ICCJ. Decizia nr. 145/2004. Civil. Reziliere contract întretinere. Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA CIVILĂ ŞI DE PROPRIETATE INTELECTUALĂ
Decizia nr. 145.
Dosar nr. 7600/2004
Şedinţa publică din 24 februarie 2005
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele :
La 4 martie 2003 reclamanţii P.I., P.T. şi P.A. au chemat în judecată pe pârâţii D.V. şi D.A., solicitând rezilierea contractului de întreţinere încheiat la 22 ianuarie 2002 de antecesorul reclamanţilor P.I. şi restabilirea situaţiei anterioare de carte funciară prin anularea încheierii C.F. nr. 255/2002 de intabulare a contractului de întreţinere şi intabularea în C.F. 834 Carei.
În susţinerea acţiunii reclamanţii au arătat, că antecesorul lor P.I. asistat de curator S.O. a încheiat cu pârâţii un contract de întreţinere în baza căruia soţii D.V. şi A. s-au angajat să-l întreţină pe durata vieţii, în schimbul imobilului din Carei, dar aceştia nu şi-au îndeplinit obligaţia asumată, în sensul că nu i-au asigurat hrană, îmbrăcăminte, încălzire şi medicamente.
Investită cu soluţionarea cauzei, Judecătoria Carei a respins, ca fiind neîntemeiată acţiunea reclamanţilor, prin sentinţa civilă nr. 1197 din 13 octombrie 2003. I-a obligat pe reclamanţi în solidar să plătească în favoarea pârâţilor suma de 3.000.000 lei cheltuieli de judecată.
Judecătoria a reţinut că pârâţii nu au nici o culpă, întrucât au prestat întreţinerea numitului P.I. până când M.C. care a intervenit în viaţa acestuia, le-a interzis accesul în imobilul ai cărui proprietari tabulari erau şi din care aceasta a fost evacuată, ca urmare a acţiunii promovate de pârâţi. Fii defunctului P.I., reclamanţii din cauza de faţă nu au avut nici o legătură cu acesta timp de foarte mulţi ani, ceea ce explică dorinţa tatălui lor ca pârâţii să-i moştenească întreaga avere după încetarea sa din viaţă.
A mai reţinut judecătoria, că acest contract de întreţinere a fost încheiat cu respectarea dispoziţiilor legale, iar P.I. care a mai trăit aproape un an de la încheierea contractului, putea să solicite rezilierea, în situaţia în care nu i-ar fi convenit modul cum era întreţinut de pârâţi, lucru pe care nu l-a făcut.
Soluţia pronunţată de judecătorie, a fost menţinută de Curtea de Apel Oradea care prin Decizia nr. 235/A din 22 martie 2004 a respins ca nefondat apelul reclamanţilor.
Pentru a pronunţa Decizia, curtea de apel a considerat că nu se poate reţine culpa pârâţilor în neprestarea corespunzătoare a întreţinerii, că nu s-a constatat vreo nemulţumire a întreţinutului în raport de conduita întreţinătorilor câtă vreme aceştia au putut să i-o acorde nestingheriţi şi nici ulterior când legăturile au fost îngreunate sau întrerupte din motive independente de voinţa acestora, dar mai ales că reclamanţii care nu sunt moştenitori, întreaga avere fiind testată de defunct pârâţilor, nu au calitatea procesuală de a ataca contractul de întreţinere.
Împotriva deciziei pronunţate în apel reclamanţii au declarat recurs.
Au invocat motivele de recurs prevăzute de art. 304 pct. 9 şi 10 C. proc. civ. susţinând că în mod greşit instanţele au ignorat probatoriile care dovedeau că pârâţii au dobândit un imobil în proprietate pe baza unei convenţii pe care nu au respectat-o, în sensul că aceştia nu i-au asigurat întreţinutului hrana, încălzirea, medicamentele necesare conform clauzelor contractului de întreţinere.
Recursul nu este fondat.
Defunctul P.I. asistat de S.T.O. în calitate de asistent social al Primăriei municipiului Carei, a încheiat contractul de întreţinere autentificat sub nr. 57 din 22 ianuarie 2002 de BNP M.E.M., Carei cu pârâţii D.V. şi D.A., în baza căruia aceştia din urmă s-au angajat să-i presteze întreţinere în schimbul imobilului casă de locuit compusă dintr-o cameră şi dependinţe cu curte şi grădină în suprafaţă de 331 mp, situat în Carei, înscris în C.F. nr. 834 cu nr.top 2404 şi 2403/2 de sub B 21.
Prin testamentul autentificat sub nr. 58 din aceeaşi dată P.I. i-a instituit pe aceeaşi pârâţi legatari universali în cazul morţii sale.
În contractul de întreţinere s-a înserat clauza potrivit căreia întreţinutul îşi rezerva dreptul de a solicita rezilierea contractului în cazul când întreţinătorii nu îşi îndeplinesc obligaţiile de întreţinere în mod corect.
Contractul de întreţinere fiind un contract intuitu personae, nu poate fi atacat cu acţiune în reziliere decât de creditorul întreţinerii, aşa cum de altfel s-a prevăzut în clauza contractuală menţionată.
Întrucât creditorul întreţinerii P.I. nu a introdus o astfel de acţiune în timpul vieţii, fiii săi, reclamanţii nu pot introduce acţiune în rezilierea contractului de întreţinere.
Aceştia ar fi putut doar, să continue eventuala acţiune introdusă de tatăl lor, ceea ce nu este cazul în speţă.
Aşa fiind, Decizia pronunţată de curtea de apel este corectă.
În consecinţă, recursul declarat de reclamanţii P.I., P.T. şi P.A. este nefondat şi urmează să fie respins ca atare.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca nefondat recursul declarat de reclamanţii P.I., P.T. şi P.A. împotriva deciziei civile nr. 235 A din 22 martie 2004 a Curţii de Apel Oradea.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 24 februarie 2005.
| ← ICCJ. Decizia nr. 1448/2004. Civil. Rezolutiune contract... | ICCJ. Decizia nr. 392/2004. Civil. Litigiu munca. Recurs în... → |
|---|
