ICCJ. Decizia nr. 2767/2004. Civil. Anulare donatie. Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA CIVILĂ ŞI DE PROPRIETATE INTELECTUALĂ
Decizia nr. 2767
Dosar nr. 8898/2004
Şedinţa publică de la 7 aprilie 2005
Asupra recursului de faţă,
Din examinarea lucrărilor dosarului, constată următoarele:
La 27 martie 2003, reclamantul B.M. a chemat în judecată pe pârâtul Municipiul Braşov prin primar, pentru a se constata nulitatea absolută a donaţiei având ca obiect imobilul teren-grădină în suprafaţă de 957 mp situat în Braşov, judeţul Braşov, înscris în C.F.nr.25182 Braşov nr.top 680/2.
Motivând acţiunea, reclamantul a susţinut că a fost proprietarul tabular al imobilului şi a fost obligat să-l doneze statului, donaţia nefiind valabilă şi prin prisma prevederilor art. 813
C. civ., întrucât nu există consimţământul statului exprimat în formă autentică referitor la acceptarea ofertei de donaţie.
La 16 aprilie 2003 pârâtul Municipiul Braşov a depus întâmpinare prin care invocă lipsa calităţii procesuale pasive cu motivarea că nu a fost parte în contractul de donaţie.
În şedinţa publică din 22 mai 2003 de la Judecătoria Braşov, reclamantul, reprezentat prin avocat, a depus cerere prin care a învederat că înţelege să se judece în contradictoriu cu Statul Român reprezentat prin Ministerul Finanţelor Publice.
Prin întâmpinarea din 13 august 2003 Ministerul Finanţelor Publice, prin D.G.F.P. Braşov, a invocat la rându-i excepţia lipsei calităţii procesuale pasive motivată prin dispoziţiile art. 25 şi art. 37 din Decretul nr. 31/1954.
În şedinţa publică de la 9 octombrie 2003 Judecătoria Braşov a admis excepţia ridicată de Municipiul Braşov, a respins excepţia ridicată de Ministerul Finanţelor Publice, a dispus scoaterea din cauză a Municipiului Braşov şi a stabilit că Statul Român are calitate de pârât reprezentat fiind de Ministerul Finanţelor Publice.
Prin sentinţa civilă nr. 8414 din 9 octombrie 2003 Judecătoria Braşov a admis acţiunea introdusă de reclamantul B.M. împotriva pârâtului Statul Român reprezentat de Ministerul Finanţelor Publice şi a constatat nulitatea absolută a donaţiei făcută de reclamant cu privire la imobilul din Braşov, înscris în C.F.25182 Braşov nr.top 680/2, în prezent înscrisă în C.F.28116 Braşov nr.top 680/2, constând în grădină de 957 mp.
D.G.F.P. Braşov a declarat apel în numele Ministerului Finanţelor Publice susţinând că prima instanţă a respins nelegal excepţia lipsei calităţii procesuale pasive şi a soluţionat nelegal fondul pricinii.
Apelul a fost respins ca nefondat prin decizia civilă nr. 206/Ap din 15 martie 2004 pronunţată de Curtea de Apel Braşov, secţia civilă, reţinând că, faţă de obiectul pricinii constând în constatarea nulităţii absolute a unui contract de donaţie în care parte este Statul Român, în mod legal prima instanţă a respins excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a Ministerului Finanţelor Publice ca reprezentant al Statului Român.
Instanţa de apel a cercetat şi fondul cauzei, concluzionând că prima instanţă a pronunţat o sentinţă legală şi temeinică.
Împotriva acestei decizii a declarat recurs D.G.F.P. Braşov în numele şi în baza mandatului încredinţat de Ministerul Finanţelor Publice.
Cu referire la reprezentarea statului se susţine că în mod greşit a fost respinsă excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a Ministerului Finanţelor Publice.
Recursul vizează şi modul de soluţionare a fondului pricinii.
Recursul astfel formulat se priveşte a fi declarat de Statul Român, parte în proces, prin Ministerul Finanţelor Publice.
Recursul este fondat.
Potrivit art. 25 din Decretul nr. 31/1954 „Statul este persoana juridică în raporturile în care participă nemijlocit, în nume propriu, ca subiect de drepturi şi obligaţii. El participă în astfel de raporturi prin Ministerul Finanţelor, afară de cazurile în care legea stabileşte anume alte organe în acest scop”.
Conform art. 12 alin. (1), (4) şi (5) din Legea nr. 213/1998, bunurile din domeniul public pot fi date, după caz, în administrarea regiilor autonome, a prefecturilor, a autorităţilor publice centrale şi locale, a altor instituţii publice de interes naţional, judeţean sau local, iar în litigiile referitoare la dreptul de proprietate asupra bunului, titularul dreptului de administrare are obligaţia să arate instanţei cine este titularul dreptului de proprietate, potrivit prevederilor Codului de procedură civilă, caz în care statul este reprezentat de Ministerul Finanţelor, iar unităţile administrativ-teritoriale de către consiliile judeţene sau de consiliile locale, care dau mandat scris preşedintelui consiliului judeţean, respectiv primarului.
În fine, prin art. 19, art. 21 alin. (1) şi art. 38 din Legea nr. 215/2001, comunele, oraşele şi judeţele sunt persoane juridice de drept public, având patrimoniu propriu şi capacitate juridică deplină, autorităţile administraţiei publice prin care se realizează autonomia locală în comune şi oraşe sunt consiliile locale, comunale şi orăşeneşti, ca autorităţi deliberative, şi primarii ca autorităţi executive, iar consiliile locale au, printre altele, şi atribuţii de administrare a domeniului public şi privat al comunei sau oraşului.
În raport cu dispoziţiile legale enunţate şi de obiectul pricinii, constatarea nulităţii absolute a unui contract de donaţie, acţiune introdusă de reclamant în scopul aducerii imobilului donat în categoria celor preluate abuziv definite astfel prin art. 2 lit. c) din Legea nr. 10/2001, instanţele aveau obligaţia, în funcţie de natura dreptului şi finalitatea urmărită de reclamant, de a fixa cadrul procesual în limitele căruia judecata va avea loc.
Aceasta presupunea ca instanţele să analizeze calitatea procesuală pasivă a părţilor indicate de reclamant succesiv ca pârâte, anume Municipiul Braşov prin primar şi ulterior Statul Român prin Ministerul Finanţelor Publice, numai după ce ar fi stabilit natura juridică a imobilului obiect al contractului de donaţie în sensul dacă acesta a aparţinut domeniului public sau privat al statului ori domeniului public sau privat al municipiului Braşov.
Ori, prima instanţă şi apoi instanţa de apel, au statuat în sensul lipsei calităţii procesuale pasive a municipiului Braşov şi existenţei acestei calităţi în persoana Statului Român reprezentat de Ministerul Finanţelor Publice, fără a face asemenea verificări, ceea ce constituie încălcarea rolului activ sub aspect procesual şi cazul de recurs prevăzut de art. 304 pct. 9 C. proc. civ.
Ca urmare, în temeiul prevederilor art. 312 alin. (1) şi (2) şi art. 315 alin. (2) C. proc. civ., recursul de faţă va fi admis, hotărârile date în cauză vor fi casate, iar dosarul va fi trimis spre rejudecare în primă instanţă Judecătoriei Braşov, care, în raport de cele mai sus arătate, va rezolva mai întâi problema calităţii părţilor astfel încât să lege raportul de drept procesual între titularii dreptului dedus judecăţii, iar apoi va soluţiona fondul litigiului.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursul declarat de Statul Român prin Ministerul Finanţelor Publice împotriva deciziei civile nr. 206/Ap din 15 martie 2004 a Curţii de Apel Braşov, secţia civilă.
Casează decizia atacată, precum şi sentinţa civilă nr. 8414 din 9 octombrie 2003 a Judecătoriei Braşov şi trimite cauza la Judecătoria Braşov pentru rejudecare în primă instanţă.
Irevocabilă.
Pronunţată, în şedinţă publică, astăzi 7 aprilie 2005.
| ← ICCJ. Decizia nr. 2869/2004. Civil. Revizuire | ICCJ. Decizia nr. 2675/2004. Civil. Revizuire → |
|---|
