut că prin acest proces verbal a fost anulată licitația din 06.01.2012, ci nu amânată, Curtea reține că acesta e neîntemeiat.
Astfel, din decizia invocată de înseși recurenta-reclamantă reiese că la data de 06.01.2012 a avut loc o anulare a licitației, ce impunea „stabilirea unei noi licitații”( pagina 6 paragraful 4 teza 1 din decizie-fila 43 din dosarul Tribunalului D.), așa cum s-a și întâmplat, de altfel, la data de 27.01.2012, nerezultând că ar fi vorba de o amânarea termenului procedurii.
Cât privește cel de-al doilea motiv de recurs în susținerea căruia recurenta-reclamantă a arătat că hotărârea recurată este lipsită de temei legal, fiind dată cu încălcarea sau aplicarea greșită a legii, în condițiile în care nu s-a constatat nulitatea absolută a procesului verbal din 27.01.2012, act încheiat în temeiul rezoluției frauduloase a intimatelor, Curtea reține că ceea ce înțelege a critica în fapt recurenta este concluzia instanței de apel privind inexistența unei cauze ilicite întemeiate pe conivența frauduloasă a intimatelor, fără a se face vreo referire concretă la încălcarea vreunei dispoziții legale, astfel că fiind vorba de un aspect ce vizează netemeincia hotărârii recurate, acesta nu poate face obiect de control judiciar în calea de atac a recursului.
Din considerentele susmenționate, în baza art. 312 c.proc.civ. Curtea urmează a respinge ca nefondat recursul declarat dereclamanta . București împotriva deciziei civile nr. 318 din 18 septembrie 2014 pronunțată de Tribunalul Dâmbovița.
Conform art. 274 c.proc.civ. va obliga pe recurentă la 1000 lei cheltuieli de judecată către intimata ..
Va lua act că intimata . C. va solicita cheltuieli de judecată pe cale separată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
IN NUMELE LEGII
DECIDE :
Respinge recursul declarat de reclamanta . București, cu sediul procesual ales la SCA M. & ASOCIAȚII – București, Calea Plevnei nr. 141, . împotriva deciziei civile nr. 318 din 18 septembrie 2014 pronunțată de Tribunalul Dâmbovița, în contradictoriu cu pârâții . cu sediul în . și . C. cu sediul în C., ., jud. D., ca nefondat.
Obligă recurenta la 1000 lei cheltuieli de judecată către intimata ..
Ia act că intimata . C. solicită cheltuieli de judecată pe cale separată.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică, azi, 12 februarie 2015.
Președinte, Judecători,
M. P. A.-M. R. C.-M. M.
Grefier,
C. G.-A.
Red. MP
2 ex./09.03.2015
d.f._ – Judecătoria S.
j.f. P. L. M.
d.ap._ - Tribunalul Dâmbovița
j.. Ș.
Operator de date cu caracter personal
Notificare nr.3120
← Cereri. Decizia nr. 152/2015. Curtea de Apel PLOIEŞTI | Grăniţuire. Decizia nr. 178/2015. Curtea de Apel PLOIEŞTI → |
---|