ICCJ. Decizia nr. 255/2004. Civil. Reziliere contract închiriere + evacuare. Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA CIVILĂ ŞI DE PROPRIETATE INTELECTUALĂ
Decizia nr. 255Dosar nr. 7342/2004
Şedinţa publică din 18 ianuarie 2005
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin sentinţa civilă nr. 1270/2003 s-a respins acţiunea reclamantei SC G.C. Râşnov SA împotriva pârâţilor 1- M.I., M.M., M.I., M.N. şi 2 - S.C., S.T., C.S., S.M.C. şi S.V.C. având ca obiect obligarea la plata chiriei restante şi a penalităţilor de întârziere, rezilierea contractului de închiriere şi evacuarea lor din cele două spaţii situate în acelaşi imobil Râşnov.
Curtea de Apel Braşov prin Decizia civilă nr. 202 din 12 martie 2004 a admis apelul reclamantei şi a schimbat în tot sentinţa în sensul că a reziliat contractul de închiriere dintre reclamanta şi pârâta M.I., a dispus evacuarea ambelor categorii de pârâţi din imobilul menţionat şi obligarea lor la plata cheltuielilor de judecată; celelalte cereri din acţiune au fost respinse.
Instanţa de apel reţine că, într-adevăr după introducerea acţiunii pârâţii au consemnat la CEC în ziua de 24 februarie 2003 suma de 1.736.408 lei la CEC cu titlu de chirie restantă însă aceştia nu şi-au îndeplinit obligaţia legală din art. 24 lit. b) din Legea nr. 114/1996 care sancţionează cu rezilierea contractului neplata chiriei timp de 3 luni consecutiv, situaţie necontestată de părţi.
Pe de altă parte, evacuarea pârâţilor S. s-a impus datorită faptului că aceştia nu au titlu şi nu sunt părţi în contractul de închiriere reziliat.
Împotriva deciziei au declarat apel numiţii pârâţi S. care susţin că reclamanta ar fi pregătit repartizarea locuinţei în litigiu unei alte familii încă din 7 noiembrie 2002, deşi era valabil contractul încheiat cu familia M. iar pe de altă parte nu există un contract de subînchiriere al cărui titular să fie recurenţii.
Recursul este nefondat.
Motivele de recurs sunt străine temeiului cauzei şi dispoziţiei care a fost aplicată de instanţa de apel.
Într-adevăr recurenţii nu au un raport locativ cu intimata reclamantă, deşi ocupa parte din spaţiul situat în imobilul pentru care a existat contractul de închiriere cu pârâţii 1- M., dar care nu au declarat recurs astfel că rezilierea acestui contract este irevocabil.
Neavând titlu locativ recurenţii nu pot invoca un drept pe temeiul căruia să justifice ocuparea spaţiului, astfel încât măsura evacuării luată de instanţa de apel este legală.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGI.
DISPUNE:
Respinge ca nefondat recursul declarat de pârâţii S.C., S.T., C.S., S.M.C. şi S.V.C. împotriva deciziei civile nr. 202/Ap din 12 martie 2004 a Curţii de Apel Braşov, secţia civilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 18 ianuarie 2005.
| ← ICCJ. Decizia nr. 2543/2004. Civil. Reziliere contract. Recurs | ICCJ. Decizia nr. 2550/2004. Civil. Constatare drept de... → |
|---|
