Cereri. Decizia nr. 160/2015. Curtea de Apel TIMIŞOARA
| Comentarii |
|
Decizia nr. 160/2015 pronunțată de Curtea de Apel TIMIŞOARA la data de 22-04-2015 în dosarul nr. 7318/30/2014
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL TIMIȘOARA Operator 2928
SECȚIA I CIVILĂ
DOSAR NR._
DECIZIA CIVILĂ NR. 160
Ședința publică din 22.04.2015
PREȘEDINTE: Rujița R.
JUDECĂTOR: F. Ș.
JUDECĂTOR: prof. univ. dr. L. B.
GREFIER: A. M. T.
S-a luat în examinare cererea de revizuire formulată de revizuienții Kopnik Z. și K. L. - A. împotriva deciziei civile nr. 717/22.09.2014, pronunțată de Tribunalul T. în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimatul M. Finanțelor Publice, prin DGRFP Timișoara.
La apelul nominal făcut în ședință publică, se prezintă pentru revizuienți av. H. M., lipsă fiind intimatul.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care instanța pune în discuție chestiunea Codului de procedură civilă aplicabil cauzei și a temeiului juridic al cererii.
Reprezentantul revizuienților arată că în cauză se aplică vechiul Cod de procedură civilă, temeiul fiind art. 322 pct. 7.
Instanța stabilește că în cauză este aplicabil codul de procedură civilă din 1865, având în vedere că hotărârile considerate potrivnice vizează o executare silită începută în 2012.
Instanța, din oficiu, în baza art. 324 alin. 1 pct. 1 raportat la art. 322 pct. 7 alin. 2 C. pr. civ. invocă excepția tardivității formulării cererii de revizuire și o supune discuției.
Reprezentantul revizuienților solicită respingerea excepției și arată că cererea de revizuire a fost formulată în termen. Pe fond, solicită admiterea cererii de revizuire, anularea hotărârii criticate și în rejudecare să se respingă recursul ca nefondat și să fie menținută hotărârea instanței de fond, cu cheltuieli de judecată; depune la dosar chitanță onorariu și concluzii scrise.
CURTEA
Deliberând asupra cererii de revizuire, constată:
Prin cererea de revizuire înregistrată la 28.11.2014 la Tribunalul T. sub nr._, revizuienții Kopnik Z. și K. L. - A. au solicitat, în contradictoriu cu intimatul M. Finanțelor Publice, prin DGRFP Timișoara, anularea deciziei civile nr. 717/22.09.2014, pronunțată de Tribunalul T. în dosarul nr._, iar în rejudecarea recursului, acesta să fie respins ca nefondat.
În motivarea cererii de revizuire, revizuienții au arătat că această hotărâre s-a pronunțat cu încălcarea instituției autorității de lucru judecat ce decurge din decizia civilă nr. 43/22.01.2014, pronunțată de Tribunalul T. în dosarul nr._ *.
Revizuienții au arătat că prin decizia civilă nr. 43/22.01.2014,pronunțată de Tribunalul T. în dosarul nr._ *, instanța a soluționat definitiv contestația la executare prin admiterea acesteia și anularea somației din data de 15.01.2013, emisă de B. Soboleanu D. A. în dosarul de executare nr. 696/ex/2012 punându-i în vedere executorului judecătoresc să emită o nouă somație de executare pentru debitul datorat în prezent de debitorul M. Finanțelor Publice.
În respectarea dispozițiilor instanței de recurs, executorul judecătoresc a emis o nouă somație în data de 28.01.2014, somație ce a fost contestată de către debitor la Judecătoria Timișoara în dosarul nr._ . Instanța de fond a respins contestația la executare. Instanța de recurs a admis recursul debitorului, a modificat sentința instanței de fond, a admis contestația la executare și a anulat somația emisă la 28.01.2014 de către B. Soboleanu D. A., considerând că executorul judecătoresc nu este competent, în condițiile în care competența executorului judecătoresc fusese deja tranșată și intrată sub puterea autorității de lucru judecat prin decizia civilă nr. 43/22.01.2014, pronunțată de Tribunalul T. în dosarul nr._ *.
Revizuienții consideră că cele două hotărâri sunt potrivnice, a doua încălcând autoritatea de lucru judecat a primei hotărâri.
În drept, revizuienții au invocat art. 509 alin. 1 pct. 8 și art. 513 C. pr. civ..
Prin decizia civilă nr. 51/25.02.2015, pronunțată în dosarul nr._, Tribunalul T. a declinat competența soluționării cererii de revizuire în favoarea Curții de Apel Timișoara.
Tribunalul a constatat că deși revizuienții și-au întemeiat cererea pe dispozițiile Codului de procedură civilă din 2010, în cauză, raportat la dispozițiile art. 513 alin. 1 C. pr. civ. din 2010, sunt aplicabile dispozițiile C. pr. civ. din 1865, întrucât deciziile nr. 717/22.09.2014 și nr. 43/22.01.2014 au fost soluționate potrivit dispozițiilor vechiului cod de procedură civilă.
Revizuirea este o cale de atac extraordinară, admisibilă doar în condițiile și cazurile strict delimitate de lege.
Revizuentul a invocat motivul de revizuire prevăzut de art. 322 pct. 7 C. pr. civ. din 1865, care dispune că „Revizuirea unei hotărâri rămase definitivă în instanța de apel sau prin neapelare, precum și a unei hotărâri dată de o instanță de recurs atunci când evocă fondul, se poate cere în următoarele cazuri:
7. dacă există hotărâri definitive potrivnice date de instanțe de același grad sau de grade deosebite, în una și aceeași pricină, între aceleași persoane, având aceeași calitate.
Aceste dispoziții se aplică și în cazul când hotărârile potrivnice sunt date de instanțe de recurs. În cazul când una dintre instanțe este Înalta Curte de Casație și Justiție, cererea de revizuire se va judeca de această instanță”.
Potrivit dispozițiilor art. 323 alin. 2 C. pr. civ. din 1865, „În cazul art. 322 pct. 7, cererea de revizuire se va îndrepta la instanța mai mare în grad față de instanța sau instanțele care au pronunțat hotărârile potrivnice. Când cele două instanțe care au dat hotărârile potrivnice fac parte din circumscripții judecătorești deosebite, instanța mai mare în grad la care urmează să se îndrepte cererea de revizuire va fi aceea a instanței care a dat prima hotărâre”.
Dosarul a fost înaintat Curții de Apel Timișoara, unde a fost înregistrat sub același număr (_ ) la 10.03.2015.
La primul termen de judecată din 22.04.2015, instanța a pus în discuția părților problema codului de procedură civilă aplicabil cauzei și a stabilit că se aplică în speță Codul de procedură civilă de la 1865, întrucât cele două hotărâri considerate potrivnice au fost date în soluționarea a două contestații la executare judecate în condițiile vechiului Cod de procedură civilă, în considerarea faptului că vizau o executare silită inițiată în 2012, sub imperiul acestui cod.
Sub acest aspect trebuie avut în vedere în vedere și art. 3 alin. 1din Legea nr. 76/2012 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, care prevede că „Dispozițiile Codului de procedură civilă se aplică numai proceselor și executărilor silite începute după .”.
De asemenea, art. 513 alin. 1 din noul Cod de procedură civilă prevede că „Cererea de revizuire se soluționează potrivit dispozițiilor procedurale aplicabile judecății finalizate cu hotărârea atacată”.
Față de cele reținute anterior, cererea de revizuire se judecă în condițiile Codului de procedură civilă de la 1865, iar cazul de revizuire vizat de revizuienți este cel prevăzut de art. 322 pct. 7 din acest cod, care corespunde celui prevăzut de art. 509 alin. 1 pct. 8 din noul Cod de procedură civilă.
La termenul de judecată din 22.04.2015, din oficiu, în baza art. 324 alin. 1 pct. 1 raportat la art. 322 pct. 7 alin. 2 C. pr. civ., instanța a pus în discuție excepția tardivității cererii de revizuire, pe care a și reținut-o pentru considerentele care vor fi prezentate în continuare.
Art. 324 alin.1 C. pr. civ. stabilește că termenul de revizuire este de o lună, iar pentru cazul prevăzut de art. 322 pct. 7 alin. 2 (hotărâri pronunțate în recurs) termenul se va socoti de la pronunțarea ultimei hotărâri.
În speță ambele hotărâri considerate potrivnice au fost pronunțate de instanța de recurs. Prin urmare, termenul de o lună se va calcula de la data pronunțării ultimei hotărâri, respectiv decizia civilă nr. 717/22.069.2014 a Tribunalului T..
Calculând termenul de o lună prin raportare și la art. 101 alin. 3 C. pr. civ., ultima zi în care putea fi formulată legal cererea de revizuire a fost cea din data de 22.10.2014. Revizuienții însă au înregistrat cererea de revizuire la Tribunalul T. la 28.11.2014, depășind termenul legal.
Față de aceste considerente, în baza art. 324 alin. 1 pct. 1 C. pr. civ., Curtea va respinge ca tardivă cererea de revizuire formulată de revizuienții Kopnik Z. și K. L. - A. împotriva deciziei civile nr. 717/22.09.2014, pronunțată de Tribunalul T. în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimatul M. Finanțelor Publice, prin DGRFP Timișoara
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca tardivă cererea de revizuire formulată de revizuienții Kopnik Z. și K. L. - A. împotriva deciziei civile nr. 717/22.09.2014, pronunțată de Tribunalul T. în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimatul M. Finanțelor Publice, prin DGRFP Timișoara.
Definitivă.
Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică azi, 22.05.2015.
PREȘEDINTE,JUDECĂTOR,JUDECĂTOR,
Rujița RAMBUFlorin ȘUIUprof. univ. dr. L. B.
GREFIER,
A. M. T.
Red: RR/30.04.2015
Teh:AMT/5 ex./13.05.2015/3 ex. .="PlainText"> Instanța de fond: Judecătoria Timișoara –jud. T. A.
Instanță de apel: Tribunalul T.- jud. D. B., L. V., D. J.
| ← Anulare act. Decizia nr. 175/2015. Curtea de Apel TIMIŞOARA | Rezoluţiune contract. Decizia nr. 74/2015. Curtea de Apel... → |
|---|
