ICCJ. Decizia nr. 2448/2004. Civil
Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA CIVILĂ ŞI DE PROPRIETATE INTELECTUALĂ
Decizia nr. 2448
Dosar nr. 6026/2004
Şedinţa publică din 28 martie 2005
Asupra recursurilor de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin sentinţa civilă nr. 591 din 10 iunie 2003 Tribunalul Cluj a admis acţiunea formulată şi precizată ulterior de reclamanţii B.Z., B.S.L.Z. şi B.V.M. în contradictoriu cu Consiliul Local al municipiului Cluj-Napoca, Primăria municipiului Cluj-Napoca, Primarul municipiului Cluj-Napoca şi Ministerul Finanţelor Publice, a constatat că reclamanţii au dreptul la titluri de valoare nominală în cuantum de 2.576.300.000 lei pentru parcela cu nr. top 13816/3 din Cluj-Napoca în suprafaţă de 1084 mp, a obligat Ministerul Finanţelor Publice să emită titluri de valoare nominală pentru valoarea de 1.288.150.000 lei fiecărui reclamant, a respins acţiunea faţă de Consiliul Local al municipiului Cluj-Napoca şi Primăria municipiului Cluj-Napoca pentru lipsa calităţii procesuale pasive, a luat act că reclamantul B.Z. a renunţat la dreptul de a solicita măsuri reparatorii, iar Primarul municipiului Cluj-Napoca a fost obligat la 4.217.152 lei cheltuieli de judecată.
Instanţa de fond a reţinut că parcela de teren revendicată a fost proprietatea soţilor B.Z. şi E., expropriată în baza Decretului nr. 270/1970. În cauză nu s-a dovedit dacă au fost plătite despăgubiri reclamanţilor, deşi s-a pus în vedere acest fapt Consiliului Local al municipiului Cluj-Napoca.
B.E. a decedat, reclamanţii fiind moştenitorii săi în calitate de soţ supravieţuitor şi descendenţi.
Notificarea reclamanţilor nu a fost soluţionată deoarece nu a apărut actul normativ care să reglementeze modul de calcul al despăgubirilor.
S-a efectuat o expertiză care a concluzionat că valoarea de circulaţie a terenului este de 2.576.300.000 lei (77.567 dolari SUA). Terenul nu se poate restitui în natură.
Reclamanţii au încheiat o tranzacţie prin care au convenit ca despăgubirile să fie stabilite doar în favoarea reclamanţilor B.S.L.Z. şi B.V.M.
În baza art. 31 alin. ultim al Legii nr. 10/2001 Tribunalul a admis acţiunea, apreciind că prin tranzacţia reclamanţilor B.Z. a renunţat la dreptul de a pretinde măsuri reparatorii.
Împotriva sentinţei Au declarat apel Ministerul Finanţelor Publice, Consiliul Local al municipiului Cluj-Napoca şi Primarul municipiului Cluj-Napoca.
În apelul declarat de Ministerul Finanţelor Publice se arată că în mod greşit a fost reţinut refuzul Primarului municipiului Cluj-Napoca de a acorda măsuri reparatorii, în realitate urma ca aceste măsuri să fie stabilite după apariţia actului normativ care să le reglementeze, nu s-a încheiat proces-verbal de divergenţă conform pct. 31.2 din HG nr. 498/2003, iar valoarea titlurilor nominale nu s-a stabilit potrivit prevederilor art. 33 alin. (2) din Legea nr. 10/2001 şi punctului 33.2 din Normele de aplicare.
Prin apelul său, Primarul municipiului Cluj-Napoca învederează că în cauză nu se poate reţine culpa sa procesuală.
Consiliul Local nu a motivat apelul.
Reclamanţii, în baza art. 293 C. proc. civ. au aderat la apelurile declarate de Consiliul Local şi Primarul municipiului Cluj-Napoca, solicitând să se constate că valoarea terenului este de 162.600 Euro şi să se stabilească că au dreptul la despăgubiri la această valoare, iar Ministerul Finanţelor Publice să fie obligat la emiterea titlurilor nominale de valoare de 81.300 Euro pentru fiecare reclamant.
Prin Decizia civilă nr. 688 A din 19 martie 2004 Curtea de Apel Cluj a respins apelurile Consiliului Local al municipiului Cluj-Napoca, Ministerul Finanţelor Publice, cererea de aderare la apeluri formulată de reclamanţi şi a admis apelul declarat de Primarul municipiului Cluj-Napoca înlăturând din sentinţă obligarea apelantului la plata cheltuieli de judecată.
Pentru a se pronunţa astfel instanţa de apel a reţinut următoarele:
Împotriva sentinţei Tribunalului Cluj a declarat recurs, privind renunţarea la dreptul de a cere despăgubiri pentru sine, reclamantul B.Z. formându-se dosarul nr. 8280/2003. Prin Decizia civilă nr. 2879 din 15 decembrie 2003 Curtea de Apel Cluj a admis recursul şi a înlăturat din sentinţă dispoziţia referitoare la constatarea că reclamantul B.Z. a renunţat la dreptul subiectiv de a pretinde pentru sine măsuri reparatorii şi a obligat Ministerul Finanţelor Publice să emită titluri nominale de valoare de 1.288.500.000 lei pentru fiecare reclamant.
Împotriva deciziei civile nr. 2879/2003 reclamantul a formulat cerere de revizuire, care prin Decizia nr. 113 din 20 februarie 2004 a Curţii de Apel Cluj a fost admisă, iar Decizia schimbată în parte, înlăturându-se dispoziţia referitoare la obligaţia Ministerului Finanţelor Publice de a emite titluri nominale de valoare.
Instanţa de apel, analizând sentinţa aşa cum a fost modificată prin deciziile nr. 2879/2003 şi 113/2004 a reţinut că apelul Ministerului Finanţelor Publice nu este întemeiat deoarece instanţa de fond, investită legal de reclamanţi a stabilit corect valoarea măsurilor reparatorii în echivalent la preţul de piaţă al terenului. Nerespectarea pct. 33.2 din Nomele de aplicare a Legii nr. 10/2001 nu poate fi reţinută deoarece textul prescrie modalitatea de urmat de către primar, la acordarea măsurilor reparatorii prin echivalent.
Apelul Consiliului Local este nemotivat. Prin caracterul devolutiv al apelului instanţa a constatat că acest pârât nu a avut interes în declararea apelului.
Cât priveşte cererea de aderare la apelurile Ministerului Finanţelor Publice şi Primarului municipiului Cluj-Napoca instanţa de apel constată că reclamanţii au solicitat măsuri reparatorii şi au încheiat o tranzacţie prin care au convenit ca valoarea despăgubirilor să fie stabilită doar în favoarea reclamanţilor B.S.L.Z. şi B.V.M. în părţi egale.
Tranzacţia încheiată doar între reclamanţi nu are valoarea unei tranzacţii în sensul art. 1704 C. civ., instanţa fiind datoare să verifice legalitatea ei.
Legea nr. 10/2001 prevede măsuri reparatorii pentru toate persoanele îndreptăţite, o cedare a drepturilor fiind inadmisibilă.
Deşi discutabilă, această dispoziţie a primei instanţe nu poate fi înlăturată deoarece nu s-a formulat apel în acest sens.
Echivalentul terenului s-a stabilit corect la valoarea de circulaţie conform expertizei la care reclamanţii nu au formulat obiecţiuni, de altfel, această valoare este mai mare decât cea apreciată de reclamanţi la momentul formulării notificării.
Depunerea în apel, a unei adrese emanate de la o agenţie imobiliară pentru a dovedi o altă valoare nu este suficientă pentru schimbarea sentinţei.
Apelul Primarului municipiului Cluj-Napoca este întemeiat, sumă la care a fost obligat reprezentând contravaloarea expertizei. Conform pct. 10.8 B din Normele aprobate prin HG nr. 498/2003 expertiza privind stabilirea valorii de piaţă a imobilului se efectuează pe cheltuielile persoanei îndreptăţite la măsurile reparatorii.
Împotriva deciziei instanţei de apel a formulat recurs Ministerul Finanţelor Publice solicitând modificarea acesteia în baza art. 304 pct. 9 C. proc. civ. pentru următoarele motive:
- nu s-a încheiat procesul-verbal de divergenţă prin intermediul executorului judecătoresc care să le permită reclamanţilor accesul la justiţie, încălcându-se pct. 31.2 din HG nr. 498/2003;
- s-a încălcat art. 33 alin. (2) din Legea nr. 10/2001 potrivit căruia măsurile reparatorii prin echivalent se stabilesc prin dispoziţie motivată a primarului cu avizul organelor teritoriale ale Ministerului Finanţelor Publice dat în urma verificării condiţiilor de fond şi formă prevăzute de lege.
Au declarat recurs şi reclamanţii care potrivit art. 304 pct. 9 şi 10 C. proc. civ. au criticat Decizia deoarece:
- instanţa de apel nu a ţinut seama de Decizia nr. 2879/2003 definitivă şi irevocabilă prin care s-a înlăturat dispoziţia din sentinţa de fond referitoare la constatarea renunţării la dreptul de a pretinde pentru sine măsuri reparatorii făcute de reclamantul B.Z.;
- instanţa de apel nu s-a pronunţat asupra unei probe, respectiv expertiza efectuată de Camera Notarilor Publici şi aprobată de Consiliul Local depusă de apelanţii-reclamanţi;
- instanţa trebuia să stabilească valoarea de circulaţie de la data pronunţării deciziei sale definitive, atestată de expertiza Camera Notarilor Publici şi, ca atare, să stabilească despăgubiri de 81.300 Euro pentru fiecare reclamant;
- referitor la admiterea apelului Primarului municipiului Cluj-Napoca aplicarea prevederilor pct. 10.8 B din HG nr. 498/2003 este posibilă doar în faza administrativă, în faza de judecată, faţă de atitudinea pasivă a primarului care nu şi-a îndeplinit obligaţia de a stabili valoarea terenului, trebuia făcută aplicarea art. 274 C. proc. civ., soluţia corectă fiind de a respinge apelul primarului.
Recursurile sunt nefondate.
1. Recursul Ministerul Finanţelor Publice.
Procesul-verbal de divergenţă nu s-a încheiat, în cazul în speţă, deoarece acţiunea iniţială a fost promovată de reclamanţi pentru obligarea primarului la emiterea deciziei/dispoziţiei motivate. Extinderea acţiunii, întemeiată pe dispoziţiile art. 31 din Legea nr. 10/2001 a fost înregistrată la data de 19 noiembrie 2002 după ce reclamanţii au primit adresa nr. 66432/3 din 16 octombrie 2002 prin care Comisia pentru aplicarea Legii nr. 10/2001 a propus acordarea de măsuri reparatorii după apariţia actului normativ care să reglementeze modalitatea de acordare şi calculul acestora.
Instanţa a apreciat corect echivalentul măsurilor reparatorii la valoarea de circulaţie a terenului. Cum însăşi Legea nr. 10/2001 prevede calea de atac împotriva cuantumului fixat de unitatea deţinătoare [art. 24 alin. (7) din lege], nu poate fi acceptată ideea unei limitări a competenţei instanţei privind aprecierea asupra cuantumului despăgubirilor, neexistând nici o prevedere prin care să se interzică stabilirea unei valori reale a imobilului, chiar dacă, ulterior, se va stabili printr-o lege specială un plafon maxim.
Recursul Ministerului Finanţelor Publice apare ca lipsit de interes din moment ce prin Decizia nr. 113/2004 Curtea de Apel Cluj a înlăturat dispoziţia privind obligarea acestuia de a emite titlurile de valoare nominală.
2. Recursul reclamanţilor.
Instanţa de apel a analizat dispoziţia sentinţei de fond privind renunţarea reclamantului B.Z. la dreptul de a cere pentru sine măsuri reparatorii considerând că tranzacţia încheiată între reclamanţi nu întruneşte condiţiile art. 1704 C. civ. Ea nu poate fi considerată un „contract între părţi", întrucât pârâtul, respectiv unitatea deţinătoare a imobilului nu şi-a exprimat acordul de voinţă.
Chiar dacă instanţa de apel nu a eliminat această dispoziţie din sentinţă, deoarece nu s-a formulat apel în acest sens, renunţarea la drept a reclamantului B.Z. nu mai face parte din dispozitivul sentinţei, fiind înlăturată definitiv şi irevocabil, anterior pronunţării deciziei din apel, prin Decizia nr. 2879/2003.
Pe calea aderării de apel reclamanţii au contestat valoarea de circulaţie a terenului stabilită prin expertiza tehnică solicitând să se constate că aceasta este de 162.000 Euro. Pentru dovedirea valorii reale a terenului au depus un raport de expertiză efectuat de Camera Notarilor Publici.
Contestarea valorii de circulaţie a terenului constituie o obiecţie la raportul de expertiză ce trebuia formulată la primul termen după depunerea raportului. De altfel, expertiza efectuată de Camera Notarilor Publici este o probă extrajudiciară insuficientă şi neobligatorie pentru a se admite schimbarea sentinţei.
În mod corect instanţa de apel a înlăturat din sentinţă dispoziţia privind obligarea Primarului municipiului Cluj-Napoca la plata cheltuielilor de judecată reprezentând contravaloarea expertizei efectuată în cauză apreciind că potrivit pct. 10.8 B din Normele aprobate prin HG nr. 498/2003 această expertiză se efectuează pe cheltuiala persoanei îndreptăţite la măsurile reparatorii.
Aşa fiind, ambele recursuri vor fi respinse ca nefondate.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca nefondate recursurile declarate de reclamanţii B.Z., B.S.L.Z., B.V.M. şi pârâtul Ministerul Finanţelor Publice prin D.G.F.P. Cluj împotriva deciziei civile nr. 688 A din 19 martie 2004 a Curţii de Apel Cluj-Napoca.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 28 martie 2005.
← ICCJ. Decizia nr. 2570/2004. Civil. Anulare dispozitie. Recurs | ICCJ. Decizia nr. 192/2004. Civil. Evacuare. Recurs → |
---|