ICCJ. Decizia nr. 333/2004. Civil. Obligatia de a face. Recurs

ROMÂNIA

ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE

SECŢIA CIVILĂ ŞI DE PROPRIETATE INTELECTUALĂ

Decizia nr. 333

Dosar nr. 7137/2004

Şedinţa publică din 20 ianuarie 2005

Asupra recursului de faţă:

Din examinarea lucrărilor din dosar constată următoarele:

Prin sentinţa civilă nr. 5705 din 31 octombrie 2003, Judecătoria sectorului 4 Bucureşti a admis cererea formulată de reclamantul Primarul sectorului 4 Bucureşti împotriva pârâtului S.F., pe care l-a obligat să desfiinţeze construcţia tip locuinţă, edificată fără autorizaţie de construire în Bucureşti. Pârâtul a mai fost obligat la plata cheltuielilor de judecată în cuantum de 71.000 lei.

Pentru a pronunţa această hotărâre, instanţa de fond a reţinut că prin procesul verbal de constatare a contravenţiei şi aplicare a sancţiunii, nr. 104 din 7 octombrie 2002, s-a constatat că pârâtul a executat fără autorizaţie de construire o construcţie tip locuinţă, faptă prevăzută şi sancţionată de art. 23 lit. a) din Legea nr. 50/1991, aplicându-i-se o amendă contravenţională de 10.000.000. lei. Acesta nu avea autorizaţie nici la data soluţionării litigiului, deşi, conform art. 1 din Legea nr. 50/1991, trebuia să o obţină anterior începerii lucrărilor.

Împotriva hotărârii a declarat apel pârâtul F.S.

La termenul din 27 ianuarie 2004, Curtea de Apel Bucureşti, prin încheierea de şedinţă de la acea dată, constatând lipsa nejustificată a părţilor care nu au solicitat judecarea în lipsă, a dispus suspendarea judecării apelului, conform art. 242 pct. 2 C. proc. civ.

Împotriva acestei încheieri a declarat recurs, în termenul prevăzut de lege, pârâtul S.F.

Invocând dispoziţiile art. 304 pct. 5 C. proc. civ., pârâtul a arătat faptul că instanţa a încălcat formele de procedură, prevăzute sub sancţiunea nulităţii de art. 105 alin. (2) C. proc. civ.

Se arată că instanţa a reţinut greşit lipsa nejustificată a părţilor, în condiţiile în care, la data de 21 ianuarie 2004, a depus prin registratură o cerere pentru imposibilitate de prezentare din motive medicale.

Recursul este nefondat.

Potrivit art. 242 C. proc. civ., instanţa va suspenda judecata atunci când nici una din părţi nu se înfăţişează la strigarea pricinii. Cu toate acestea pricina se judecă dacă reclamantul sau pârâtul au solicitat judecarea în lipsă.

La termenul fixat pentru judecata apelului, 27 ianuarie 2004, părţile nu s-au prezentat în instanţă, în condiţiile în care nu solicitaseră judecarea în lipsă.

Într-adevăr, la data de 21 ianuarie 2004, prin serviciul registratură, pârâtul a depus o cerere prin care a solicitat acordarea unui nou termen pentru imposibilitate de prezentare din motive de sănătate. Cererea, însă, nu a fost însoţită de nici un document care să ateste că starea de sănătate a pârâtului l-a împiedicat să ia parte la judecată.

Faptul că pârâtul nu a făcut dovada imposibilităţii de prezentare echivalează cu o lipsă nejustificată de la termenul sorocit, ceea ce atrage aplicabilitatea sancţiunii procedurale prevăzute de dispoziţiile art. 242 alin. (1) pct. 2 C. proc. civ.

Pentru aceste considerente şi faţă de dispoziţiile art. 312 C. proc. civ., Înalta Curte constată că recursul este nefondat şi îl va respinge ca atare.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGI.

DECIDE:

Respinge recursul declarat de pârâtul S.F. împotriva încheierii de suspendare dată în dosarul nr. 3586/2003 al Curţii de Apel Bucureşti, secţia a III-a civilă, la 27 ianuarie 2004.

Irevocabilă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 20 ianuarie 2005.

Vezi şi alte speţe de drept civil:

Comentarii despre ICCJ. Decizia nr. 333/2004. Civil. Obligatia de a face. Recurs