ICCJ. Decizia nr. 3731/2004. Civil. Contestaţie în anulare
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA CIVILĂ
Decizia nr. 3731
Dosar nr. 1957/2004
Şedinţa publică din 19 mai 2004
Asupra contestaţiei în anulare de faţă:
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată sub nr. 1957 din 5 martie 2004 pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie contestatorul S.L. a formulat contestaţie în anulare împotriva deciziei nr. 243 din 21 ianuarie 2004 pronunţată în dosarul nr. 3859 din 2003 de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia civilă.
În motivarea contestaţiei în anulare, contestatorul S.L. susţine că soluţia pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie prin care i s-a respins recursul declarat împotriva sentinţei civile nr. 40 din 12 iunie 2003 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia pentru conflicte de muncă şi litigii de muncă, este nelegală deoarece se bazează pe actele „false" depuse la dosar de Consiliul de Onoare de la Grupul de Pompieri Hunedoara.
Contestatorul susţine, în esenţă, că nu a comis nici o abatere disciplinară şi nu a încălcat nici un regulament militar.
În drept contestaţia în anulare este întemeiată pe prevederile art. 317-321 C. proc. civ.
Contestaţia în anulare de faţă urmează a fi respinsă ca nefondată.
Examinând motivele contestaţiei în anulare, rezultă că, în principal, contestatorul este nemulţumit de soluţia pronunţată în recurs, nefiind de acord cu aceasta şi cu motivarea instanţei în sprijinul hotărârii date, el reiterând de fapt, în cea mai mare parte, motivele invocate deja pe calea recursului.
Or, contestaţia în anulare este o cale extraordinară de atac admisibilă numai în cazurile limitativ prevăzute de lege, textele care o prevăd fiind de strictă interpretare. Pe această cale se urmăreşte repararea greşelilor materiale evidente privind actele de procedură. Prin ea, se tinde la anularea unei hotărâri irevocabile, nu pentru că judecata nu a fost bine făcută în fond, ci pentru că s-au săvârşit erori materiale în legătură cu anumite forme procedurale.
Sediul materiei îl constituie dispoziţiile art. 317 şi art. 318 C. proc. civ. ce prevăd strict şi limitativ, motivele pentru care hotărârile irevocabile pot fi atacate cu contestaţie în anulare.
Faţă de cele arătate, se constată că, în speţă, motivele invocate de contestator nu cad sub incidenţa prevederilor art. 317 C. proc. civ., ce reglementează ipotezele în care procedura de chemare a părţii, pentru ziua când s-a judecat pricina, nu a fost îndeplinită potrivit cu cerinţele legii sau când hotărârea a fost dată de judecători cu încălcarea dispoziţiilor de ordine publică privitoare la competenţă.
Motivele invocate nu pot forma nici temei pentru o eventuală aplicare a dispoziţiilor art. 318 C. proc. civ., dezlegarea dată nefiind rezultatul unei greşeli materiale în sensul ce a fost arătat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca nefondată contestaţia în anulare formulată de petentul S.L. împotriva deciziei nr. 243 din 21 ianuarie 2004 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia civilă.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 19 mai 2004.
| ← ICCJ. Decizia nr. 392/2004. Civil. Litigiu munca. Recurs în... | ICCJ. Decizia nr. 1231/2004. Civil. OBLIGATIA DE A FACE. Recurs → |
|---|
