ICCJ. Decizia nr. 1650/2004. Civil. Restituire aur. Recurs

Decizii civile ICCJ 2004

ROMÂNIA

ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE

SECŢIA CIVILĂ ŞI DE PROPRIETATE INTELECTUALĂ

Decizia nr. 1650

Dosar nr. 9269/2004

Şedinţa publică din 3 martie 2005

Asupra recursului de faţă:

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin acţiunea civilă promovată la data de 17 decembrie 2003, pe rolul Judecătoriei Buzău, reclamantul G.Ş. a solicitat instanţei în contradictoriu cu pârâţii Muzeul Judeţean Buzău, Ministerul Culturii şi cultelor şi B.N.R., restituirea a două monede din aur, sau contravaloarea acestora.

În motivarea acţiunii s-a arătat că cele două monede din aur i-au fost confiscate în baza procesului-verbal nr. 1386519/1982, încheiat de Poliţia Buzău.

Pârâţii Muzeul judeţean Buzău şi Ministerul Culturii şi Cultelor au formulat întâmpinări, prin care au invocat excepţia lipsei calităţii procesuale pasive, întrucât nu sunt deţinători ai bunurilor confiscate.

Pârâta B.N.R. a invocat excepţia autorităţii lucrului judecat, întrucât între părţi s-a mai desfăşurat un asemenea litigiu, soluţionat prin sentinţa civilă nr. 1460/2003 pronunţată de Judecătoria Buzău.

Prin sentinţa civilă nr. 399 din 27 ianuarie 2004 Judecătoria Buzău a admis excepţia autorităţii lucrului judecat, invocată de pârâta B.N.R. şi a respins acţiunea formulată de reclamant.

Pentru a hotărî astfel, instanţa a reţinut că între părţi a mai avut loc un litigiu cu acelaşi obiect şi cauză, în care s-a pronunţat sentinţa civilă nr. 1460 din 27 martie 2003 a Judecătoriei Buzău, rămasă definitivă, constituind astfel autoritate de lucru judecat.

Împotriva acestei hotărâri a declarat apel reclamantul G.Ş., susţinând, în esenţă, că nu au fost avute în vedere prevederile art. 25 şi art. 29 din Legea nr. 63/1974, privind cazurile de confiscare a monedelor din aur.

Prin Decizia nr. 1095 din 8 aprilie 2004, Curtea de Apel Ploieşti, secţia civilă, a respins ca nefondat apelul declarat de reclamantul G.Ş.

În motivarea acestei hotărâri, a reţinut existenţa autorităţii de lucru judecat, fiind invocate dispoziţiile art. 1201 C. civ.

În contra acestei hotărâri a declarat recurs reclamantul G.Ş., criticând-o ca nelegală, întrucât nu au fost analizate prevederile Legii nr. 63/1974.

Recursul nu este fondat.

Potrivit art. 1201 C. civ., „Este lucru judecat atunci când a doua cerere în judecată are acelaşi obiect, este întemeiată pe aceeaşi cauză şi este între aceleaşi părţi, făcute de ele şi în contra lor în aceeaşi calitate".

Prin urmare, autoritatea de lucru judecat, pune capăt, irevocabil oricărui litigiu în care părţile au uzat de toate căile de atac, puse la dispoziţia lor de către legi.

În speţă, atât instanţa de fond cât şi cea de apel, au apreciat judicios, că prin sentinţa civilă nr. 1460 din 27 martie 2003, pronunţată de Judecătoria Buzău, rămasă definitivă prin neapelare, litigiul ce formează obiectul cauzei de faţă, a fost soluţionat irevocabil, recurentul necontestând această situaţie.

În aceste condiţii, recursul urmează a fi respins ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Respinge ca nefondat recursul declarat de reclamantul G.I.Ş. împotriva deciziei nr. 1095 din 8 aprilie 2004 a Curţii de Apel Ploieşti.

Irevocabilă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 3 martie 2005.

← ICCJ. Decizia nr. 1647/2004. Civil. Contestatie LG. 10/2001....  ICCJ. Decizia nr. 1656/2004. Civil. Revendicare. Recurs →

Vezi şi alte speţe de drept civil:

Comentarii despre ICCJ. Decizia nr. 1650/2004. Civil. Restituire aur. Recurs