Obligaţie de a face. Decizia nr. 143/2015. Curtea de Apel PLOIEŞTI
| Comentarii |
|
Decizia nr. 143/2015 pronunțată de Curtea de Apel PLOIEŞTI la data de 12-02-2015 în dosarul nr. 40981/281/2012
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PLOIEȘTI
SECȚIA I CIVILĂ
Dosar nr._
DECIZIA Nr. 143
Ședința publică din data de 12 februarie 2015
Președinte – M. P.
Judecători - A.-M. R.
- C.-M. M.
Grefier - C. G.-A.
Pe rol fiind judecarea recursului declarat de pârâții N. G. și C. M., ambii domiciliați în Ploiești, Colonia Teleajen nr. 4 jud. Prahova, C. D. și A. T., ambele domiciliați în Ploiești, Colonia Teleajen nr. 6 jud. Prahova, împotriva deciziei civile nr. 362 din 3 iunie 2014, pronunțată de Tribunalul Prahova, în contradictoriu cu intimata - reclamantă S.C. T.M.U.C.B. S.A. B. - SUCURSALA PLOIEȘTI, cu sediul ales la Cabinetul Av. Cojani S. din Ploiești, ., .. 2, . – prin administrator judiciar Casa de Insolvență Transilvania – Filiala București SPRL cu sediul în București, Phoenicia Business Center, ., sector 3, . intimații pârâți A. T., A. Ș. și A. V., toți domiciliați în Ploiești, Colonia Teleajen nr. 6, jud. Prahova.
La apelul nominal făcut în ședință publică au răspuns: recurenții pârâți C. M. reprezentat de avocat S. E. din baroul București, în baza împuternicirii avocațiale aflată la fila 29 dosar, N. G. personal și asistat de avocat M. L. din Baroul București în baza împuternicirii avocațiale aflată la fila 16 dosar, lipsind recurenții pârâți C. D., A. T., intimații pârâți A. T., A. Ș., A. V. și intimata reclamantă ., Sucursala Ploiești – prin administrator judiciar
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de grefierul de ședință, care învederează instanței că dosarul este la al doilea termen de judecată, iar recurenții au timbrat recursul cu câte 20,00 lei taxă judiciară de timbru, potrivit chitanțelor nr._/21.11.2014,_/25.11.2014,_/9.12.2014 și_/4.12.2014, anulate și atașate la filele 30,32,35,36 și timbru judiciar de 0,30 lei.
Avocat M. L., pentru recurentul pârât N. G., solicită admiterea probei cu acte și învederează instanței că a formulat o petiție către Ministerul Mediului cu privire la situația din teren, deoarece este o zonă de construcții și nu o zonă industrială și solicită amânarea cauzei până la soluționarea acestei petiții, respectiv să se obțină relații de la Agenția Națională de Protecția Mediului dacă obiectul de activitate al intimatei afectează sănătatea locuitorilor din zonă prin poluarea fonică și a apei.
Totodată, învederează instanței că reiese dintr-o expertiză de laborator că intimata nu are toate acordurile.
Avocat S. E. pentru recurentul pârât C. M., este de acord cu probele solicitate și arată că solicită aceleași probe.
Curtea respinge probele cu acte solicitate de părți, având în vedere disp. art. 305 Cod procedură civilă, cum și față de împrejurarea că din adresa depusă la dosar nu rezultă care sunt relațiile solicitate.
Avocat M. L. pentru recurentul pârât N. G. și avocat S. E. pentru recurentul pârât C. M., arată că nu au alte cereri și solicită cuvântul în fond.
Curtea, constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul părților.
Avocat M. L., pentru recurentul pârât N. G., solicita admiterea recursului, modificarea ambelor hotărâri pronunțate în cauză și, pe fond, respingerea cererii ca neîntemeiată, având în vedere că din probele administrate în cauză rezultă că pentru construcția de urmează să o edifice intimata și obiectul de activitate ce urmează a se desfășura în aceasta, nivelul de poluare sonică și a apei este ridicat, nu se menționează ce utilaje sunt folosite, nu există metrologie.
Referitor la motivul privind cadrul procesual, arată că nu se cunosc moștenitorii defunctului A. T. și nu există la dosar acte de stare civilă în acest sens.
Nu solicită cheltuieli de judecată.
Avocat S. E., pentru recurentul pârât C. M., achiesează concluziilor din precedent, solicită a fi avută în vedere expertiza sonometrică efectuată în anul 2013.
Solicită admiterea recursului astfel cum a fost formulat.
Nu solicită cheltuieli de judecată.
CURTEA
Deliberând asupra recursului civil de față, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Ploiești sub nr._ / 2012, reclamanta S.C. T.M.U.C.B. S.A. București - Sucursala Ploiești a chemat în judecată pe pârâții N. G., C. M., C. D. și A. T., solicitând instanței ca, pe calea ordonanței președințiale, să se constate refuzul nejustificat al acestora, hotărâre care să poată fi acceptată de emitentul autorizației de construire în locul acordului vecinilor, conform art.27 pct.6 din Ordinul nr.839/2009 privind aprobarea Normelor metodologice la Legea nr. 50/1991.
În motivarea acțiunii, reclamanta a arătat pe terenul proprietatea sa care se învecinează cu terenul pârâților în partea de nord, a inițiat un proiect de construire a unei hale „Centru de fabricație structuri metalice” și, în vederea executării acesteia, a obținut toate acordurile necesare de la factorii decizionali (apă, gaze, energie electrică), inclusiv studiul de impact de la mediu de la o companie privată, toate aceste acorduri fiind pozitive.
Pentru completarea dosarului în vederea eliberării autorizației de construcție, în calitate de riveran, este necesar acordul expres al pârâților, dat în scris, în formă autentică, sau o hotărâre judecătorească prin care instanța să constate refuzul nejustificat al riveranilor de a da acordul pentru efectuarea halei, hotărâre care să fie acceptată de către emitentul autorizației de construire în locul acordului vecinilor.
Reclamanta a mai învederat că hala ce se va construi este prevăzută cu pereți proiectați să rețină poluarea fonică (nu se vor auzi zgomote), în hala ce se va construi nefiind utilaje care să facă zgomot, programul de funcționare fiind de la ora 7,00 la ora 15,30.
S-a mai arătat că reclamanta a încercat să ia legătura cu pârâții și să încheie un acord amiabil, dar a fost refuzată, context în care a procedat la notificarea pârâților, prin executor judecătoresc, respectiv prin S.C.P.E.J. „P. și M.”, prin notificările înregistrate sub nr.129 - 132/2012, chemându-i la sediul executorului la data de 14.12.2012, dar nici de această dată nu s-au prezentat, conform procesului - verbal atașat.
În notificarea trimisă, s-a specificat faptul că societatea este deschisă la orice sugestii ar putea avea vecinii pentru a îmbunătăți relațiile dintre aceștia și pentru a nu deranja fonic sau în alt fel pe niciunul dintre ei.
Conform art.27 pct.6 din Ordinul nr.839/2009 privind aprobarea Normelor metodologice la Legea nr.50/1991, consideră că eforturile reclamantei rămânând fără răspuns, echivalează cu un „refuz nejustificat” de a da acordul pentru terminarea documentației necesare în vederea demarării lucrărilor de construire a halei, fapt care creează un mare prejudiciu societății, întrucât, nu-și poate desfășura activitatea, conform programului aprobat de Adunarea acționarilor pentru anul în curs.
Mai mult decât atât, o astfel de construcție ar însemna lărgirea activității societății reclamante, dar și angajarea de personal calificat și necalificat, deci locuri de muncă noi, într-o perioadă de criză economică, iar singurul lucru care o împiedică este acest acord al vecinilor.
Ca urmare a decesului pârâtului A. T., soția acestuia - A. T. a depus la dosar, în copie, certificatul de deces . nr._, iar în ședința publică din data de 14.03.2013, reclamanta a solicitat introducerea în cauză, în calitate de pârâți, a numiților A. Ș., A. V. și A. T., în calitate de moștenitori ai pârâtului A. T..
Deși, reclamanta a fost abilitată pentru a obține actele de stare civilă pentru moștenitorii pârâtului decedat A. T., aceasta nu a fost în măsură să le depună, astfel încât, în ședința publică din data de 09.05.2013, a arătat că înțelege să-și restrângă cadrul procesual, deoarece nu există decât soția supraviețuitoare a defunctului - A. T..
De asemenea, la termenul de judecată din data de 09.05.2013, reclamanta a precizat acțiunea în sensul că a solicitat să se judece pe calea dreptului comun, temeiul de drept fiind cel indicat prin cerere, respectiv art.27 pct.6 din Ordinul nr.839/2009.
Pârâta A. T., legal citată, nu s-a prezentat în instanță și nici nu a formulat întâmpinare.
În urma probelor administrate în cauză la solicitarea părților cu înscrisuri, interogatorii reciproce și martori, prin sentința civilă nr.924/23.01.2014 pronunțată de Judecătoria Ploiești a fost admisă în parte acțiunea formulată de reclamantă, constatându-se nejustificat refuzul pârâților de a-și da acordul la construirea de către aceasta a obiectivului „Centru de fabricație structuri metalice”, sens în care s-a dispus suplinirea acordului pârâților în vederea construirii de către reclamantă a obiectivului menționat situat în Ploiești, ..239.
Prin aceeași hotărâre, a fost respins ca nefondat capătul de cerere privind solicitarea reclamantei de prelungire a certificatului de urbanism nr.42/2011 și admis în parte capătul de cerere privind obligarea pârâților la plata cheltuielilor de judecată, sens în care s-a dispus obligarea acestora la plata cheltuielilor de judecată în cuantum de 1.011 lei reprezentând taxă judiciară de timbru, timbru judiciar și onorariu avocat.
Pentru a pronunța această soluție, instanța de fond a reținut că, urmare a solicitării reclamantei S.C. T.M.U.C.B. S.A. București - Sucursala Ploiești, Primăria Municipiului Ploiești a eliberat certificatul de urbanism nr.42/21.01. 2011, a cărui valabilitate a fost prelungită de la data de 03.02.2013 până la data de 03.02.2014, în vederea obținerii autorizației de construire privind obiectivul denumit „ Centru de fabricație structuri metalice” pe terenul situat în Ploiești, ..239.
Conform art.7 alin.1 din Legea nr.50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcții, autorizația de construire se emite pentru executarea lucrărilor de bază și a celor aferente organizării executării lucrărilor, în cel mult 30 de zile de la data depunerii documentației pentru autorizarea executării lucrărilor de construcții.
Documentația trebuie să cuprindă, în copie, certificatul de urbanism, dovada, în copie legalizată, a titlului asupra imobilului, teren și/sau construcții și, după caz, extrasul de plan cadastral actualizat la zi și extrasul de carte funciară de informare actualizat la zi, în cazul în care legea nu dispune altfel, documentația tehnică - D.T., avizele și acordurile stabilite prin certificatul de urbanism, punctul de vedere al autorității competente pentru protecția mediului și, după caz, actul administrativ al acesteia, dovada privind achitarea taxelor aferente certificatului de urbanism și a autorizației de construire.
În vederea obținerii autorizației de construire, reclamanta trebuie să obțină acordul vecinilor în formă autentică sau, în cazul refuzului acestora, este necesară prezentarea unei hotărâri judecătorești prin care să se constate refuzul nejustificat al vecinilor de a-și da acordul.
În cauză, pârâții au fost notificați prin Societatea Civilă Profesională a Executorilor Judecătorești „ P. și M.” (notificările nr.129, 130, 131, 132), în vederea exprimării acordului cu privire la edificarea unei hale denumite „Centru de fabricație structuri metalice”, însă pârâții nu s-au prezentat la executorul judecătoresc pentru a-și exprima punctul de vedere față de solicitarea societății reclamante.
Instanța de fond nu a putut reține susținerea pârâtului N. G. referitoare la faptul că hala proiectată ar fi de natură să-i prejudicieze pe vecini, deoarece, așa cum rezultă din „Memoriul tehnic” întocmit de arhitect P. O., construcția proiectată va avea caracteristici constructive de natură a reduce poluarea fonică.
Astfel, structura de rezistență constă din cadre (stâlpi și grinzi) din profile de oțel, pereții interiori vor fi din zidărie de cărămidă și din panouri termoizolatoare, clasa A1 (CO), cu EI 90 min, pereții exteriori vor fi alcătuiți din panouri termoizolatoare, clasa B (C1) și panouri vitrate din tâmplărie de aluminiu și geam termopan, acoperișul va fi alcătuit din panouri termoizolatoare, clasa B (C1), prinse de panele metalice, tâmplăria exterioară (uși și ferestre) va fi din profile metalice și geam termopan, iar tâmplăria interioară (uși) va fi metalică.
De asemenea, din raportul de încercare nivel de zgomot nr.346/06.02.2012 și raportul de încercare nivel de zgomot nr.1081/11.08.2013, emise de Laboratoarele Tonnie reiese că nivelul de zgomot măsurat la o altă hală - proprietatea reclamantei, în care se desfășoară aceeași activitate cu cea propusă prin prezenta cerere, nivelul de zgomot prelevat în partea de vest a amplasamentului (Ploiești, .), la aproximativ 2 m. de gardul societății în prezența unor surse de zgomot reprezentate de mașini de polizat, strunguri este de 59,6 dB (valorile admisibile maxime, conform STAS_/88 fiind de 65 dB).
Totodată, nivelul de zgomot prelevat în partea de est a amplasamentului (Ploiești, .), la aproximativ 15 m. de ușa halei de producție, în prezența unor surse de zgomot reprezentate de pod rulant, aparat sudură, polizor, strung, bormașină este de 48,6 dB ( valorile admisibile maxime conform STAS_/88 fiind de 65 dB).
Prin obiectivul ce se dorește a se realiza nu se va produce o poluare a mediului înconjurător de natură a afecta sănătatea oamenilor care locuiesc în zona „ Colonia Teleajen” din Ploiești, contrar susținerilor pârâților.
Instanța de fond a reținut că, potrivit raportului de încercare emisii pulberi nr.345/06.02.2012 emis de Laboratoarele Tonnie, nivelul pulberilor ce se vor evacua din atelierul de prelucrări metalice va fi de 5,8 mg/m³ ( limita maximă fiind de 50 mg/m³, conform Ordinului nr.462/1993 emis de Ministerul Apelor și Protecției Mediului), iar apele reziduale vor avea valori situate sub nivelul valorilor limită potrivit H.G. nr.188/2002, așa cum reiese din Raportul de încercare analiză apă reziduală nr.344/06.02.2012.
În plus, deșeurile rezultate din procesul de fabricație (șpan și resturi metalice, uleiuri uzate) vor fi depozitate selectiv și controlat în spații special amenajate și îngrădite în incinta proprietății până la evacuarea lor către societăți specializate în recuperarea acestor tipuri de deșeuri în vederea reciclării sau distrugerii lor (art.7 pct.7.5 din memoriul tehnic).
Instanța de fond a reținut și faptul că, obiectivul proiectat de reclamantă va respecta prevederile art.4 ale Ordinului nr.536/1997 pentru aprobarea Normelor de igienă și a recomandărilor privind mediul de viața al populației emis de Ministerul Sănătății, întrucât, așa cum rezultă din declarația martorului P. O., precum și din proiectul întocmit de acest martor, distanța dintre locuințele pârâților și hala reclamantei va fi de minimum 15 m.
Astfel, distanța dintre hala proiectată și locuințele pârâților C. D., A. T. și C. M. va fi cuprinsă între 17,07 m. și 19,60 m., iar între hală și locuința pârâtului N. G. va fi de 42,80 m., conform planului de situație aflat la dosar.
Potrivit declarației martorului P. O., pereții și acoperișul construcției proiectate vor fi din panouri termoizolante care limitează propagarea zgomotului în exterior, iar pe partea de nord a halei, către vecini, nu se vor prevedea ferestre.
De asemenea, instanța de fond nu a reținut nici susținerea pârâtului N. G. în sensul că nu li s-a adus la cunoștință de către reclamantă despre construcția ce se propune a se realiza, mai ales că, din declarația martorului propus de acesta - D. M. V. rezultă faptul că reprezentanții societății reclamante au avut mai multe întâlniri cu proprietarii vecini, în cadrul cărora li s-a explicat faptul că urmează a se construi o hală industrială care nu va afecta, în niciun fel, locuitorii din zonă și nu va polua fonic.
În privința pârâtei A. T., ca urmare a faptului că nu s-a prezentat în instanță în vederea luării interogatoriului încuviințat, deși a fost citată cu această mențiune, instanța de fond a făcut aplicarea disp. art.225 C.pr.civ. de la 1865, în sensul că neprezentarea acesteia, coroborată cu atitudinea sa procesuală, neprezentându-se și neformulând întâmpinare, a fost apreciată ca o mărturisire în folosul reclamantei.
În condițiile în care, hala proiectată de reclamantă pe terenul situat în Ploiești, ..239 nu va afecta, fonic sau în alt mod, locuitorii din zonă, așa cum rezultă din memoriul tehnic efectuat de arh. P. O. și din rapoartele de încercare nivel zgomot, emisii pulberi și apă reziduală întocmite de Laboratoarele Tonnie, prima instanță a considerat că nu poate fi apreciat ca justificat refuzul pârâților care invocă tocmai faptul că lucrarea ce se va ridica îi va afecta prin praf și zgomot, mai ales că susținerile acestora nu sunt dovedite prin niciun mijloc de probă concret, fiind simple opinii ale acestora.
Având în vedere dispozițiile art.27 alin.6 din Ordinul nr.839/12.10.2009 care stabilesc că refuzul nejustificat de a-și da acordul se constată de către instanța de judecată competentă, hotărârea acesteia urmând să fie acceptată de către emitentul autorizației de construire/desființare în locul acordului vecinilor, instanța de fond a admis în parte acțiunea, a constatat nejustificat refuzul pârâților de a-și da acordul cu privire la construirea de către reclamantă a obiectivului „Centru de fabricație structuri metalice”, conform documentației tehnice întocmite de arh. P. O. și, pe cale de consecință, a suplinit acordul pârâților în vederea construirii de către reclamantă a obiectivului situat în Ploiești, ..239.
Totodată, prima instanță a respins ca nefondat capătul de cerere privind solicitarea reclamantei de prelungire a certificatului de urbanism nr.42/2011, deoarece eliberarea acestuia se efectuează în conformitate cu disp. art.6 din Legea nr.50/1991 de către primarul localității în care se construiește imobilul, după o procedură stabilită de lege, la fel ca și prelungirea acestuia, iar nu de către instanța de judecată.
În ceea ce privește cererea reclamantei de obligare a pârâților la plata cheltuielilor de judecată, instanța de fond a admis-o în parte, dispunând obligarea acestora la plata cheltuielilor de judecată în cuantum de 1.011 lei reprezentând taxă judiciară de timbru (10 lei), timbru judiciar (1 leu) și onorariu avocat (1.000 lei).
Referitor la onorariul de avocat solicitat, în cuantum de 4.000 lei, instanța de fond a avut în vedere disp. art.274 alin.3 C.pr.civ. de la 1865 care permit instanței să mărească sau să micșoreze onorariile avocaților, ori de câte ori constată că sunt nepotrivit de mici sau de mari față de valoarea pricinii sau de munca îndeplinită.
Astfel, aceste dispoziții legale sunt menite să împiedice abuzul de drept, prin deturnarea onorariului de avocat de la finalitatea sa firească, aceea de a permite justițiabilului să beneficieze de o asistență judiciară calificată pe parcursul procesului.
Prin reducerea onorariului, instanța de fond a apreciat că nu se intervine în contractul de asistență juridică încheiat între reclamant și avocat, ci doar se apreciază în ce măsură onorariul părții care îl solicită trebuie suportat de către pârât.
În aprecierea cuantumului onorariului de avocat, instanța trebuie să aibă în vedere atât valoarea pricinii, cât și proporționalitatea onorariului cu volumul de muncă presupus de pregătirea apărării în cauză, determinat de elemente precum complexitatea, dificultatea sau noutatea litigiului.
În speță, având în vedere că prezenta cauză nu are o complexitate deosebită, că activitatea prestată de avocat a constat în redactarea cererii de chemare în judecată și prezentarea termenele de judecată acordate, când s-au administrat probatoriile încuviințate, instanța de fond a apreciat că un onorariu de 1.000 lei păstrează un just echilibru între toate aceste criterii de referință.
Împotriva sentinței instanței de fond au declarat apel în termen legal, pârâții C. M., N. G., C. D. și A. T., motivele de apel fiind absolut identice, criticile vizând nelegalitatea și netemeinicia hotărârii, arătându-se că, s-a reținut că obiectivul reclamantei nu este de natură să-i prejudicieze pe vecini, fapt ce rezultă din memoriul tehnic întocmit în cauză, însă, din planșele foto depuse la dosar se poate observa cu ușurință că realitatea este cu totul alta.
Susțin pârâții că, nu contestă calitatea materialului din care va fi ridicată construcția, ci amplasamentul acesteia, câtă vreme nu este respectată distanța de locuința acestora, în speță, fiind de cca. 4 m.
Se reține de către instanță că, pârâții ar fi avut cunoștință de construcția ce se va realiza, întrucât astfel a declarat martorul D. M. V., însă acest fapt nu este real, martorul relatând discuțiile purtate între pârâți și reclamantă la sediul instanței, iar nu la fața locului.
În ceea ce privește lipsa pârâtei A. T., pârâții au solicitat a se reține că aceasta a fost introdusă în cauză, în calitate de moștenitoare a defunctului A. T., la data de 9.05.2013, reclamanta restrângând cadrul procesual și, deși s-a afirmat, fără a se depune înscrisuri, în sensul că A. T. ar fi singura moștenitoare a pârâtului A. T., pârâții au menționat în fața instanței împrejurarea că vecinul lor ar fi mai avut doi descendenți.
Apreciază pârâții că, deși în cauză au mai fost doi moștenitori ai pârâtului decedat, aceștia nu au fost chemați în judecată pentru a-și putea apăra dreptul de proprietate asupra imobilului, instanța de fond suplinind acordul acestora.
Prin certificatul de urbanism depus la dosar, se arată că au fost obținute aprobările necesare de la furnizorii de utilități, însă aceste aprobări privesc doar existența unor conducte sau stâlpi de înaltă tensiune ce s-ar afla pe teren și ar împiedica ridicarea construcției, lipsind acordul de mediu.
Mai arată pârâții cî studiul privind nivelul de zgomot a fost măsurat la o altă hală, având aceeași activitate, cu precizarea că obiectivul ce urmează a fi construit este așezat la o distanță foarte mică de proprietățile pârâților, în speță, nefiind măsurat nivelul zgomotului la o astfel de distanță.
Pârâții C. M., N. G., C. D. și A. T. au solicitat admiterea apelului, modificarea în parte a sentinței atacate, în sensul respingerii ca nefondată a acțiunii formulată de reclamantă.
Primindu-se dosarul la Tribunalul Prahova, cauza a fost înregistrată sub nr._ la data de 28.04.2014.
Legal citată, intimata - reclamanta S.C. T.M.U.C.B. S.A. București - Sucursala Ploiești nu a formulat întâmpinare în această fază procesuală.
După administrarea probatoriilor, Tribunalul Prahova, prin decizia civilă nr. 362 din 3 iunie 2014, a respins apelurile declarate de pârâții N. G. și C. M., C. D. și A. T., împotriva sentinței civile nr.924/23. 01.2014 pronunțată de Judecătoria Ploiești în contradictoriu cu intimata - reclamantă S.C. T.M.U.C.B. S.A. B. - Sucursala Ploiești, ca nefondate.
Pentru a pronunța această decizie, Tribunalul Prahova a reținut următoarele:
Art.27 din Ordinul 839/2009 privind aprobarea Normelor metodologice la Legea nr.50/1991 – text de lege pe care reclamanta își întemeiază prezentul demers judiciar prevede că „Acordul vecinilor, prevăzut la pct. 2.5.6. al Secțiunii I „Piese scrise” a Cap. A. „Documentația tehnică pentru autorizarea executării lucrărilor de construire - D.T.A.C.”, prevăzut în anexa nr. 1 la lege, este necesar în următoarele situații:
a) pentru construcțiile noi, amplasate adiacent construcțiilor existente sau în imediata lor vecinătate - și numai dacă sunt necesare măsuri de intervenție pentru protejarea acestora;
b) pentru lucrări de construcții necesare în vederea schimbării destinației în clădiri existente;
c) în cazul amplasării de construcții cu altă destinație decât cea a clădirilor învecinate.
(2) Situațiile prevăzute la alin. (1) lit. a) corespund cazurilor în care, prin ridicarea unei construcții noi în vecinătatea imediată a unei construcții existente, pot fi cauzate acesteia prejudicii privind rezistența mecanică și stabilitatea, securitatea la incendiu, igiena, sănătatea și mediul ori siguranța în exploatare. Cauzele acestor situații pot fi, de exemplu, alipirea la calcan, fundarea la o cotă mai adâncă decât cea a tălpii fundației construcției existente, afectarea gradului de însorire.
(3) Situațiile prevăzute la alin. (1) lit. b) și c) corespund cazurilor în care, urmare investiției noi pot fi create situații de disconfort generate de incompatibilități între funcțiunea preexistentă și cea propusă, atât în situația în care se aduc modificări de destinație a spatiilor în interiorul unei clădiri, cât și în situația în care funcționalitatea unei construcții noi este incompatibilă cu caracterul și funcționalitatea zonei în care urmează să se integreze. Cauzele cele mai frecvente sunt cele legate de afectarea funcțiunii de locuit prin implementarea unor funcțiuni incompatibile datorită zgomotului, circulației, degajării de noxe, etc.
(4) Acordul vecinilor se va da condiționat de asigurarea, prin proiectul tehnic P.Th. și autorizația de construire/desființare, a măsurilor de punere în siguranță a construcției preexistente rezultate în urma raportului de expertiză tehnică întocmit la comanda investitorului noii construcții.
(5) Acordul vecinilor este valabil numai în forma autentică.
(6) Refuzul nejustificat de a-și da acordul se constată de către instanța de judecată competentă, hotărârea acesteia urmând să fie acceptată de către emitentul autorizației de construire/desființare în locul acordului vecinilor.
În speță, din probatoriile administrate în cauză, respectiv înscrisurile depuse la dosar se reține că, la data de 21.01.2011, Primăria Mun. Ploiești a eliberat la cererea reclamantei S.C. T.M.U.C.B. S.A. București - Sucursala Ploiești, certificatul de urbanism nr.42 în vederea construirii obiectivului „Centrul de fabricație structuri metalice, branșamente și utilități” și împrejmuire teren, imobilul aflându-se situat în intravilanul Mun. Ploiești, ..239, jud. Prahova.
Conform Memoriului tehnic întocmit de arh. P. O., obiectivul propus a fi realizat este amplasat pe terenul - proprietate a S.C. T.M.U.C.B. S.A. București având suprafața de 3.692,00 mp., fiind situat în Mun. Ploiești, ..239, jud. Prahova, centrul de fabricație structuri metalice fiind alcătuit dintr-o construcție principală – tip hală și alte construcții anexe destinate unor activități auxiliare.
Activitatea principală care se va desfășura în hala proiectată este aceea de producere a confecțiilor metalice (debitare, prelucrare și asamblare a structurilor metalice), aria construită fiind de 869,57 mp.
În ceea ce privește datele constructive ale construcției, în memoriu s-a precizat faptul că structura de rezistență constă în cadre (stâlpi și grinzi) din profile de oțel; fundațiile sunt din beton; pereții exteriori sunt alcătuiți din panouri termoizolatoare clasa B (C1) și panouri vitrate din tâmplărie de aluminiu și geam termopan; pereții exteriori de compartimentare sunt din zidărie de cărămidă la construcția existentă înglobată în hală și din panouri termoizolatoare clasa A1 (CO); acoperișul este alcătuit din panouri termoizolatoare clasa B (C1) prinse de panele metalice care reazemă pe grinzile cadrelor metalice, astfel încât, apele pluviale vor fi captate prin jgheaburi și gurile de scurgere prevăzute pe acoperiș și dirijate prin conducte interioare către canalizare; tâmplăria exterioară (uși și ferestre) este alcătuită din profile metalice și geam termopan; tâmplăria interioară (uși) este metalică; finisajele interioare – pardoseală din beton rolat.
Referitor la dotările utilitare, s-a menționat că alimentarea cu apă, energie electrică și gaze naturale se realizează prin racordarea la rețelele existente în zonă, neexistând ape tehnologice uzate, deoarece nu se folosește apă în procesul de producție, micro stația de epurare C29 existentă în incintă deservind căminele de nefamiliști care există în apropiere și va continua să deservească aceste construcții; încălzirea spațiului interior se va realiza cu o centrală termică proprie alimentată cu combustibil gazos și a instalațiilor aferente; colectarea gunoiului menajer se realizează în pubele etanșe care vor fi evacuate periodic de către o societate de salubritate locală cu care beneficiarul a încheiat contract; deșeurile rezultate din procesul de producție (șpan și resturi metalice, uleiuri uzate) vor fi depozitate selectiv și controlat în spații special amenajate și îngrădite în incinta proprietății până la evacuarea lor, de asemenea, selectivă și controlată către societăți specializate în recuperarea acestor tipuri de deșeuri în vederea reciclării sau distrugerii lor.
Din raportul de încercare nivel de zgomot nr.346/06.02.2012 și raportul de încercare nivel de zgomot nr.1081/11.08.2013, ambele întocmite de Laboratoarele Tonnie reiese că nivelul de zgomot măsurat la o altă hală - proprietatea reclamantei, în care se desfășoară același tip activitate cu cea propusă prin prezenta cerere, nivelul de zgomot prelevat în partea de vest a amplasamentului (Ploiești, .), la aproximativ 2 m. de gardul societății în prezența unor surse de zgomot reprezentate de mașini de polizat, strunguri este de 59,6 dB (valorile admisibile maxime, conform STAS_/88 fiind de 65 dB).
Totodată, nivelul de zgomot prelevat în partea de est a amplasamentului (Ploiești, .), la aproximativ 15 m. de ușa halei de producție, în prezența unor surse de zgomot reprezentate de pod rulant, aparat sudură, polizor, strung, bormașină este de 48,6 dB (valorile admisibile maxime conform STAS_/88 fiind de 65 dB).
Martorul P. O. care este chiar proiectantul lucrării pe care reclamanta dorește să o realizeze a relatat că, în vederea întocmirii proiectului, a propus ca distanța dintre construcția ce urma a fi edificată și gardul care desparte proprietățile persoanelor fizice să fie de minimum 1 m., specialistul topo măsurând distanța dintre amplasamentul propus al clădirii reclamantei și locuințele pârâților a stabilit că aceasta este de cca. 40 m. față de două locuințe și, respectiv de 17 m. față de cea de-a treia locuință.
Martorul a mai arătat că, la momentul întocmirii proiectului, a avut în vedere dispozițiile art.4 din Ordinul nr.536/1997 care prevede că, atunci când se construiește o unitate de mică industrie ce ar putea afecta locuințele învecinate prin degajări de zgomot, praf, etc., distanța trebuie să fie de minimum 15 m., motiv pentru care a și propus ca pereții și acoperișul să fie din panouri termoizolante care limitează propagarea zgomotului în exterior, pe partea către vecini nefiind prevăzute ferestre.
La rândul său, martorul D. M. V. audiat la cererea pârâților a arătat că proprietatea sa se învecinează cu cea a reclamantei și, fiind de față la o întâlnire cu reprezentanții societății, li s-a comunicat faptul că urma a se construi o hală industrială, nu foarte mare, care nu îi va afecta, în niciun fel, pe locuitorii din zonă, iar la întrebarea localnicilor referitoare la obiectul de activitate al acesteia, li s-a spus că nu va polua fonic.
Dată fiind situația de fapt, astfel cum a fost reținută și prezentată în precedent, prin prisma probelor administrate în cauză, dar și a normelor juridice incidente în soluționarea pricinii, este evident că, în condițiile în care, hala proiectată de reclamantă pe terenul situat în Ploiești, ..239 nu va afecta, fonic sau în alt mod, viața sau siguranța locuitorilor din zonă, astfel cum rezultă din memoriul tehnic întocmit de arh. P. O. și din rapoartele de încercare nivel zgomot, emisii pulberi și apă reziduală emise de Laboratoarele Tonnie, nu poate fi apreciat ca justificat refuzul pârâților de a-și da acordul în vederea construirii obiectivului în litigiu, aceștia invocând tocmai faptul că lucrarea ce se va ridica îi va afecta prin praf și zgomot, aceste susținerile rămânând la stadiul de simple afirmații, fără suport probatoriu în piesele dosarului.
În ceea ce privește pe pârâtul A. T. decedat la data de 18.11.2012, se reține că, la termenul de judecată din data de 09.05.2013, reclamanta a precizat acțiunea în sensul de a se judeca pe calea dreptului comun, iar nu în procedura specială a ordonanței președințiale, iar la termenul din 06.06.2013, a învederat că înțelege să poarte litigiul numai în contradictoriu cu pârâții N. G., C. M., C. D. și soția supraviețuitoare a pârâtului decedat pe parcursul procesului – A. T., iar nu și cu numiții A. Ș. și A. V., precizarea cu care pârâtul N. G. nu a fost de acord.
Este cunoscut faptul că principiul disponibilității constă în posibilitatea părților de a dispune de obiectul procesului – dreptul material, precum și de mijloacele procesuale de apărare a acestui drept – dreptul procesual.
În conținutul său, principiul disponibilității cuprinde următoarele drepturi: dreptul persoanei interesate de a porni sau nu acțiunea civilă; dreptul de a determina limitele cererii de chemare în judecată sau ale apărării; Dreptul de a renunța la judecată sau la dreptul subiectiv, dreptul de achiesare și dreptul de a stinge litigiul printr-o tranzacție; dreptul de a ataca sau nu hotărârea prin intermediul căilor de atac; dreptul de a cere executarea hotărârilor judecătorești.
Este cunoscut faptul că limitele cererii de chemare în judecată, ale cadrului procesual în care se va desfășura judecata cu privire la obiect (pretenția concretă dedusă judecății) și la părți (persoanele între care există raportul juridic litigios) sunt fixate de către reclamant.
Așadar, susținerea pârâților în sensul că defunctul pârât A. T. ar mai fi avut doi moștenitori care nu au fost chemați în judecată pentru a-și apăra dreptul de proprietate, reclamanta precizând acțiunea în sensul restrângerii cadrului procesual pasiv în aceste condiții, nu poate fi avută în vedere, câtă vreme, în respectarea principiului disponibilității, instanța nu poate introduce, din oficiu, o altă persoană în proces, ci numai părțile pot lărgi sfera subiectivă a litigiului.
Pe cale de consecință, în aplicarea principiului disponibilității care guvernează procesul civil nu se putea trece peste voința reclamantei privind restrângerea cadrului procesual pasiv, dispunându-se introducerea în cauză și a altor persoane în privința cărora nu s-a făcut un minimum de dovadă privind pretinsa lor calitate de descendenți ai defunctului A. T..
De altfel, tribunalul a constatat că pârâta A. T. era interesată în a face dovada că mai există și alți moștenitori ai defunctului său soț, însă, prin atitudinea procesuală adoptată de aceasta și care a condus la aplicarea art.225 C.pr.civ. de la 1865, este evident că susținerile privind prezumtivii succesibili ai defunctului pârât A. T. nu se pot verifica.
Împotriva acestei decizii au formulat recurs pârâții N. G., C. M., C. D., A. T., criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.
În motivarea cererii de recurs, pârâții au arătat că în fapt, a fost admisă în parte cererea formulată de intimata reclamantă S.C. T.M.U.C.B S.A. București - Sucursala Ploiești, susținându-se acordul vecinilor în ceea ce privește construcția ce urmează a se realiza. Așa cum s-a motivat și în apel nu construcția în sine îi deranjează, în calitate de vecini, ci obiectul de activitate care va avea loc în acea construcție.
Recurenții au învederat că instanța de apel a motivat, în virtutea principiului disponibilității, că reclamanta este cea care decide cu cine vrea să se judece, dar nu a avut în vedere faptul că reclamanta a solicitat a se judeca cu o persoană decedată la data introducerii acțiuni sale, iar apoi își precizează acțiunea chemând moștenitorii persoanei decedate (def. A. T.), fără a face dovada că aceștia sunt moștenitorii decedatului.
Au solicitat recurenții a se verifica că la dosarul cauzei nu există acte din care să rezulte care sunt moștenitorii lui A. T., ci numai simple presupuneri ce nu sunt susținute. Ori, în calitatea pe care o au, nu putea face probe care să susțină cele afirmate de intimata reclamantă. În virtutea aceluiași principiu, instanța de fond trebuia să-i pună în vedere reclamantei să producă dovezi, fiind bine cunoscut rolul activ al instanței și sancțiunile pe care aceasta le poate lua.
Recurenții au mai învederat că a fost chemată în instanță soția supraviețuitoare a defunctului A. T., dar nu se face dovada că aceasta este moștenitoarea sau nu a defunctului, în acțiunea restrânsă, fără a se depune și dovezile necesare.
În ceea ce privește refuzul lor de a da acordul unității industriale ca intimata-reclamantă să o construiască lângă locuințele lor este întemeiat, privind atât zgomotul cât și poluarea.
Totodată, recurenții au menționat că și caracterul acestei construcții cu obiectul ei de activitate este incompatibil cu caracterul și funcționalitatea zonei în care urmează a fi amplasată, întrucât a fost și este o zonă de locuințe, iar în sprijinul acestor afirmații, vin chiar actele de la dosar, respectiv planul zonal în care se poate vedea că cele afirmate sunt reale.
Memoriul tehnic aflat la dosarul cauzei este strict informativ, iar de multe ori rămâne pe hârtie nu și în practică. Se menționează că din procesul tehnologic nu rezultă ape reziduale, rezultă zgomot, pilitură din metalele debitate care să răspândesc atât în aer, cât și în apa potabilă.
Raportul de încercare a nivelului de zgomot depus la dosar a fost efectuat la o altă hală a intimatei reclamante, dar situația de fapt nu corespunde cu situația din teren, unde locuințele nu se află la distanța de 15 m de construcția intimatei reclamante, ci la o distanță mult mai mică. Asta nu numai că reiese din modul cum a fost trasată fundația construcției, ci și din declarația martorului P. O., proiectantul lucrării, ce afirmă că distanța dintre construcție și gardul proprietății noastre este de 1 m, iar între gard și locuință este de 5 m. Nn trebuie să fi matematician că să constați că între construcția intimatei pârâte și locuință sunt 6 m, nu minim 15m conform normelor. Nu se știe cum măsurătorile topo au scos o distanță de 17 m, 40 m față de locuințele lor, probabil după o planșă topo de peste 30 ani aflată în arhivele primărie când zona era mai puțin locuită. În prezent este un cartier de locuințe și nu o zonă industrială.
Se menționează de către instanță că aceste susțineri sunt simple afirmații, fapt ce nu este adevărat, putând face dovada cu fotografii ale zonei din care rezultă fără echivoc cele declarate. Rezultă, de asemenea, că în planurile depuse la dosar unele locuințe nici nu apar, cu toate că ele există, fiind notate numai cele aflate la o distanță de 17 m și 40 m de viitoarea construcție pentru a putea fi respectate normele legale.
În concluzie, recurenții pârâți au solicitat admiterea recursului, modificarea în tot atât a sentinței civile, cât și a deciziei civile pronunțate în această cauză, iar reținând cauza să se dispună respingerea acțiunii formulate de intimata-reclamantă.
Intimata reclamantă, legal citată, nu a formulat întâmpinare.
Curtea, analizând cererea de recurs prin prisma actelor și lucrărilor dosarului, criticilor formulate și dispozițiilor legale incidente, reține următoarele:
În ceea ce privește motivul de recurs întemeiat pe încălcarea dispozițiilor legale referitoare la determinarea cadrului procesual, în condițiile în care afost chemată în judecată și o persoană care la data introducerii acțiunii era decedată- A. T.- pentru ca apoi să se ia act de restrângerea cadrului procesual de către recalmantă, în sensul că înțelege a chema în judecată în calitate de pârâtă pe soția supraviețuitoare a acestuia-A. T.- fără a se face un minim de probe în legătură cu persoanele care au calitatea de moștenitor ai defunctului, Curtea reține că în mod legal tribunalul a apreciat că, în socotirea principiului disponibilității ce guvernează procesul civil, care dă dreptul reclamantului de a determina cadrul procesual atât cu referire la obiectul pretențiilor sale, cât și cu referire la părți, motivul de apel formulat sub acest aspect e neîntemeiat.
Referitor la cel de-al doilea motiv de recurs în susținerea căruia s-a invocat încălcarea dispozițiilor legale incidente atunci când s-a reținut caracterul nejustificat al refuzului pârâților de a-și da acordul la edificarea construcției în litigiu, Curtea reține că aprecierea asupra caracterului justificat sau nejustificat al refuzului recurenților pârâți la edificarea construcției e o chestiune care implică o reanalizarea probatoriului administrat în cauză, operațiune ce e inadmisibil a fi efectuată în calea de atac a recursului, în care obiectul controlului judiciar în formează aspectele de nelegalitate, iar nu de netemeincie a hotărârii atacate.
Din considerentele susmenționate, în baza art. 312 c.proc.civ. Curtea va respinge ca nefondat recursul declarat de pârâți împotriva deciziei civile nr. 362 din 3 iunie 2014, pronunțată de Tribunalul Prahova.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge recursul declarat de pârâții N. G. și C. M., ambii domiciliați în Ploiești, Colonia Teleajen nr. 4 jud. Prahova, C. D. și A. T., ambele domiciliați în Ploiești, Colonia Teleajen nr. 6 jud. Prahova, împotriva deciziei civile nr. 362 din 3 iunie 2014, pronunțată de Tribunalul Prahova, în contradictoriu cu intimata - reclamantă S.C. T.M.U.C.B. S.A. B. - SUCURSALA PLOIEȘTI, cu sediul ales la Cabinetul Av. Cojani S. din Ploiești, ., .. 2, . – prin administrator judiciar Casa de Insolvență Transilvania – Filiala București SPRL cu sediul în București, Phoenicia Business Center, ., sector 3, . intimații pârâți A. T., A. Ș. și A. V., toți domiciliați în Ploiești, Colonia Teleajen nr. 6, jud. Prahova, ca nefondat.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică, azi, 12 februarie 2015.
Președinte, Judecători,
M. P. A.-M. R. C.-M. M.
Grefier,
C. G.-A.
Red. MP
2 ex./10.03.2015
d.f.nr._ – Judecătoria Ploiești
j.fond M. A.
d apel_ Tribunalul Prahova
j apel A. G. H.
C. D. E.
Operator de date cu caracter personal
Notificare nr.3120
| ← Fond funciar. Decizia nr. 144/2015. Curtea de Apel PLOIEŞTI | Despăgubiri Legea nr.221/2009. Decizia nr. 121/2015. Curtea de... → |
|---|
