Contestatie la executare. Decizia nr. 827/2013. Curtea de Apel TIMIŞOARA
| Comentarii |
|
Decizia nr. 827/2013 pronunțată de Curtea de Apel TIMIŞOARA la data de 04-06-2013 în dosarul nr. 7465/325/2012
ROMÂNIAOPERATOR - 2928
CURTEA DE APEL TIMIȘOARA
SECȚIA I CIVILĂ
DOSAR NR._
DECIZIA CIVILĂ nr.827
Ședința publică din 04 iunie 2013
PREȘEDINTE: D. C.
JUDECĂTOR: C. R.
JUDECĂTOR: M. L.
GREFIER: O. IOȚCOVICI
S-a luat în examinare recursul declarat de reclamanta . Reasigurare SA Timișoara împotriva deciziei civile nr. 48/A/22.01.2013 pronunțată de Tribunalul T. în dosar nr._, în contradictoriu cu pârâții S. O. C. si S. D., având ca obiect contestației la executare.
La apelul nominal, lipsesc părțile.
Dată fără citarea părților.
Mersul dezbaterilor și susținerile părților au fost consemnate în încheierea de ședință din data de 28.05.2013, când a fost amânată pronunțarea pentru termenul de astăzi, încheierea făcând parte integrantă din prezenta decizie.
CURTEA
Deliberând, constată următoarele:
Prin sentința civila nr._/23.05.2012 pronunțata de Judecătoria Timișoara în dosar nr._, a fost respinsă contestația la executare formulată de contestatoarea S.C. E. România asigurare Reasigurare S.A., în contradictoriu cu intimații S. O. C. și S. D., fără cheltuieli de judecată.
Pentru a hotărî astfel, prima instanță a găsit întemeiată excepția inadmisibilității contestației la executare invocată din oficiu, la termenul de judecată din data de 23.05.2012, întrucât contestatoarea a înțeles să solicite partajarea imobilului în litigiu pe calea contestației la executare.
S-au reținut că dispozițiile art. 399 alin. 1 C.proc.civ. definesc contestația la executare ca fiind mijlocul procedural pus la dispoziția celui interesat sau vătămat, printr-o executare silită, pentru a contesta executarea silită însăși sau orice act de executare, iar dacă nu a utilizat procedura prevăzută de art. 281 ind.1 C.proc.civ., să solicite lămuriri cu privire la înțelesul, întinderea sau aplicarea titlului executoriu, precum și în cazul în are organul de executare refuză să înceapă executarea silită ori să îndeplinească un act de executare în condițiile prevăzute de lege.
În acest context, s-a apreciat că partajarea unui imobil nu poate forma obiectul unei contestații la executare, chiar dacă este vorba de partajarea imobilului urmărit silit.
Observând că în cadrul secțiunii a VI-a a codului de procedură civilă, intitulată „Contestația la executare”, din capitolul V, intitulat „Despre executarea silită”, există art. 400 ind.1 C.proc.civ., invocat de către contestatoare, care prevede că împărțirea bunurilor comune poate fi hotărâtă, la cererea părții interesate, și în cadrul judecării contestației la executare, prima instanță a apreciat că din conținutul acestui text de lege, rezultă, fără niciun dubiu, că partajarea unui bun comun nu se poate cere direct prin formularea unei contestații la executare, contestație al cărei scop – în opinia primei instanțe - este, cu totul altul, conform art. 399 C.proc.civ., ci doar în cadrul judecării unei contestații la executare. Astfel, s-a conchis că împărțirea bunurilor comune, la care se referă art. 400 ind.1 C.proc.civ., are ca premisă existența unei contestații la executare, în cadrul judecării căreia, pe calea unei cereri separate, se poate solicita împărțirea bunurilor comune. S-a avut în vedere și faptul că, în cazul în care nu există promovată o contestație la executare, nimic nu îl împiedică pe creditor să formuleze direct o acțiune în justiție, uzând de acțiunea oblică, prin care să solicite partajarea imobilului urmărit silit, la o astfel de acțiune referindu-se art. 493 C.proc.civ.
Pentru considerentele de fapt și de drept reținute mai sus, prima instanță a constatat că cererea contestatoarei de partajare a imobilului în litigiu, pe calea directă a contestației la executare, nu este admisibilă, și, ca urmare, văzând și prevederile art.137 al.1 C.proc.civ., a admis excepția inadmisibilității contestației la executare, invocată din oficiu.
Împotriva acestei hotărâri, a declarat recurs contestatoarea S.C. E. România Asigurare Reasigurare S.A., cale de atac calificată de către tribunal ca fiind apel, în raport de valoarea obiectului cererii și de dispozițiile art. 282 ind. 1 și art. 400 ind. 1 C.proc.civ., solicitând casarea ei și trimiterea cauzei spre rejudecare la aceeași instanță.
În motivare, contestatoarea a învederat instanței că art. 400 ind. 1 C.proc.civ. prevăd chiar posibilitatea partajării bunurilor pe calea contestației la executare, dat fiind faptul că aceasta stare de fapt reprezintă o piedică la executare.
Intimata S. D., prin întâmpinare a solicitat respingerea apelului, cu cheltuieli de judecată, susținând că în mod corect prima instanță a reținut că o atare cerere de partajare este inadmisibilă pe calea unei contestații la executare.
Prin decizia civilă nr.48/A/22.01.2013 pronunțată în dosarul cu același număr, Tribunalul T. a respins, ca nefondat, potrivit art. 282–296 C.proc.civ., apelul declarat împotriva sentinței primei instanțe.
Pentru a decide astfel, tribunalul a reținut că nu poate fi primită critica adusă de contestatoare hotărârii atacate.
S-a avut în vedere astfel, că societatea contestatoare . Reasigurare SA a investit Judecătoria Timișoara cu contestația la executare prin care a solicitat partajarea imobilului situat in Timișoara, ., ., proprietatea intimaților S. O. C. si S. D., prevalându-se de calitatea de creditor personal al celui dintâi intimat.
Văzând că obiectul contestației la executare a vizat doar partajarea imobilului aflat în proprietatea devălmașă a intimaților, instanța de apel a apreciat că în mod corect prima instanță a constatat că această operațiune nu poate fi realizată pe această cale, scopul dispoziției cuprinsă în art.400 ind.1 C.proc.civ. fiind acela ca atunci când se contestă executarea silită și se constată sau se invocă starea de coproprietate să se poată realiza partajul pe această cale, iar nu de a deschide calea unei acțiuni directe având acest obiect (sistarea coproprietății), posibilitate creată doar prin art.33 alin.2 Codul familiei și art.493 alin.1 C.proc.civ.
Împotriva acestei hotărâri, a declarat recurs în termenul prevăzut de lege, contestatoarea S.C E. România Asigurare Reasigurare S.A, solicitând casarea hotărârilor pronunțate, cu trimiterea cauzei spre rejudecare Judecătoriei Timișoara, întrucât prin hotărârile date nu s-a soluționat fondul pricinii.
În motivare, se arată că textul de lege este greșit interpretat de către instanța de fond. Totodată arată că art. 400 ind. 1 prevede chiar posibilitatea partajării bunurilor pe calea contestației la executare, dat fiind faptul ca această stare de fapt reprezintă o piedică la executare, motiv pentru care apreciază că este absolut necesară partajarea bunurilor comune.
În opinia contestatoarei, instanța de fond, prin interpretarea textelor de lege, a lăsat fără finalitate juridică o stare de fapt care se impunea a fi soluționată pe aceasta cale.
În drept, a invocat prevederile art. 304 pct. 9 și art. 312 C. proc. civ.
Intimații, deși legal citați, nu au depus întâmpinare și nici nu s-au prezentat pentru a-și exprima poziția cu privire la prezentul recurs.
Examinând decizia atacată, prin prisma motivelor invocate, în limitele trasate de prevederile art. 304 și 306 alin. 2 C.proc.civ., față de prevederile art. 400 ind. 1 C.proc.civ., curtea constată că prezentul recurs nu este întemeiat, atât Judecătoria Timișoara, cât și Tribunalul T. pronunțând hotărâri temeinice și legale pentru considerentele expuse în cuprinsul acestora și pe care instanța de recurs și le însușește.
Astfel, dispozițiile art. 400 ind. 1 C.proc.civ. au primit o justă interpretare și aplicare raportat la particularitățile pricinii.
Din interpretarea gramaticală a acestui text legal rezultă că, numai în cadrul unei contestații la executare preexistente, formulate împotriva actelor de executare, se poate cere partajul bunurilor comune, edificatoare în acest sens fiind expresia „și în cadrul contestației la executare”.
În acest sens sunt și cerințele art. 353 alin. 2 Noul cod civil (fost art. 36 alin. 2 Codul familiei), care constituie dreptul comun în materia împărțirii bunurilor comune ale soților în timpul căsătoriei, text ce conține cazurile și condițiile în care se poate dispune în acest sens, situații ce privesc și partajul bunurilor comune în vederea urmăririi bunurilor soțului debitor.
Corect au fost avute în vedere prevederile art. 399 C.proc.civ., care definesc contestația la executare și stabilesc obiectul acesteia și anume: constatarea executării silite sau a oricărui act de executare, ori lămurirea înțelesului sau aplicării titlului executoriu, respectiv cenzurarea refuzului executorului judecătoresc de a îndeplini orice act de executare silită.
Din interpretarea coroborată a acestor texte legale, se impune a conchide că se poate promova contestație la executare în condițiile expres și limitativ prevăzute de art. 399 C.proc.civ., iar, în cadrul unei astfel de contestații se poate cere partajul și bunurilor comune ale soților, neputându-se apela la contestația la executare exclusiv în scopul partajării bunurilor comune, independent de contestarea vreunui act de executare silită.
Dacă nu există o contestație la executare promovată, creditorul unuia dintre soți poate recurge doar la dispozițiile art. 353 alin. 2 Noul Cod civil, pentru a-și putea îndestula creanța deținută împotriva unuia dintre soți.
Pentru aceste considerente, având în vedere dispozițiile legale invocate, coroborate cu prevederile art. 299 și următoarele C.proc.civ., curtea constată că prezentul recurs nu este întemeiat, motiv pentru care, în baza art. 312 alin. 1 C.proc.civ., îl va respinge.
În baza art. 274 C.proc.civ., curtea nu va acorda părților cheltuieli de judecată în recurs, ca nesolicitate.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge recursul declarat de reclamanta . Reasigurare SA împotriva deciziei civile nr. 48/A/22.01.2013 pronunțată de Tribunalul T. în dosar nr._, în contradictoriu cu intimații S. O. C. și S. D..
Fără cheltuieli de judecată în recurs.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, azi, 04.06.2013.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,
D. C. C. R. M. L.
GREFIER,
O. IOȚCOVICI
Red. C.R./24.06.2013
Tehnored. O.I./2ex./28.06.2013
Primă instanță: Judecătoria Timișoara, jud. M. I. Ciocșirescu
Instanța de apel: Tribunalul T.: jud. D. J., jud. A. I.
| ← Partaj bunuri comune. Lichidare regim matrimonial. Decizia nr.... | Partaj bunuri comune. Lichidare regim matrimonial. Decizia nr.... → |
|---|
