ICCJ. Decizia nr. 123/2004. Civil. Revizuire. Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA CIVILĂ ŞI DE PROPRIETATE INTELECTUALĂ
Decizia nr. 123.
Dosar nr. 9550/2004
Şedinţa din Camera de Consiliu de la 18 februarie 2005
Asupra recursului civil de faţă;
Din examinarea actelor şi lucrărilor dosarului, rezultă următoarele :
Prin sentinţa nr. 440 din 30 aprilie 2001 Judecătoria Sebeş a respins acţiunea formulată de reclamantul O.I. împotriva Comisiei Locale Sebeş de aplicare a Legii fondului funciar, cererea de intervenţie formulată de intervenientul OG, precum şi cererea de chemare în judecată formulată de reclamantul O.I. împotriva numitului S.C.
Pentru a pronunţa această soluţie, instanţa a reţinut că reclamantul O.I. nu s-a conformat dispoziţiunilor art. 11 alin. (4) din Legea nr. 18/1991, deoarece s-a adresat direct instanţei şi nu a contestat măsura comisiei locale la Comisia judeţeană pentru aplicarea Legii fondului funciar. De asemenea petiţionarul nu şi-a probat cu acte susţinerea potrivit căreia comisia judeţeană căreia i s-a adresat cu contestaţie nu i-a comunicat răspunsul în termen.
Sentinţa a rămas definitivă şi irevocabilă prin respingerea apelului prin Decizia nr. 1107 din 3 octombrie 2001 a Tribunalului Alba şi a recursului prin Decizia nr. 687 din 3 aprilie 2003 a Curţii de Apel Alba Iulia.
Sentinţa nr. 823 din 19 noiembrie 2003 de anulare ca netimbrată a cererii de revizuire a sentinţei nr. 440/2001 a Judecătoriei Sebeş, formulată de O.I. a fost anulată de Curtea de Apel Alba Iulia prin Decizia civilă nr. 176 din 6 februarie 2004, urmare admiterii apelului declarat de revizuient. Evocând fondul, Curtea de Apel Alba Iulia a respins ca nefondată cererea de revizuire formulată de O.I. în privinţa sentinţei nr. 440/2001 a Judecătoriei Sebeş.
Împotriva deciziei nr. 176 din 6 februarie 2004, O.I. a declarat recurs pe care şi l-a motivat sumar odată cu cererea de recurs.
Potrivit art. III alin. (1) din Legea nr. 195/2004 hotărârile pronunţate de judecătorii în primă instanţă în materia fondului funciar sunt supuse apelului la tribunal şi recursului la curtea de apel.
Recursurile aflate pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie se trimit potrivit art. III pct. 2 din Legea nr. 195/2004 la curţile de apel.
Rezultă din conţinutul art. 326 C. proc. civ., că cererea de revizuire urmează regimul de competenţă al cererii de chemare în judecată.
În speţă, acţiunea formulată de O.I. vizând revizuire unei hotărâri pronunţată în materia fondului funciar, este firesc ca recursul declarat împotriva deciziei nr. 176 din 6 februarie 2004 pronunţată de Curtea de Apel Alba Iulia ca instanţă de apel, să cadă sub incidenţa art. III alin. (1) şi (2) din Legea nr. 195/2004.
Ca urmare, în temeiul art. 326 C. proc. civ., coroborat cu art. III alin. (1) şi (2) din Legea nr. 195/2004 Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie îşi va declina competenţa de soluţionare a recursului în favoarea Curţii de Apel Alba Iulia.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Declină competenţa de soluţionare a recursului declarat de reclamantul O.I. împotriva deciziei civile nr. 176/ A din 6 februarie 2004, Curtea de Apel Alba Iulia în favoarea aceleiaşi instanţe.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 18 februarie 2005.
| ← ICCJ. Decizia nr. 1234/2004. Civil. Plângere Legea 18/1991.... | ICCJ. Decizia nr. 1038/2004. Civil. Obligatia de a face. Recurs → |
|---|
