Acţiune în revendicare. Imobil preluat de stat în baza Decretelor nr. 218/1960 şi nr. 712/1966 şi transmis unei societăţi comerciale în baza Legii nr. 15/1990 şi H.G.nr. 834/1991
| Comentarii |
|
Trecerea imobilului în proprietatea statului în baza decretelor sus-menţionate s-a făcut fără titlu valabil, deoarece posesia statului nu a fost netulburată - una din condiţiile menţionate în art. 1847 C. civ. Posesia a fost “fundată şi conservată”prin violenţă, în sensul prevăzut în art. 1851 din acelaşi cod. întrucât statul nu a dobândit proprietatea cu titlu valabil, nu putea nici să-l transmită în proprietatea unei societăţi comerciale în baza Legii nr. 15/1990 şi H.G. nr. 834/1991.
(Secţia civilă, decizia nr. 2337din 23 martie 2004)
- Extras -
Prin sentinţa civilă nr. 389 din 17 noiembrie 2000, pronunţată de Tribunalul Covasna, a fost admisă acţiunea reclamantei M.V.M. împotriva pârâtelor statul român, reprezentat de Consiliul local al comunei Ozun şi SC “S.L.” SA; au fost anulate încheierile de întabulare nr. 173/1970,1591/1994 şi 1537/1995 ale Judecătoriei Sfântu Gheorghe - secţia de carte funciară, cu privire la imobilul situat în comuna Ozun, înscris în CF1472 nr. top 415/2 (casă de piatră şi curte în suprafaţă de 7469 mp) şi nr. top 414/1/b (magazie pentru cereale, remiză pentru maşini agricole şi curte în suprafaţă de 14.163 mp); a fost dispusă restabilirea situaţiei anterioare şi au fost obligaţi pârâţii să-i predea reclamantei, în deplină proprietate, imobilul.
Instanţa de fond a reţinut că autoarea reclamantei (bunica) proprietara imobilului revendicat, a fost strămutată din comuna Ozun, în anul 1949, cu domiciliul obligatoriu în oraşul Cluj, că ulterior statul român şi-a intabulat dreptul de proprietate în baza Decretelor nr. 218/1960 şi nr. 712/1966; că, iniţial, imobilul a fost menţionat în tabelul privind
gospodăriile expropriate în baza Decretului nr. 83/ 1999, ca fiind exploatări moşiereşti, care au făcut obiectul Legii nr. 187/1945, deşi imobilul era folosit ca locuinţă la data strămutării bunicii reclamantei, situaţie în care bunul a fost trecut în proprietatea statului fără titlu valabil şi că nu sunt aplicabile prevederile Decretului nr. 218/1960, deoarece posesia Statului asupra imobilului a fost fundată şi conservată prin violenţă.
Prin decizia nr. 38/Ap din 6 iunie 2002, pronunţată de Curtea de Apel Braşov, Secţia civilă, a fost respins apelul pârâtei SC “S.L.” SA.
Recursul declarat de aceeaşi pârâtă este nefondat.
Imobilul ce formează obiectul litigiului, folosit ca locuinţă, a fost înscris în cartea funciară, ca fiind proprietatea statului român în anul 1970, în baza Decretelor nr. 218/1960 şi 712/1966.
Prin hotărârea nr. 273/1997 a Comisiei judeţene pentru aplicarea Legii nr. 112/1995, de pe lângă Consiliul Judeţean Covasna, a fost respinsă cererea reclamantei de a-i fi restituit imobilul în natură sau de a-i fi acordate despăgubiri, constatându-se că bunul a trecut în proprietatea statului cu titlu valabil,
situaţie în care reclamanta se poate adresa instanţei, pe calea dreptului comun.
în atare situaţie, reclamanta a sesizat instanţa cu prezenta acţiune la data de 23 februarie 2000, dată anterioară intrării în vigoare a Legii nr. 10/2001, astfel că este nefondată critica privitoare la posibilitatea reclamantei de a-şi revendica imobilul numai pe calea acestei legi.
Trecerea imobilului în proprietatea Statului, în baza Decretelor nr. 218/1960 şi nr. 712/1966, s-a
făcut, într-adevăr, fără titlu valabil, deoarece posesia statului nu a fost netulburată, una din condiţiile menţionate în art. 1847 C. civ., deoarece a fost “fundată şi conservată” prin violenţă, astfel cum se prevede în art. 1851 din acelaşi cod.
întrucât statul nu a dobândit cu titlu valabil imobilul, nu putea nici să-l transmită în proprietatea pârâtei recurente.
în consecinţă, recursul a fost respins, ca nefondat.
| ← Calitatea procesuală activă a sindicatului. Condiţie | Acţiune în anularea hotărârii arbitrale. Motive prevăzute... → |
|---|
