ICCJ. Decizia nr. 4352/2004. Civil. Legea nr. 10/2001. Recurs

ROMÂNIA

ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE

SECŢIA CIVILĂ ŞI DE PROPRIETATE INTELECTUALĂ

Decizia nr. 4352

Dosar nr. 12273/2004

Şedinţa publică din 24 mai 2005

Asupra recursului civil de faţă:

Din examinarea lucrărilor dosarului, constată următoarele:

Prin acţiunea înregistrată la 5 decembrie 2002 pe rolul Tribunalul Târgu-Mureş reclamanţii B.M., I.E., B.P., H.M., Z.A., B.N. şi J.V. au chemat în judecată Consiliul local al comunei Nadeş, judeţul Mureş pentru restituirea în natură a imobilului din localitatea Ţigmandru.

În motivarea acţiunii reclamanţii au arătat că imobilul înscris în C.F. nr. 1635 Ţigmandru, nr. top 204/B a făcut parte din patrimoniul sătesc şi ulterior războiului a fost atribuit familiei lor care a locuit în el până în 1960 când au fost deposedaţi pe criterii politice.

Tribunalul Mureş prin sentinţa civilă nr. 789 din 17 octombrie 2003 a respins acţiunea ca nefondată şi a constatat lipsa calităţii procesuale active a reclamantei J.V. care nu a semnat acţiunea şi nici nu a dat procură celorlalţi reclamanţi să o reprezinte.

În motivarea acestei soluţii s-a reţinut că în mod legal reclamanţii, cu calitate procesuală activă, au pronunţat acţiunea la instanţă deşi Primăria, notificată de ei în termen cu cererea de revendicare nu le-a răspuns încă prin emiterea unor dispoziţii, o asemenea dispoziţie nefiind emisă nici după trecerea termenului legal prevăzută de lege de 60 zile.

S-a reţinut că reclamanţii nu au justificat cererea cu nici un titlu de proprietate asupra imobilului care a fost preluat în anul 1985, efect al Decretului nr. 223/1974, de la o altă persoană decât autorul reclamanţilor. Nici înscrisurile în C.F. nu au oferit indicii în sensul pretins de reclamanţi.

Curtea de apel Târgu-Mureş prin Decizia nr. 113/A din 26 februarie 2004 a respins ca nefondat apelul reclamanţilor constatând că reclamanţii nu au dovedit proprietatea asupra imobilului şi au recunoscut că nu deţin acte asupra lui deşi au susţinut că le-a fost atribuit în proprietate. Simplul fapt al locuirii în imobil pe o perioadă de timp 1944–1960 nu valorează titlu de proprietate.

Împotriva acestei decizii reclamantele B.M., I.E., B.N. şi H.M., toate reprezentate conform procurii din dosar de aceasta din urmă, au declarat recurs în termen legal.

Recursul nu a fost motivat în drept iar în fapt s-a arătat că nu numai dreptul lor de proprietate nu a fost înregistrat în Cartea funciară dar nici distrugerea casei la bombardamentul din 1944 nu a fost nicăieri consemnată, situaţie faţă de care statul român avea şi are obligaţii de despăgubire. Recurenţii au arătat că au făcut dovada că autorul lor a luptat pe front şi că a fost prizonier şi deţinut politic.

Recursul este nefondat.

Potrivit art. 1169 C. civ., cel ce face o propunere înaintea judecăţii trebuie să o dovedească.

Instanţele în mod corect au reţinut că reclamanţii nu au dovedit proprietatea asupra imobilului pretins pentru a se putea face aplicarea dispoziţiilor Legii nr. 10/2001.

Potrivit art. 304 C. proc. civ., modificarea sau casarea unor hotărâri se poate cere numai în situaţiile, şi numai pentru motivele de nelegalitate expres prevăzute de articolul citat, la punctele 1 – 10.

Reclamantele nu au indicat temeiul de drept al recursului declarat iar din motivarea de fapt a acestuia se reţine că hotărârile criticate nu se află în niciuna din situaţiile prevăzute de art. 304 pct. 1–10 C. proc. civ. pentru care se îngăduie această cale de atac.

Pentru considerentele arătate se va respinge ca nefondat recursul reclamanţilor.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Respinge recursul declarat de reclamantele H.M., B.M., I.E. şi B.N. împotriva deciziei civile nr. 113/A din 26 februarie 2004 a Curţii de Apel Târgu-Mureş.

Irevocabilă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 24 mai 2005.

Vezi şi alte speţe de drept civil:

Comentarii despre ICCJ. Decizia nr. 4352/2004. Civil. Legea nr. 10/2001. Recurs