Contestaţie în anulare. “Greşeală materială”. Art. 318 C. pr. civ.
| Comentarii |
|
Greşeala materială, ca motiv de contestaţie în anulare, în înţelesul restrictiv al art. 318 C. pr. civ., trebuie să existe în dosar, să fie evidentă şi săvârşită de instanţă datorită omiterii sau confundării unor elemente şi date materiale importante ale cauzei.
(Secţia civilă, decizia nr. 1322 din 17 februarie 2004)
- Extras -
Petiţionara SC “A.” SA a formulat în temeiul art. 318 C. pr. civ. contestaţie în anulare împotriva deciziei 2723 din 24.06.2003 pronunţată de Secţia civilă a Curţii Supreme de Justiţie.
Contestatoarea a arătat că, printr-o cerere, a solicitat comunicarea unei copii de pe motivele recursului în anulare, cerere care nu a ajuns la dosar, cauza judecându-se la 24.06.2003, în lipsa sa, fiind pusă în imposibilitate de a se apăra şi a face susţineri care ar fi condus la o altă soluţie.
Contestaţia în anulare este neîntemeiată.
Prin decizia nr. 2723 din 24 iunie 2003 Curtea Supremă de Justiţie a admis recursul în anulare declarat de procurorul general al Parchetului de pe lângă Curtea Supremă de Justiţie. Au fost casate decizia civilă nr. 286 din 14.02.2002 a Curţii de Apel Ploieşti, decizia civilă nr. 157 din 23.11.2001 a Tribunalului Dâmboviţa şi sentinţa Judecătoriei Târgovişte şi în fond a fost respinsă acţiunea SC “A.” SA ca nefondată.
Din practicaua deciziei nr. 2723/2003 rezultă că la termenul din 24 iunie 2003 au lipsit părţile care au fost legal citate. Instanţa, neavând a se pronunţa asupra vreunei cereri, a procedat în mod corect ia judecarea cauzei în fond.
Art. 318 C. pr. civ. limitează calea de atac a contestaţiei în anulare la două situaţii, când hotărârea este fie rezultatul unei erori materiale, fie pronunţată cu omiterea cercetării vreunui motiv de modificare sau de casare.
în dosar nu există o cerere de amânare din partea intimatei-reclamante şi nu s-a făcut dovada că o asemenea cerere ar fi fost destinată acestei instanţe; o copie xerox de pe o asemenea cerere s-a depus după soluţionarea recursului, în cauza al cărei obiect îl formează contestaţia în anulare.
Pentru ca eroarea materială să constituie motiv de contestaţie în anulare, în înţelesul art. 318 C. pr. civ., ea trebuie să existe şi să poată fi sesizată în mod concret, în dosarul în care s-a dat soluţia a cărei anulare se cere.
Ca urmare, eroarea trebuie să fie evidentă şi săvârsită de instanţă, datorită omiterii sau confundării
unor elemente sau date materiale importante din dosarul cauzei. Greşeala materială se apreciază astfel în raport cu datele existente la dosarul cauzei la data pronunţării hotărârii.
Acesta este sensul urmărit de legiuitor, la redactarea acestui motiv de contestaţie în anulare,
care are o interpretare restrictivă faţă de aria sa limitată de acţiune. O altă interpretare ar crea, prin această cale extraordinară de atac, un veritabil recurs la recurs.
Ca urmare, contestaţia în anulare a fost respinsă.
| ← Contract de muncă. Desfacerea disciplinară a contractului la o... | Cerere de punere sub interdicţie. Cazurile reglementate prin... → |
|---|
