Declararea judecătorească a morţii. Decizia nr. 9/2016. Curtea de Apel TIMIŞOARA
| Comentarii |
|
Decizia nr. 9/2016 pronunțată de Curtea de Apel TIMIŞOARA la data de 14-01-2016 în dosarul nr. 9/2016
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL TIMIȘOARAOperator 2928
SECȚIA I CIVILĂ
DOSAR NR._
DECIZIA CIVILĂ NR.9
ȘEDINȚA PUBLICĂ DIN 14.01.2016
PREȘEDINTE:M. G.
JUDECĂTOR: A.-M. N.
GREFIER: R. P.-D.
Pe rol se află soluționarea apelului declarat de reclamanta C. M. în contradictoriu cu pârâtul L. N. prin curator P. A. V. D., împotriva Sentinței civile nr. 2127/PI din 30.06.2015 pronunțată de T. T..
La apelul nominal făcut în ședință publică, se prezintă pentru reclamanta-apelantă avocat V. C. și curator P. – A. V. D.. Se prezintă martor G. I. P..
Ministerul P. este reprezentat de procuror S. A. I. din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Timișoara.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
După deschiderea dezbaterilor, verificarea actelor și lucrărilor de la dosar, s-a făcut referatul cauzei de către grefiera de ședință, după care reprezentanta reclamantei depune la dosar dovada efectuării procedurii de citare prin publicitate și solicită instanței audierea martorului.
Instanța audiază martorul G. I. P., declarație consemnată în înscrisul aflat la fila 38 dosar.
Întrebate fiind părțile declară că nu mai au alte cereri de formulat și probe de administrat.
Instanța, constatând că nu mai sunt alte chestiuni prealabile de soluționat acordă cuvântul pe cererea de apel:
Reprezentanta reclamantei solicită admiterea apelului, anularea hotărârii pronunțate de T. T. și rejudecând cauza în temeiul art. 49 alin.1 solicită admiterea cererii de declarare judecătorească a morții.
Se solicită a se avea în vedere imaginea unui om care înlăturat din familie pentru faptul că era un mare consumator de alcool și era foarte violent. Chiar și fosta soție a declarat la instanța de fond că a fost bătută atât dumneaei cât și fiicele ce le aveau din căsătorie, care deși sunt persoane cu dizabilități ( surdo-mute) nu au fost ajutate de tată, mama fiind singura persoană care le îngrijea. De asemenea, s-a subliniat că întreg venitul familial se folosea pentru procurarea de alcool, iar fosta soție nu avea nici un control asupra acestor aspecte. Urmare a acestui stil de viață, pârâtul a ajuns să trăiască într-o locuință socială, fiind exclus și din a doua familie, iar în ultima parte a vieții a ajuns să trăiască și pe străzi, dormind pe bănci cu alți boschetari, cerșind bani pentru a procura alcool, fiind violent și ajungând să fie ridicat și de către organele de poliție. La locuința socială situată în L., .. 3, J. T., i-au fost găsite de organele de poliție actele de identitate: buletin certificat de naștere și actele de calificări profesionale. Aceste acte au fost găsite în luna decembrie 1996 cu ocazia controlului efectuat de organele de poliție la solicitarea vecinilor care nu l-au mai văzut.
Reprezentanta Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Timișoara solicită admiterea apelului declarat de către reclamantă, iar pe fond se solicită admiterea acțiunii, declararea morții pârâtului L. N., fiind îndeplinite ambele condiții prevăzute de lege, respectiv a dispărut de mai mult de doi ani, nu se știe nimic despre el și din probe și în special din declarația martorului audiat la acest termen de judecată rezultă și indiciile că ar fi încetat din viață.
Curator P. – A. V. D. declară că lasă la aprecierea instanței soluția în prezentul dosar.
CURTEA
Deliberând asupra apelului de față, constată următoarele:
P. Sentința civilă nr.2127/PI din 30.06.2015 pronunțată de T. T. a fost respinsă cererea formulată de formulata de reclamanta C. M. în contradictoriu cu pârâtul L. N. prin curator P. A. V. D., fără cheltuieli de judecată.
P. a pronunța această sentință, T. T. a reținut că prin cererea înregistrată la Judecătoria L. la data de 16.06.2014 sub nr. dosar_, reclamanta C. M. a solicitat ca prin hotărârea ce urmează a se pronunța să se dispună declararea judecătorească a morții pârâtului L. N..
În motivarea cererii, petenta a arătat că numitul L. N., fratele său, a dispărut de acasă din anul 1997, iar de la acea dată nu a mai primit vreo știre de la el și nu s-a mai întors la domiciliu.
În drept, s-au invocat dispozițiile art. art. 49 și urm. cod civil și 943-946 Noul Cod procedură civilă.
P. sentința civilă nr. 1714/18.09.2014 Judecătoria L. a admis excepția de necompetență materială a Judecătoriei L.. A declinat competența de soluționare a acțiunii civile formulată de reclamanta C. M., în contradictoriu cu pârâtul M. L. prin primar, în favoarea Tribunalului T..
Cauza a fost înregistrată la T. T. sub nr. dosar_ 2014.
În probațiune, a fost administrată proba cu înscrisuri și cu martorii Ș. E. și C. V..
T. T. a reținut că acțiunea este nefondată.
Reclamanta a investit instanța cu o acțiune în declararea judecătorească a decesului pârâtului, argumentând că exista indicii cu privire la împrejurarea că acesta a încetat din viață.
Potrivit dispozițiilor art. 49 alin. 1 Noul Cod Civil ”În cazul în care o persoană este dispărută și există indicii că a încetat din viață, aceasta poate fi declarată moartă prin hotărâre judecătorească, la cererea oricărei persoane interesate, dacă au trecut cel puțin 2 ani de la data primirii ultimelor informații sau indicii din care rezultă că era în viață.”
Din ansamblul probatoriului administrat nu reiese îndeplinirea condițiilor cumulative prevăzute de lege spre această finalitate, respectiv: persoana în cauză să fie dispărută, să existe indicii că a încetat din viață și să fi trecut un termen de minim 2 ani de la data primirii ultimelor informații sau indicii din care rezultă că era în viață.
Martorii au confirmat împrejurarea că pârâtul nu a mai fost văzut la domiciliul său din L. din anul 1996, dar, tribunalul a apreciat ca nu este suficient să se demonstreze că nu se știe nimic despre o persoană pentru a fi declarată moartă, întrucât textul de lege solicita în mod expres dovada neîndoielnică a dispariției, cumulativ cu probarea unor indicii certe că ar fi încetat din viață (situații de fapt care probează acest eveniment natural).
În aceste circumstanțe, nu este admisibilă pronunțarea unei hotărâri în sensul arătat în baza unei prezumții simple de deces dedusa din absenta informațiilor cu privire la parat, întrucât nu aceasta este ipoteza avuta în vedere de legiuitor la reglementarea procedurii speciale, de stricta interpretare și aplicare, a declarării de moarte.
P. aceste considerente, în temeiul dispozițiilor legale evocate, acțiunea a fost respinsă ca nefondată.
În temeiul art. 453 N.C.proc.civ., s-a luat act ca nu au fost solicitate cheltuieli de judecata.
Împotriva Sentinței civile nr. 2127/PI din 30.06.2015 pronunțată de T. T. a declarat apel reclamanta C. M., solicitând admiterea apelului, anularea hotărârii atacate și rejudecarea cauzei, evocând fondul.
În motivare a susținut că a solicitat primei instanțe să dispună declararea judecătorească a morții fratelui său, arătând că acesta a dispărut din locuința sa în anul 1997, fără a mai lua legătura cu familia, fără actele de identitate și obiectele de uz personal și că în ultima perioadă acesta consuma foarte mult alcool, cerșea bani și ajunsese într-o stare de profundă degradare umană.
Reclamanta a arătat că cererea inițială a fost întemeiată pe dispozițiile art.49 alin. 1 Noul Cod Civil, iar în speță termenul de 2 ani prevăzut de lege este evident că s-a împlinit.
A mai arătat că singura explicație a dispariției pârâtului în împrejurările menționate este că acesta a decedat și nu a putut fi identificat.
În probațiune a solicitat suplimentarea probatoriului cu încă doi martori.
În drept a invocat dispozițiile art.466, 468, 470, 471, 49 alin.1 Cod civil, art.943-946 NCPC.
La termenul de judecată din 26.11.2015, instanța de apel a încuviințat audierea martorului G. S. P., conform dispozițiilor art.479 alin.2 NCPC.
Declarația martorului a fost consemnată în scris și atașată la dosar.
Deliberând asupra apelului, atât prin prisma motivelor invocate, cât și din perspectiva art.479 alin.1 NCPC, Curtea de apel reține următoarele:
Apelanta reclamantă a criticat sentința civilă pronunțată de tribunal, invocând faptul că, în speță, din probele administrate rezultă existența indiciilor că pârâtul nu mai este viață, fiind deci îndeplinite condițiile art.49 Cod civil.
Curtea constată că motivele de apel invocate de reclamantă nu sunt întemeiate. Astfel, potrivit art.49 alin.1 din Noul Cod civil, în cazul în care o persoană este dispărută și există indicii că a încetat din viață, aceasta poate fi declarată moartă prin hotărâre judecătorească, la cererea oricărei persoane interesate, dacă au trecut cel puțin 2 ani de la data primirii ultimelor informații sau indicii din care rezultă că era în viață.
Din interpretarea dispozițiilor legale rezultă că trebuie îndeplinite trei condiții cumulative pentru a se putea declara moartea persoanei fizice: persoana să fie dispărută, să existe indicii că a încetat din viață, să fi trecut cel puțin 2 ani de la data primirii ultimelor informații sau indicii din care rezultă că era în viață.
În mod legal în speța de față, T. T. a reținut că din analiza probatoriului administrat nu rezultă îndeplinirea condițiilor mai sus menționate pentru a se putea declara decesul pârâtului.
Astfel, din coroborarea declarațiilor celor trei martori audiați în cauză, doi în primă instanță și unul în apel, a rezultat împrejurarea că pârâtul, consumator de băuturi alcoolice, a dispărut, membrii familiei pierzând legătura cu acesta de o lungă perioadă de timp. Deci rezultă îndeplinirea a două condiții din cele trei prevăzute de art.49 alin.1 NCC.
În ceea ce privește însă existența indiciilor temeinice în sensul că pârâtul nu ar mai fi în viață, Curtea reține că în prezenta cauză acestea nu se regăsesc.
Astfel, martora C. V., fosta soție a pârâtului, a arătat că polițistul care locuia în curtea imobilului unde stătea și pârâtul i-a mărturisit că acesta din urmă a lovit-o pe bătrâna proprietară a apartamentului care a fost internată în spital, iar ulterior a murit, de atunci nemaiștiind nimeni de soarta pârâtului (f.60 din dosarul tribunalului). Așadar, este plauzibil ca dispariția pârâtului să fi fost determinată de împrejurarea relatată de martoră, astfel încât nu pot fi reținute susținerile apelantei în sensul că singura explicație a dispariției nu poate fi decât decesul.
În mod corect a reținut tribunalul că în absența unor indicii substanțiale că pârâtul a încetat din viață nu se poate pronunța o hotărâre de declarare a decesului în baza unei prezumții extrasă din absența îndelungată de la domiciliu, întreruperea relațiilor de familie și viciul de care suferea pârâtul..
P. considerentele arătate mai sus, deoarece motivele de apel invocate nu sunt întemeiate, conform art. 480 alin. 1 NCPC, instanța va respinge apelul formulat de apelanta reclamantă C. M. împotriva Sentinței civile nr.2127/PI din 30.06.2015 pronunțată de T. T..
P. ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge apelul formulat de apelanta reclamantă C. M., domiciliata în Calafat, ., jud. D., în contradictoriu cu intimatul pârât L. N., cu ultimul domiciliu cunoscut în L., ..15, . prin curator P. A. V. D., cu domiciliul în Timișoara, ., ., etaj 3, . împotriva Sentinței civile nr. 2127/PI din 30.06.2015 pronunțată de T. T..
Cu drept de recurs în termen de 30 de zile de la comunicare, recursul urmând a fi depus obligatoriu la Curtea de Apel Timișoara.
Pronunțată în ședință publică, azi, 14 ianuarie 2016.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR,
M. G. A.-M. N.
GREFIER,
R. P. D.
Red. AMN/ 21.01.2016
Tehmored. R.P.D./ 6 ex. / 4com.
Prima instanță, T. T., judecător C. P.
Se comunică:
- apelantei reclamante C. M., domiciliata în Calafat, ., jud. D.,
- intimatului pârât L. N., cu ultimul domiciliu cunoscut în L., ..15, . și curatorului P. A. V. D., cu domiciliul în Timișoara, ., ., etaj 3, .,
- Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Timișoara.
| ← Expropriere. Decizia nr. 234/2015. Curtea de Apel TIMIŞOARA | Cereri. Decizia nr. 489/2015. Curtea de Apel TIMIŞOARA → |
|---|
