ICCJ. Decizia nr. 1855/2004. Civil. Legea 10/2001. Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA CIVILĂ ŞI DE PROPRIETATE INTELECTUALĂ
Decizia nr. 1855
Dosar nr. 39872/1/2004
(nr. vechi 17244/2004.
Şedinţa de la 17 februarie 2006
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin sentinţa civilă nr. 1248/2003 pronunţată de Tribunalul Timiş a fost respinsă contestaţia formulată de petentul M.M.B. împotriva pârâtei SC S. SA Craiova prin lichidator SC C.L. SRL pentru anularea deciziei nr. 227/2003 emisă în baza Legii nr. 10/2003.
Sentinţa a fost menţinută prin Decizia civilă nr. 1595/2004 pronunţată de Curtea de Apel Timişoara ca urmare a respingerii apelului reclamantei.
Pentru a pronunţa această decizie, Curtea de Apel a reţinut legalitatea sentinţei determinat de faptul că, Decizia de respingere a notificării este corectă. Astfel, pentru imobilul revendicat, construcţii şi teren înscrise în C.F. Ghilad judeţul Timiş, contestatorul a formulat cerere de restituire potrivit Legii nr. 18/1991 în baza căreia i s-a reconstituit dreptul de proprietate iar Prefectura Timiş i-a validat cererea.
În aceste împrejurări Curtea de Apel a constatat corecta aplicare de către tribunal, a prevederilor art. 8 din Legea 10/2001 potrivit cărora, nu intră sub incidenţa acestei legi terenurile al căror regim juridic este reglementat de legea fondului funciar.
Împotriva acestei decizii a declarat recurs reclamantul M.M.B., recurs prin care i-a adus următoarele critici:
În mod greşit s-a apreciat că dispoziţiile Legii nr. 10/2001 nu sunt aplicabile cazului dedus judecăţii, greşeală determinată de faptul ignorării prevederilor pct. 8, din Normele Metodologice de aplicare a acestei legi.
Potrivit acestor dispoziţii, în cazul imobilelor nerestituite efectiv, a acelora în privinţa cărora nu s-a procedat la punerea în posesie, restituirea se va face în temeiul Legii nr. 10/2001 care are în acest caz caracter prioritar faţă de alte acte normative.
Pe de altă parte, în opinia aceluiaşi recurent, prevederile Legii 10/2001 sunt aplicabile şi ca urmare a faptului că această lege are caracter de complinire în raport cu Legea 18/1991 precum şi cu alte legi cu caracter reparatoriu în domeniul imobiliar, fapt ce rezultă din interpretarea prevederilor pct. 8.2 din Norme.
Examinând recursul reclamantului prin prisma criticilor formulate se constată următoarele:
Imobilul revendicat de reclamant constând în teren extravilan fără construcţii, aşa după cum rezultă din extrasul de C.F. (f.11), a făcut obiectul Legii fondului funciar nr. 18/1991 prin reconstituirea dreptului de proprietate a tuturor celor trei moştenitori fostului proprietar de carte funciară (f.19).
Totodată, Comisia Judeţeană pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor de pe lângă Prefectura Timiş, a emis hotărârea nr. 24/5 din 29 martie 2001 prin care reconstituie recurentului dreptul pretins. În aceste împrejurări, hotărârea emisă, coroborată cu sentinţa prin care s-a dispus scoaterea terenului de la masa credală a societăţii deţinătoare intimate, fac posibilă valorificarea dreptului recurentului prin punerea în executare a titlului obţinut, fără a mai fi nevoie de pronunţarea unei noi hotărâri pentru confirmarea aceluiaşi drept.
Pe cale de consecinţă, urmează a se constata legalitatea şi temeinicia hotărârilor pronunţate determinat de faptul corectei reţineri a aplicabilităţii prevederilor art. 8 din Legea 10/2001, prevederi care interzic acordarea măsurilor reparatorii instituite prin această lege pentru terenurile al căror regim juridic este reglementat de Legea 18/1991.
Faptul că nu a avut loc punerea în posesie în baza hotărârii emise de Comisia Judeţeană de reconstituire a dreptului de proprietate, dă dreptul beneficiarului acestei hotărâri de a cere punerea ei în executare şi nu dreptul de a promova o nouă acţiune.
Fiind vorba de un drept care a fost deja dobândit şi totodată, fiind vorba de nevoia respectării unui text de lege expres precizat prin conţinutul art. 8 al Legii nr. 10/2001 urmează a se constata corecta reţinere a aplicării dispoziţiilor legale atât prin Decizia cât şi prin sentinţa criticată în recurs.
Pentru aceste considerente, în temeiul art. 312 alin. (1) C. proc. civ. recursul va fi respins.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge recursul declarat de reclamantul M.M.B. împotriva deciziei civile nr. 1595 din 28 iunie 2004 a Curţii de Apel Timişoara.
Irevocabilă.
Pronunţată, în şedinţă publică, astăzi 17 februarie 2006.
| ← ICCJ. Decizia nr. 1897/2004. Civil | ICCJ. Decizia nr. 1815/2004. Civil. încuviintare executare.... → |
|---|
