ICCJ. Decizia nr. 130/2004. Civil
Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA CIVILĂ ŞI DE PROPRIETATE INTELECTUALĂ
Decizia nr. 130
Dosar nr. 6933/2004
Şedinţa publică din 13 ianuarie 2005
Asupra contestaţiei în anulare de faţă:
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin sentinţa civilă nr. 11746 din 20 iunie 2000 Judecătoria sectorului 1 Bucureşti a admis acţiunea civilă precizată introdusă de reclamantul C.I., domiciliat în Bucureşti, împotriva pârâtei T.D., domiciliată în Bucureşti, şi a constatat valabilitatea convenţiei de vânzare-cumpărare intervenită între părţi, materializată prin înscrisul sub semnătură privată denumit „chitanţă de vânzare-cumpărare", datat 20 ianuarie 1970, dispunând că hotărârea ţine loc de act autentic de vânzare - cumpărare pentru imobilul individualizat prin raportul de expertiză topografică întocmit de R.M.V., situat în Bucureşti, compus din teren în suprafaţă de 260,07 mp şi construcţie în suprafaţă de 50,07 mp, învecinat la răsărit cu G.C., la apus şi miazănoapte cu strada G., iar la miazăzi cu C.F.
Prin contestaţia în anulare din 28 august 2000, A.M., domiciliată în Bucureşti, a solicitat anularea sentinţei de mai sus pe motiv că T.D., care a figurat în proces în calitate de pârâtă, a decedat la data de 14 octombrie 1981, adică mult înainte de introducerea acţiunii de către reclamant, contestatoarea fiind moştenitoarea acesteia.
Contestaţia în anulare a fost respinsă ca inadmisibilă prin sentinţa civilă nr. 23849 din 11 decembrie 2000 pronunţată de Judecătoria sectorului 1 Bucureşti.
Împotriva celei din urmă sentinţe, contestatoarea A.M., a declarat apel la data de 12 decembrie 2000.
La 31 ianuarie 2001, C.M. a depus în dosarul din apel copia certificatului de deces care atestă decesul, la data de 10 decembrie 2000, a lui C.I., reclamantul din procesul de fond şi intimat în contestaţia în anulare.
La 3 aprilie 2001 contestatoarea apelantă A.M. a cerut introducerea în cauză în locul intimatului decedat C.I. a moştenitorilor acestuia, anume M.C. şi C.M., domiciliaţi în Bucureşti.
Apelul a fost respins ca nefondat prin Decizia civilă nr. 1572 A din 8 mai 2001 pronunţată de Tribunalul Bucureşti, secţia a III-a civilă, rămasă irevocabilă prin Decizia civilă nr. 2656 din 10 octombrie 2001 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a IV-a civilă.
Prin Decizia nr. 5238 din 9 decembrie 2003, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia civilă, a admis recursul în anulare declarat de Procurorul General al Parchetului de pe lângă Curtea Supremă de Justiţie, a casat Decizia nr. 2656 din 10 octombrie 2001 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a IV-a civilă, Decizia nr. 1572 din 8 mai 2001 a Tribunalului Bucureşti, secţia a III-a civilă, şi sentinţa civilă nr. 23849 din 11 decembrie 2000 a Judecătoriei sectorului 1 Bucureşti, a admis contestaţia în anulare formulată de A.M., ulterior decedată (la 24 octombrie 2002), continuată de M.A., a anulat sentinţa civilă nr. 11746 din 20 iunie 2000 a Judecătoriei sectorului 1 Bucureşti şi a trimis cauza aceleiaşi judecătorii pentru rejudecare.
Împotriva deciziei Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie s-a formulat contestaţie în anulare la data de 16 iulie 2004 de către contestatorii M.C. şi C.M., care, invocând motivul de contestaţie în anulare prevăzut de art. 317 alin. (1) pct. 1 C. proc. civ., au solicitat anularea deciziei atacate şi rejudecarea recursului în anulare.
Dezvoltând în fapt contestaţia în anulare, contestatorii susţin că, în ceea ce îi priveşte, procedura de chemare pentru ziua când s-a judecat recursul în anulare nu a fost îndeplinită potrivit cu cerinţele legii, întrucât au fost citaţi la adresa la care nu mai locuiesc din anul 2001, iar în plus contestatoarea M.C. a fost citată greşit pe numele de C.M.A.
Contestaţia în anulare este întemeiată.
Aşa cum rezultă din actele şi lucrările dosarului nr. 4472/2002 de pe rolul Curţii Supreme de Justiţie, secţia civilă, soluţionat prin Decizia atacată, pentru data de 9 decembrie 2003, data soluţionării pricinii, actualii contestatori, intimaţi în acea cauză, au fost citaţi la adresa din Bucureşti, iar contestatoarea M.C. a figurat ca parte şi a fost citată cu numele de C.M.A.
În cauza de faţă, contestatorii au depus copia cărţii de identitate şi adeverinţa nr. 10 din 11 ianuarie 2005 eliberată de Asociaţia de proprietari, documente care atestă că domiciliul actual al contestatorilor, stabilit anterior anului 2001, este la adresa din Bucureşti, iar prenumele contestatoarei este M.
Aşadar, este pe deplin dovedit că pentru data când s-a judecat recursul în anulare, procedura de chemare a actualilor contestatori, care nu au fost prezenţi la judecată, nu a fost îndeplinită potrivit cu cerinţele legii, ceea ce constituie temei pentru contestaţia în anulare potrivit art. 317 alin. (1) pct. 1 C. proc. civ.
Aşa fiind, contestaţia de faţă va fi admisă, hotărârea atacată va fi anulată şi se va fixa termen pentru rejudecarea recursului în anulare, cu citarea părţilor pentru termenul care se va soroci.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite contestaţia în anulare formulată de contestatorii M.C. şi C.M. împotriva Deciziei nr. 5238 din 9 decembrie 2003 pronunţată de Curtea Supremă de Justiţie, secţia civilă, anulează Decizia atacată şi fixează termen la data de 17 martie 2005 pentru rejudecarea recursului în anulare declarat de Procurorul General al Parchetului de pe lângă Curtea Supremă de Justiţie împotriva deciziei civile nr. 2656 din 10 octombrie 2001 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a IV-a civilă, deciziei civile nr. 1572 din 8 mai 2001 a Tribunalului Bucureşti, secţia a III-a civilă, şi sentinţei civile nr. 23849 din 11 decembrie 2000 a Judecătoriei sectorului 1 Bucureşti.
Dispune citarea părţilor.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 13 ianuarie 2005.
← ICCJ. Decizia nr. 1502/2004. Civil. Partaj succesoral. Recurs | ICCJ. Decizia nr. 1140/2004. Civil. Stabilirea competenţei → |
---|