ICCJ. Decizia nr. 3831/2004. Civil. Reziliere contract vânzare cumpărare. Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA CIVILĂ ŞI DE PROPRIETATE INTELECTUALĂ
Decizia nr. 3831
Dosar nr. 9829/2004
Şedinţa publică din10 mai 2005
Asupra recursului de faţă:
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin acţiunea înregistrată sub nr. 2868 din 17 august 2001 pe rolul Judecătoriei Fălticeni, reclamantele I.Z. şi A.M. au chemat în judecată pe pârâta I.M., solicitând ca, prin hotărârea ce se va pronunţa să se dispună rezilierea contractului de vânzare cumpărare cu clauză de uzufruct viager şi întreţinere, autentificat sub nr. 4021 din 13 decembrie 1996 de BNP M.A.
În motivarea acţiunii se arată că, prin acest contract, reclamanta I.Z. împreună cu A.G. au înstrăinat soţului pârâtei I.G. suprafaţa de 900 mp teren cu casă de locuit şi anexele gospodăreşti, situate în com. Vadu Moldovei.
Prin acest contract cumpărătorul împreună cu soţia sa se obligă să întreţină pe A.G. şi M., obligaţie pe care nu au respectat-o, cheltuielile cu înmormântarea vânzătorului A.G. şi întreţinerea reclamantei A.M. fiind suportate de către reclamanta I.Z.
Prin sentinţa civilă nr. 3014/2001 a Judecătoriei Fălticeni a fost admisă în parte acţiunea, luându-se act de tranzacţia părţilor şi dispunându-se rezilierea contractului de vânzare cumpărare.
Recursul pârâtei a fost admis, casându-se hotărârea cu trimiterea cauzei spre rejudecare. Cauza a fost înregistrată pe rolul Judecătoriei Fălticeni sub nr. 481 din 6 februarie 2003.
Prin sentinţa civilă nr. 1375 din 24 septembrie 2003 a Judecătoriei Fălticeni, a fost respinsă ca nefondată acţiunea reclamantelor, astfel cum a fost modificată.
Împotriva acestei sentinţe au formulat apel reclamantele I.Z. şi A.M.
Prin Decizia civilă nr. 311 din 19 februarie 2004, Curtea de Apel Suceava a respins apelurile, ca nefondate, reţinându-se, în esenţă, că nu poate fi reţinută reaua credinţă a pârâtei în respectarea obligaţiilor contractuale.
A mai reţinut instanţa de apel că din ansamblul probatoriului administrat în cauză, rezultă că reclamanta A.M. a refuzat după moartea soţului pârâtei I.G., să mai primească întreţinere de la aceasta, intenţionând să aducă în gospodărie un fiu al reclamantei I.Z., intenţie dedusă atât din probele cauzei, cât şi din interpretarea faptului că a edificat un gard între gospodării pentru a limita accesul pârâtei la casa bătrânească.
Este de observat, a reţinut în fine instanţa de apel, imposibilitatea invocării de către reclamantă a propriei culpe în acţiunea de rezoluţiune a contractului de întreţinere, precum, şi aspectul că reclamanta şi-a asumat riscul unei eventuale insolvabilităţi a debitorului obligaţiei de întreţinere la data încheierii contractului, acesta având un caracter aleatoriu.
Împotriva deciziei instanţei de apel, au formulat recurs reclamantele, invocând motivele prevăzute de art. 304 pct. 6, 9, 1 C. proc. civ. şi susţinând, în esenţă, că instanţele au omis să se pronunţe cu privire la încetarea efectelor contractului de întreţinere, că în mod greşit s-a reţinut că reclamanta A.M. a refuzat să mai primească întreţinerea de la pârâtă şi că întreg probatoriul administrat a fost greşit interpretat.
Recursul a fost înregistrat pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie sub nr. de dosar 9829/2004 şi s-a fixat termen la data de 10 mai 2005.
La termenul fixat, s-a depus la dosar declaraţia autentificată sub nr. 1034 din 26 aprilie 2005 de BNP M.A., dată de I.Z. , în nume propriu şi în calitate de mandatară pentru A.M., şi de I.M., din care rezultă că părţile sunt de acord cu rezilierea contractului de vânzare-cumpărare cu clauză de uzufruct viager şi întreţinere (autentificat sub nr. 4021 din 13 decembrie 1996 de BNP M.A.) şi astfel acestea nu mai „au nici o pretenţie de nici o natură pentru trecut, prezent şi viitor în legătură cu litigiul intervenit (...)".
Aşa fiind şi văzând dispoziţiile art. 246 C. proc. civ., urmează a admite recursul, a casa Decizia atacată, precum şi sentinţa civilă nr. 1375 din 24 septembrie 2003 a Judecătoriei Fălticeni şi, pe fond, a lua act de faptul că reclamantele renunţă la acţiune.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite recursul declarat de reclamantele I.Z. şi A.M. împotriva deciziei civile nr. 311 din 19 februarie 2004 a Curţii de Apel Suceava.
Casează Decizia atacată, precum şi sentinţa civilă nr. 1375 din 24 septembrie 2003 a Judecătoriei Fălticeni şi pe fond ia act de faptul că reclamantele renunţă la acţiune.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 10 mai 2005.
| ← ICCJ. Decizia nr. 3834/2004. Civil. ÎNDREPTARE EROARE C.F. Recurs | ICCJ. Decizia nr. 3827/2004. Civil. Revendicare imobiliara.... → |
|---|
